25,771 matches
-
fervent. Întrebat dacă nu se teme de pedeapsa lui Dumnezeu pentru crimele comise, acesta a răspuns: "Nu-mi vorbiți despre asta ș...ț, căci sunt perfect conștient de ceea ce îmi este hărăzit. Pentru faptele mele trecute, prezente și viitoare voi arde în iad, dar cel puțin am să ard pentru Croația."11 Cele mai importante centre ale opoziției față de Axă și de regimurile afiliate ei erau constituite de forțele de rezistență organizate curînd pe tot cuprinsul țării. Pe lîngă aceasta, după
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lui Dumnezeu pentru crimele comise, acesta a răspuns: "Nu-mi vorbiți despre asta ș...ț, căci sunt perfect conștient de ceea ce îmi este hărăzit. Pentru faptele mele trecute, prezente și viitoare voi arde în iad, dar cel puțin am să ard pentru Croația."11 Cele mai importante centre ale opoziției față de Axă și de regimurile afiliate ei erau constituite de forțele de rezistență organizate curînd pe tot cuprinsul țării. Pe lîngă aceasta, după cucerire, regele Petru și emigranții care îl însoțiseră
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mesei. Într-un tîrziu, am spus: N-ar putea fi considerat drept cinic dacă am da impresia că am decis asupra acestor chestiuni atît de importante pentru viitorul a milioane de oameni într-o manieră atît de nonșalantă ? Hai să ardem hîrtia !" " Nu, păstrați-o !", a spus Stalin.16 Conversația aceasta este de foarte multe ori citată ca exemplu de cea mai rea politică dusă de marile puteri. Episodul a fost reprodus aici in extenso deoarece el este tipic în multe
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a varului ni-l oferă arendașul moșiei Verpole (Dorohoi) - domeniu al statului. Moșia avea o întindere de 275 fălci. Arendașul - spune Ion Ionescu de la Brad - scoate venitul său cel mai sigur din exploatarea varului. El extrage piatra „din pământ, o arde cu lemne cu un galben stânjenul și varul ce scoate îl vindea dus la Mihăileni de la 10-14 lei merța. Dintr-o groapă de var iese de la 40-50 merțe var. În anul acesta arendașul a avut cinci gropi de var, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmat de orașul Galați, cu 64 de cărămdiari și pietrari etc. În domeniul olăriei, principalul instrument de lucru a rămas roata olarului, iar în cel al cărămidăriei - cuptorul de ars. În orașul Iași a fost descoperit recent un cuptor de ars olane și oale, care datează aproximativ de la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau începutul celui următor. Cuptorul are o formă circulară, cu un diametru de 1,60 m. El este format dintr-un pilon central, pe care este așezat un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pot fi formalizate. Ele totuși rămân la fel de importante. Spre exemplu: Un șef formal va primi numai ce este aprobat, pe când un șef lider va asculta și alte probleme personale. Șeful formal, în lipsa șefului, va spune, după trei zile: clădirea a ars, șeful informal va fi propus soluții înainte de a se întâmpla evenimentul. Alt exemplu: Legea prevede să conducem cu 50 km/oră în sat sau oraș. Dar dacă am soția în mașină, care este aproape să nască, atunci trec și pe
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în mod irezistibil, stârnindu-i în același timp repulsia. Catherine este "torturată" de dorință, își simte nervii întinși la maximum de "senzualitatea ei atroce". Nu se poate împiedica să nu tânjească după "dulceața sărutului" din care n-a gustat niciodată, arde de dorința de a cunoaște "fermecătoarele chinuri" ale iubirii 33. Totuși, marcată de educația puritană primită, Catherinei îi este greu să accepte această senzualitate. O percepe ca pe un corp străin în propriul său corp, ca pe dușmanul ei cel
