25,309 matches
-
în spatele iconostasului, accesibil prin trei intrări rituale. Sub rotundul bolții, peste iconostas, spațiul este lăsat deschis pentru o bună comunicare sonoră. Altarul este lărgit în partea de nord, în linie cu peretele naosului, cu un buzunar rectangular în care este amplasată proscomidia. Atât acest mic adaus la încăperea altarului cât și fruntarul iconostasului au fost cercuite și lipite cu tencuială într-o etapă ulterioară. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
moșia satului Costâna era stăpânită de boierii Cârstea (Cristea). În anul 1786, boierul Ioan de Cârste a construit pe cheltuiala sa o biserică din lemn de brad cioplit pe ambele părți, cu hramul "Sfinții Cosma și Damian". Ea a fost amplasată pe moșia boierului Cârste, fiind folosită de credincioșii ortodocși din acest sat. Biserica a avut la început o catapeteasmă din pânză. În anul 1811, baronii Ion (Ianoș) și Gheorghe Cârstea din Costâna au construit o biserică mai mare, de zid
Biserica Sfântul Gheorghe din Costâna () [Corola-website/Science/321459_a_322788]
-
Călinești. El a împodobit biserica cu obiecte de cult de argint și veșminte. Pe cheltuiala sa s-a realizat pictarea interioară și amplasarea unei noi catapetesme (1838), precum și construirea pridvorului și amplasarea crucilor (1845). La 20 august 1846, a fost amplasată deasupra intrării o pisanie în limba română cu caractere chirilice având următorul text: "„Aciastă biserică cu hramul marelui ierarh Nicolai sau zidit de boeriul vornic Costandin Miclescul și sau sfințit la 1813 octomvre 26. Cheltui(n)d la zidire și
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
nobilă Coman. La sfârșitul secolului al XIX-lea, biserica de lemn din Moisei Josani, fiind înlocuită de o nouă biserică de zid, a fost dăruită locuitorilor din Ruscova, a căror biserică fusese mistuită într-un incendiu. Până în 1954 a fost amplasată în centrul comunei, ulterior fiind mutată în cătunul Oblaz. Comuna Ruscova are o populație de circa 5000 de locuitori, în proporție de 99% ucraineni. În cătunul Oblaz a luat ființă, în 1922, primul nucleu al credincioșilor ucraineni, care în 1948
Biserica de lemn din Ruscova-Oblaz () [Corola-website/Science/321491_a_322820]
-
și iae resplătire "De la dreapta îndurare, a bunului Dumnezeu. "S'au zidit de spatarul C. Negruțți. În anul 1839.""</poem> Biserica a fost renovată în anul 1935, în timpul păstoririi preotului-paroh Ioan Sandu, cu cheltuiala enoriașilor. Cu acest prilej s-a amplasat pe zidul bisericii un medalion metalic cu următorul text: ""Act comemorativ. S'au săvârșit renovarea acestui svn locaș prin stăruința onoratei familii ctitoriale: Negruzzi-Miclescu-Racovitză-Cerchez și obolul enoriașilor din satul Hermeziu în timpul păstoriei C.S. Preot Ioan Sandu paroh cu concursul dlui
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
săvârșit renovarea acestui svn locaș prin stăruința onoratei familii ctitoriale: Negruzzi-Miclescu-Racovitză-Cerchez și obolul enoriașilor din satul Hermeziu în timpul păstoriei C.S. Preot Ioan Sandu paroh cu concursul dlui D. Sebastian consilier parohial și Cr. Vizitiu cântăreț. 1935"". În fața bisericii a fost amplasat un monument al eroilor locali din cel de-al doilea război mondial. Pe monument stă scris "“PRO PATRIA 1940 - 1945 Eroilor din Hermeziu pioasă recunoștință și veșnică pomenire”". Sunt înscrise apoi 49 de nume, dintre care patru perechi de frați
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor. La acest eveniment au participat Constantin Simirad - primarul municipiului Iași, senatorul PDSR Vasile Mocanu și viceprefectul Valentin Soroceanu. Cu prilejul anului omagial închinat lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la 23 aprilie 2004 a fost amplasată pe clădirea bisericii o placă memorială de marmură, care a fost sfințită de mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Inscripția are următorul conținut: ""Această sfântă biserică, zidită în 1493, cu hramul „Sf. Cuv. Parascheva”, este atribuită binecredinciosului voievod Ștefan
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
este o mănăstire de călugărițe amplasată în satul Miclăușeni din județul Iași. La mănăstire se poate ajunge pe drumul de la Iași spre Roman (DN 28); imediat după intersecția de pe partea stângă spre satul Butea, se face încă o dată la stânga prin pădure pe drumul spre Castelul Sturdza
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
