256,150 matches
-
din măștile africane. În plus, calitatea iradiantă a compoziției sporește simțământul de ambianță tropicală sugerat de pictură. Cu toate acestae, "Jungla" nu dorește să descrie un primitivism al Cubei. Mai curând, Lam a avut intenția de a ilustra o anumită stare de spirit, care a fost inspirată, cu siguranță de Santeria. El a aruncat o rază de lumină asupra absurdității la care ajunsese cultura afro-cubaneză, dar mai cu seamă asupra modului în care tradițiile acesteia au fost folosite pentru a atrage
Wifredo Lam () [Corola-website/Science/311293_a_312622]
-
, numit și Principiul Pauli este un principiu din mecanica cuantică, formulat de Wolfgang Pauli în 1925. Acesta afirmă că doi fermioni identici nu pot ocupa aceeași stare cuantică "simultan". O formulare mai riguroasă a acestui principiu este că, pentru doi fermioni identici, funcția de undă totală este antisimetrică. Pentru electronii dintr-un singur atom, înseamnă că doi electroni nu pot avea aceleași patru numere cuantice, adică dacă
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
cel de heliu-3. Toți fermionii au spin semiîntreg, adică ei au un impuls unghiular intrinsec a cărui valoare este formula 1 înmulțită cu un număr semiîntreg (1/2, 3/2, 5/2, etc.). În teoria mecanicii cuantice, fermionii sunt descriși ca "stări antisimetrice". Particulele cu spin întreg au o funcție de undă simetrică și se numesc bosoni; în contrast cu fermionii, ei se pot afla în număr mai mare în aceeași stare cuantică. Exemple de bosoni sunt fotonul și bosonii W și Z. La începutul
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
3/2, 5/2, etc.). În teoria mecanicii cuantice, fermionii sunt descriși ca "stări antisimetrice". Particulele cu spin întreg au o funcție de undă simetrică și se numesc bosoni; în contrast cu fermionii, ei se pot afla în număr mai mare în aceeași stare cuantică. Exemple de bosoni sunt fotonul și bosonii W și Z. La începutul secolului al XX-lea, a devenit clar că atomii și moleculele cu perechi de electroni sau număr par de electroni sunt mai stabile decât cele cu număr
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
numărul de electroni din învelișul închis al gazelor rare pentru aceeași valoare a lui n. Aceasta l-a condus pe Pauli la observația că numerele complicate de electroni din învelișurile închise pot fi reduse la regula simplă "un electron pe stare", dacă stările electronilor sunt definite folosind patru numere cuantice. Pentru acest scop, el a introdus un nou număr cuantic cu două valori posibile, identificat de Samuel Goudsmit și George Uhlenbeck ca fiind spinul electronului. Principiul de excluziune Pauli poate fi
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
electroni din învelișul închis al gazelor rare pentru aceeași valoare a lui n. Aceasta l-a condus pe Pauli la observația că numerele complicate de electroni din învelișurile închise pot fi reduse la regula simplă "un electron pe stare", dacă stările electronilor sunt definite folosind patru numere cuantice. Pentru acest scop, el a introdus un nou număr cuantic cu două valori posibile, identificat de Samuel Goudsmit și George Uhlenbeck ca fiind spinul electronului. Principiul de excluziune Pauli poate fi descoperit pornind
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
acest scop, el a introdus un nou număr cuantic cu două valori posibile, identificat de Samuel Goudsmit și George Uhlenbeck ca fiind spinul electronului. Principiul de excluziune Pauli poate fi descoperit pornind de la presupunerea că un sistem de particule ocupă stări cuantice antisimetrice. Conform teorema statisticii spinului, particulele cu spin întreg ocupă stări cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice; mai mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi pentru spin. O stare antisimetrică a două
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
posibile, identificat de Samuel Goudsmit și George Uhlenbeck ca fiind spinul electronului. Principiul de excluziune Pauli poate fi descoperit pornind de la presupunerea că un sistem de particule ocupă stări cuantice antisimetrice. Conform teorema statisticii spinului, particulele cu spin întreg ocupă stări cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice; mai mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi pentru spin. O stare antisimetrică a două particule, în care o particulă există în starea formula 2 și cealaltă în
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
fiind spinul electronului. Principiul de excluziune Pauli poate fi descoperit pornind de la presupunerea că un sistem de particule ocupă stări cuantice antisimetrice. Conform teorema statisticii spinului, particulele cu spin întreg ocupă stări cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice; mai mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi pentru spin. O stare antisimetrică a două particule, în care o particulă există în starea formula 2 și cealaltă în starea formula 3 este Totuși, dacă formula 2 și formula 3 sunt