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și-o mărturisește fățiș, nici Catherinei nu-i mai este cu totul indiferentă prezența lui. După cum recunoaște în jurnal, ajunsese să-și iubească și să-și respecte "vărul poet". Când se întâmplă să nu-l vadă câteva luni la rând, "arde de nerăbdare să-l revadă". Astfel, neputând să joace nici cartea iubirii, nici pe cea a indiferenței, Catherine n-are altă soluție decât să prelungească ambiguitatea în relația cu vărul său. Tânăra stabilește cu Henri, pe care își închipuie că
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și timide, fiica cea mare a comerciantului îl copleșește cu mii de cochetării. Flecărește, glumește, râde cu el, îi aruncă priviri ucigătoare. Atunci când naratorul, amețit de atâta cutezanță, o sărută pe năzdrăvană, aceasta, plină de dărnicie, departe de a-i arde o palmă, îi întinde și celălalt obraz. Din acea clipă, își amintește el: O sărutam nebun, întruna, pe unde nimeream! În vreun gang, ori dincolo de uși, ce mai știam! Iar ea, din vreme-n vreme, ca jocul să-l prefacă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vechime, un latifundiu consistent, o familie fără pată și relații fără cusur", Maud se aruncă în luptă cu tot arsenalul. Intuiția îi spune că este vrăjit de ea, că trezește în el fiorul dragostei romantice. Într-adevăr, Maxime de Chantel arde "să-i spună ce simte, să se arunce la picioarele ei și, târându-se prin praf să strige: "Te iubesc! Te iubesc! Sunt al tău! Ești totul pentru mine!"". Maud știe de altfel foarte bine și că Maxime a fost
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și-alese drept veșmânt Celor răniți jertfind întreaga ei viață. Asemenea unei călugărițe, această tânără se dedică trup și suflet îndatoririlor sale, "nevoindu-se-n misia sa" cât e ziua de lungă. Mereu la căpătâiul soldaților veghea Și-asupra frunților arzând de cazne se-apleca Grijind de fiecare cu dragoste de soră. Însă... Într-un apus, pe când veghea un marinar breton Căruia-o schijă-n zbor îi smulse un pulmon Și care-agoniza, trăgând de-acum să moară Îl vede pe băiat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-ncleșta pe haina de postav A blândei rugătoare jelind lângă bolnav Tot tremurând, a noastră velteriță se-apleacă din mijloc Lăsându-se, tăcută, prinsă-n macabrul joc... Frumoasa mea! Voi a sorbi nectarul gurii tale! Dă-mi un sărut! Și ars de febra cruntă-a bolii lui fatale Soldatul, dintr-o dată, cu mâna lui slăbită O prinse și, smucind-o, pe pleoapa-i ostenită C-un horcăit cumplit, cu ultima suflare, Îi dete, pătimaș, o sumbră sărutare! La ivirea zorilor, "soldatul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
zgomot și lumină". Și ca și cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, Monique se afișează fără rușine cu o altă femeie, Niquette, o vedetă a music-hall-ului. Când văpaia acestei legături, "care nu are altă hrană decât plăcerea fizică", a "ars pe de-a-ntregul", Monique întreține legături efemere cu mai mulți bărbați, pe care îi manipulează după bunul său plac. Tânăra ia parte de asemenea la tot soiul de bacanale, de orgii ce au loc în bordeluri, iar pentru a-și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să vadă în această mână întinsă un semn, o chemare. Nu e decât un vicleșug. Prefăcându-se astfel, tânărul speră ca așteptarea și incertitudinea să desăvârșească dorința Louisei, astfel încât aceasta să nu-i mai "refuze mâine aceste degete pe care arde de nerăbdare să le sărute". "N-a ținut", se vaită el îndurerat a doua zi. Chibzuita stăpânire de sine de care dăduse dovadă nu fusese decât un chin zadarnic. Nici n-apucasem bine să-i strâng mâna, că și-a
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mea, voiam s-o violez când i-am atins ceafa". Mistuit de dorință, tânărul nu are altă soluție decât să dea fuga "la tinerele doamne din strada Martyrs și să le implor să arunce niște apă peste focul ce mă ardea"... Acest supliciu trebuie să fi fost plăcut. Căci chiar a doua zi, tânărul o duce pe Louise la cinema să vadă un film cu Charlie Chaplin. Profitând de întunecimea sălii, încearcă s-o prindă de mână, cu un gest devenit
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