inimi sfâșiete de jale și durere; Un nume scump și dulce vrednicii lui soții, Și pilde de virtute iubiților săi fii!"" </poem> În anul 1904, biserica a fost restaurată fără a i se schimba aspectul exterior. În dreapta intrării a fost amplasată o pisanie în limba latină, având următorul text: ""TRIUM FRATRUM MICLAUSENENSIUM DEMETRII MATTHAEI Minor natus Georgius cum consorte sua Maria, hanc Ecclesiam consolidare ac restaurare adjuvarunt, Consiliis, laboribus ac disciplina auxilio ferente. Architecta Mediolanense Herc. Peruchetti. A.D. MDCCCCIV."" Traducerea în
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
și locuia în Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni, a pus să se repare Biserica "Sf. Dumitru". Atunci, s-a îndepărtat zidul despărțitor dintre pronaos și naos, a fost refăcută bolta pronaosului și s-au lărgit unele ferestre. De asemenea, s-a amplasat o pisanie cu următoarea inscripție: ""Într-această sfântă biserică să cinstește și să prăznuiește sfântu mare mucenicu Dimitrie, dară de cine iaște zidită dintr început, nu se știe, fără numai văletu să arată ca era atunce 7000, iară acum, cu ajutorul
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
naos se sprijină pe arcuri încrucișate. Absidele au și ele bolți în formă de concă. Pereții interiori ai bisericii nu sunt pictați, ci doar tencuiți. Iconostasul este confecționat din lemn de tei sculptat, policromat, aurit sau argintat și a fost amplasat în biserică în anul 1779, după cum atestă documentele prezente în arhiva bisericii „Sf Dumitru” din Hârlău. Două dintre icoanele de pe iconostas conțin însemnări referitoare la anul donației lor către biserică; este vorba de anii 1826 și 1830. În anul 1977
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
2007, în semn de recunoștință pentru efortul depus de arhitect, școala locală a fost redenumită 'Arhitect Toma T. Socolescu'. La finalul lui mai 2011, într-o ceremonie solemnă s-a adus un omagiu arhitectului și a fost inaugurat bustul său, amplasat în curtea școlii. Dorind să dezvolte viața culturală a orașului său, el a lansat numeroase inițiative care au îmbogățit Județul Prahova cu unele dintre primele sale muzee și instituții culturale. Susținut de personalități marcante din Ploiești și de Nicolae Iorga
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Racoviță a realizat o serie de lucrări de reparații. Atunci a fost înlăturat peretele despărțitor dintre naos și pronaos, fiind distrus tabloul votiv în care apărea Ștefan cel Mare. Picturile exterioare au fost acoperite cu tencuială. Tot atunci a fost amplasată și catapeteasma actuală. În perioada 1893-1904 au fost efectuate lucrări de restaurare a monumentului istoric sub coordonarea arhitectului Constantin Băicoianu (1859-1929) din școala lui André Lecomte du Noüy, acestea fiind finalizate în 1904. S-a decapat tencuiala exterioară, fiind repuse
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Templul Coral din București era în funcțiune. Templul Coral încă mai găzduiește servicii religioase, fiind una dintre cele mai frecventate sinagogi din oraș și din România. În fața templului a fost amplasat un monument în forma unei menore în memoria victimelor Holocaustului. În decursul timpului, această sinagogă a fost vizitată de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Justinian Marina, și de mulți lideri ai evreilor de pe mapamond, cum ar fi Moses Montefiore, Menachem Ussishkin
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
integral unită în anul 1823. Asemenea legendelor întemeierii altor lăcașuri de lemn din Transilvania, biserica din Cuștelnic, sau „biserica de jos”, cum mai este denumită de localnici, a fost adusă de la Bord, în prezent sat component al comunei Cucerdea. Este amplasată în cimitirul de pe dealul ce mărginește la nord localitatea, puțin mai jos de biserica de lemn ortodoxă. Mărturii scrise despre biserică sunt foarte puține, deci ne orientăm spre alte surse care să ne ajute la determinarea vechimii acesteia. Inscripția de pe
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
haina verde pe o distanță de aproximativ 40 km. Înălțime absolute variază între 20 și 200 m, însă pe întreg teritoriul rezervației predomină înălțime de 40-60 m. Altitudinea luncii Prutului variază între 43 și 64 m. Rezervația „Pădurea Domnească” este amplasată în lunca râului Prut și este unică prin biodeversitatea ei, tipurile de soluri și vegetație, relief. Scopul ei principal este păstrarea celor mai reprezentative păduri de luncă și conservarea unor specii și comunități de plante și animale rare, restabilirea biodeversității
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
este un bust ridicat în memoria omului politic Gheorghe Flondor, amplasat în orașul Rădăuți (județul Suceava). Gheorghe Flondor (1892-1976) a fost un om politic bucovinean, fiind fiul compozitorului Tudor Flondor și nepotul de frate al lui Iancu Flondor, conducător al Partidului Național Român din Bucovina și viitor președinte al Adunării Constituante