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
de particule ocupă stări cuantice antisimetrice. Conform teorema statisticii spinului, particulele cu spin întreg ocupă stări cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice; mai mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi pentru spin. O stare antisimetrică a două particule, în care o particulă există în starea formula 2 și cealaltă în starea formula 3 este Totuși, dacă formula 2 și formula 3 sunt doar aceeași stare, formula de mai sus dă mulțimea zero: Aceasta nu reprezintă o stare cuantică
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
cu spin întreg ocupă stări cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice; mai mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi pentru spin. O stare antisimetrică a două particule, în care o particulă există în starea formula 2 și cealaltă în starea formula 3 este Totuși, dacă formula 2 și formula 3 sunt doar aceeași stare, formula de mai sus dă mulțimea zero: Aceasta nu reprezintă o stare cuantică validă, deoarece vectorii de stare care reprezintă stările cuantice trebuie să
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
cuantice simetrice, iar particulele cu spun semiîntreg ocupă stări antisimetrice; mai mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi pentru spin. O stare antisimetrică a două particule, în care o particulă există în starea formula 2 și cealaltă în starea formula 3 este Totuși, dacă formula 2 și formula 3 sunt doar aceeași stare, formula de mai sus dă mulțimea zero: Aceasta nu reprezintă o stare cuantică validă, deoarece vectorii de stare care reprezintă stările cuantice trebuie să fie normalizabili la 1. Cu
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
mult, principiile mecanicii cuantice permit doar valori întregi sau semiîntregi pentru spin. O stare antisimetrică a două particule, în care o particulă există în starea formula 2 și cealaltă în starea formula 3 este Totuși, dacă formula 2 și formula 3 sunt doar aceeași stare, formula de mai sus dă mulțimea zero: Aceasta nu reprezintă o stare cuantică validă, deoarece vectorii de stare care reprezintă stările cuantice trebuie să fie normalizabili la 1. Cu alte cuvinte, particulele din acest sistem nu pot fi găsite ca
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
O stare antisimetrică a două particule, în care o particulă există în starea formula 2 și cealaltă în starea formula 3 este Totuși, dacă formula 2 și formula 3 sunt doar aceeași stare, formula de mai sus dă mulțimea zero: Aceasta nu reprezintă o stare cuantică validă, deoarece vectorii de stare care reprezintă stările cuantice trebuie să fie normalizabili la 1. Cu alte cuvinte, particulele din acest sistem nu pot fi găsite ca ocupând aceeași stare cuantică. Principiul de excluziune ajută la explicarea unei largi
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
în care o particulă există în starea formula 2 și cealaltă în starea formula 3 este Totuși, dacă formula 2 și formula 3 sunt doar aceeași stare, formula de mai sus dă mulțimea zero: Aceasta nu reprezintă o stare cuantică validă, deoarece vectorii de stare care reprezintă stările cuantice trebuie să fie normalizabili la 1. Cu alte cuvinte, particulele din acest sistem nu pot fi găsite ca ocupând aceeași stare cuantică. Principiul de excluziune ajută la explicarea unei largi varietăți de fenomene fizice. Un astfel
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
particulă există în starea formula 2 și cealaltă în starea formula 3 este Totuși, dacă formula 2 și formula 3 sunt doar aceeași stare, formula de mai sus dă mulțimea zero: Aceasta nu reprezintă o stare cuantică validă, deoarece vectorii de stare care reprezintă stările cuantice trebuie să fie normalizabili la 1. Cu alte cuvinte, particulele din acest sistem nu pot fi găsite ca ocupând aceeași stare cuantică. Principiul de excluziune ajută la explicarea unei largi varietăți de fenomene fizice. Un astfel de fenomen este
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
mai sus dă mulțimea zero: Aceasta nu reprezintă o stare cuantică validă, deoarece vectorii de stare care reprezintă stările cuantice trebuie să fie normalizabili la 1. Cu alte cuvinte, particulele din acest sistem nu pot fi găsite ca ocupând aceeași stare cuantică. Principiul de excluziune ajută la explicarea unei largi varietăți de fenomene fizice. Un astfel de fenomen este "rigiditatea" materiei obișnuite (fermioni): principiul afirmă că fermioni identici nu pot intra unii în alții, de unde observațiile noastre de zi cu zi
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
electronii - de unde varietatea elementelor și compușilor acestora. (Un atom neutru din punct de vedere electric are un număr de electroni legați egal cu cel al protonilor din nucleu. Deoarece electronii sunt fermioni, principiul de excluziune le interzice să ocupe aceeași stare cuantică, astfel electroni trebuie să "se adune unii peste alții" în cadrul unui atom).