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
și a altor priorități . Auzind de această inițiativă și ținând cont de faptul că Gheorghe Flondor a fost parlamentar PNL în perioada interbelică, Organizația PNL Rădăuți a sprijinit financiar lucrările de amplasare a bustului. Bustul lui Gheorghe Flondor a fost amplasat în vecinătatea Primăriei municipiului Rădăuți, fiind dezvelit la data de 23 mai 2008, în prezența consulului general al României la Cernăuți, Romeo Săndulescu, a deputatului PNL Mihai Sandu-Capră, a primarului Mihai Frunză și a liderilor locali ai Organizației PNL . Pe
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
PNL Mihai Sandu-Capră, a primarului Mihai Frunză și a liderilor locali ai Organizației PNL . Pe partea stângă a bustului se află scrijelită în bronz imaginea sculpturii "Rugăciune", iar dedesubtul ei este înscris numele autorului (G. Nichitean). Pe soclul bustului sunt amplasate două plăci de marmură. Pe cea de sus este scris: "Gheorghe Flondor "1892-1976 "Deputat și senator PNL de Rădăuți "Rezident regal al Bucovinei". Pe placa de jos este scris " Edificat de Asociația Flondor și Organizația PNL Rădăuți".
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
deputat de Câmpulung. În anul 1923, Comisia Monumentelor Istorice a alocat 25.000 lei pentru executarea unor lucrări de protejare a monumentului. Au fost montați pe zidul cerdacului 8 stâlpi din gresie de Doabra și un acoperiș, tot atunci fiind amplasată și prima inscripție destinată să arate trecătorilor că pășesc pe lângă un monument istoric. În anii 1879 și în 1923 s-au plantat arbori în jurul monumentului, aici fiind astăzi un parc. Iorgu G. Toma a realizat și o monografie a monumentului
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
perioadă în curtea preventoriului, care a funționat până în anul 2005. Zona monumentului era locul unde se jucau frecvent copiii internați aici. Ulterior, au fost construite niște trepte până la monument, iar la intrarea în curtea unde se află monumentul s-a amplasat o poartă de lemn pe care s-a pus o placă cu descrierea obiectivului turistic. În anul 2009, cu ocazia aniversării a 600 de ani de la atestarea documentară a comunei Vama, s-au făcut din nou lucrări de restaurare a
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
1848 un cerdac protector din piatră cu o înălțime de 1,5 m și o grosime de 0,5 m. Pe zidul cerdacului au fost montați în 1923 opt stâlpi din gresie de Doabra și un acoperiș, tot atunci fiind amplasată și prima inscripție destinată să arate trecătorilor că pășesc pe lângă un monument istoric
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
CERETTI e TANFANI, cu renume în tehnologia construcțiilor pe cablu, oferea un pachet tehnic pentru dezvoltarea instalațiilor de cablu din stațiunile montane ale României. Fiind angajată să facă studiile de prefezabilitate și de fezabilitate ale zonei unde avea să fie amplasată telecabina Bușteni-Babele, această firmă definitivează toate planurile tehnice, detaliile de proiectare și proiectele conexe (instalațiile electrice și partea mecanică). Ministrul Turismului din perioada 1965-1972 înființează în anul 1966, special în cadrul Facultății de Silvicultura Brașov, catedră de Exploatări Forestiere în care
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
pentru a permite telecabinei să poată balansă (la 12 grade față de axa verticală). Ceilalți piloni de pe platou au fost executați mult mai ușor față de cei anteriori în principal existând acces direct către zona șantierului. de ex. stâlpul 4 care este amplasat în vecinătatea drumului care duce spre cabană Caraiman. Fundația acestui stâlp este, spre latura prăpastiei Jepilor-vedere spre Bușteni, continuă, în sensul că înglobează 2 grinzi de susținere ale stâlpului. Fundația stâlpului 5 pe partea cu vederea spre Caraiman este de
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
buza prăpastiei viteze chiar și de peste 100 km/h, de multe ori telecabina Bușteni-Babele este închisă chiar dacă în stațiunea Bușteni este vreme frumoasă și lumea se relaxează la iarbă verde. Totuși, față de pilonul 4, pilonul 5 care de asemenea este amplasat la marginea platoului, este supus direct forței dezlănțuite a naturii (ploaie, vânt, ninsoare, chiciură) în acest fel fiind imposibilă circulația telecabinei în condițiile meteorologice cu fenomene periculoase. Fundația stâlpului 5 este de asemenea continuă pe partea spre marginea platoului iar
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]