Principiul de excluziune () [Corola-website/Science/311301_a_312630]
-
Această confuzie s-a perpetuat până în anul 1960 când istoricul de artă Barbu Brezianu a făcut cuvenitele rectificări într-o analiză dedicată lui Lecca din același an. Viitorul pictor a primit o educație aleasă, așa cum se obișnuia în familiile cu stare materială bună din acele vremuri. Se știe că pictorul a urmat școala românească din Șchei unde a învățat și limba greacă. Istoricul literar Barbu Theodorescu presupune în monografia dedicată acestuia, că Lecca ar fi urmat și cursurile Gimnaziului Săsesc din
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
ritm. Legăturile comerciale pe care negustorul Constantin Hagi Pop le avea cu Sibiul făceau, la modul practic, legătura cu Occidentul. Pe lângă diferite nimicuri mondene, mobilă sau reviste și ziare, se aduceau în Craiova cărți și tablouri. Cum fiecare familie cu stare simțea nevoia unui portret s-a creat încet dar sigur o modă în domeniul artei. Boierimea și marii negustori obișnuiau să-și trimită copiii la studii în străinătate: la școala greco-germană Trautmann din Sibiu, la Viena sau la Paris. Au
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
în mănăstire, cu cartea Istoria unui suflet care a făcut să i se atribuie titlu de doctor și învățător al Bisericii; relicvarul cu rămășițele pământești ale sfintei Tereza a Pruncului Isus și un grup de credincioși, reprezentând diferite categorii și stări religioase care participă la o procesiune). Pe peretele altarului, de o parte și de alta a tabernacolului, au fost amplasate două mozaicuri. Mozaicul din partea stângă reprezintă o scenă din Vechiul Testament, în care Abraham stă alături de cei trei îngeri (trimiși ai
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
mult peste media polulatiei. Din acets motiv este puțin probabil ca acel comportament să se intensifice. Designul limitează astfel posibilitatea de maturare. 4.4 Designul nivelelor de bază multiple Sunt cazuri în care nu dorim că subiectul să revină la starea inițială dinainte modificării, ci el să își păstreze comportamentul. Mai mult chiar , comportamentul ce se dorește a fi modificat are mai multe componente.(de exemplu dorim să modificăm comportamsentul unui copil hiperkinetic). Scopul acestui tip de experiement este schimbarea definitivă
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
amicală între foști iubiți, în timp ce în „Don't Speak” este vorba despre o relație distrusă, fără nicio soluție pentru cuplu. Dallas Austin a compus „Cool” după ce a ascultat piesa „Underneath It All” a formației No Doubt (2003). Nesimțindu-se în stare să termine melodia, a întrebat-o pe Stefani dacă vrea și ea să participe. Cei doi au terminat melodia în 15 minute. Gwen a spus că nu a avut niciodată intenția să includă material „personal” pe album și a zis
Cool (single) () [Corola-website/Science/311322_a_312651]
-
de execuție și veriga de recepție. Limbajul influențează memoria prin centrul motor, care comandă și facilitează recepția și înțelegerea mesajului, pentru fixarea experienței. Memoria psihică dobândește continuitatea identității în timp. Ea se datorează plasticității creierului - abilitatea de a-și modifica starea internă sub influența stimulilor externi și capacității de înregistrare, păstrare și reactivare a acestor stimuli. O memorie poate fi considerată mai bună, mai eficientă cu cât posedă un volum mai mare, o fidelitate mai bună și o completitudine mai mare
Relația dintre limbaj și memorie () [Corola-website/Science/311331_a_312660]
-
aparte se îngustează brusc înălțându-se pe câțiva metri sub formă de săgeată. Ferestrele au fost lărgite, păstrându-se o fereastră veche la absida altarului. Naosul are o boltă semicilindrică, întreg interiorul fiind vopsit după anii '60. Se păstrează în stare de conservare slabă, icoanele impărătești și icoanele prăznicare de la iconostasul cu trei uși din sec. XVIII-lea ca și numeroase icoane pe sticlă. Icoanele prăznicare sunt atribuite pictorului Toader Gherleanu iar icoana Bunul Păstor este realizată de Vasilică din Cătina
Biserica de lemn din Gersa I () [Corola-website/Science/311332_a_312661]