trăi. Francezii dansează, râd, petrec, se îmbulzesc în sălile întunecoase să vadă Mayerling, Un carnet de bal, Hôtel du Nord, La răscruce de vânturi... Prin urmare, toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză... și totuși, la fel ca în cântec, casa arde, Europa se aprinde. În relațiile internaționale, tensiunea crește. Societatea Națiunilor, în care francezii și englezii își puseseră toate speranțele de pace, se dovedește neputincioasă. Începând cu 1936, democrațiile și regimurile autoritariste se confruntă indirect în Spania, unde izbucnise războiul civil
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un aer binevoitor. La rândul ei, Micheline nu le mai aruncă priviri insolente. Nu mai găsește nimic seducător în ochii albaștri și părul bălai al germanilor. În zilele acestea ale insurecției, tânăra nu are ochi decât pentru "tinerii din rezistență", "arși de soare și viguroși", atât de "minunați când îi privești", cu aerul lor "dur și neîmblânzit". Nemții, care sunt curând într-o stare de debandadă, par gata să joace totul pe o singură carte. În noaptea de 22 spre 23
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lor "dur și neîmblânzit". Nemții, care sunt curând într-o stare de debandadă, par gata să joace totul pe o singură carte. În noaptea de 22 spre 23 august, "o imensă strălucire roșie" crește în zare, neliniștind-o pe Micheline. Ardea oare Parisul? Circula zvonul că nemții "vor să arunce totul în aer". Aveau oare de gând, în furia lor nimicitoare, să masacreze și populația? Dorind cu ardoare să-i vadă pe francezi intrând primii în capitală, generalul de Gaulle obține
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
probabil sătui deja". În schimb, le "strânge" cu cordialitate "degetele" acestor soldați chipeși. Și, mai cu seamă, își hrănește ochii cu acest spectacol îmbătător, se nutrește cu "emoții și entuziasm". Seara, fericirea ei atinge apogeul, când în piața Beauvau sunt arse ca o revanșă simbolică pentru autodafeul nazist drapelele germane. După cum povestește fata, privit de la balconul ei, spectacolul era magnific. Era un minunat "foc al bucuriei". Parcă ar fi fost pus pe foc Hitler însuși, remarcă Micheline: steagurile germane exală o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
După cum povestește fata, privit de la balconul ei, spectacolul era magnific. Era un minunat "foc al bucuriei". Parcă ar fi fost pus pe foc Hitler însuși, remarcă Micheline: steagurile germane exală o "duhoare infectă". Mareșalul Pétain, cândva adorat, este și el ars simbolic în seara aceea. Pe 20 august 1944, acesta fusese luat cu forța de germani și dus la Belfort, iar apoi la Sigmaringen, în Pădurea Neagră. Puterea rămasă vacantă este preluată de generalul de Gaulle pe 26 august, când acesta
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ei, ea se desfășoară pe terenul acesta, așa cum o ilustrează, printre atâtea alte filme și romane ale epocii, comedia lui Claude Berri, La Première Fois (1976). Personajul principal al filmului, Claude, un adolescent cam greoi, fiul unui tăbăcar din Paris, arde de nerăbdare, în 1952, să cunoască dragostea. Ca toți colegii lui, începe prin a frecventa cu asiduitate petrecerile-surpriză. Din păcate, bietul de el se alege nu cu vorbe dulci, ci cu bruftuieli. Și asta pentru că băiatul este cu fetele ori
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ei care practică flirtul suferă de "boala masculului", sau că se vede pe ea însăși în stare să trăiască în concubinaj cu un bărbat. Însă când se pune problema să-și transpună vorbele în faptă, Bab se eschivează mereu. Tânăra arde de dorința să fie sărutată, strânsă tare în brațe de un bărbat. Însă conștiința sa morală nu poate admite așa ceva. Băieții se lovesc așadar în mod sistematic de refuzul ei. Asta nu înseamnă că ea nu nutrește dorința, puternică, irațională
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care s-a identificat o întreagă generație. Vic, interpretată de Sophie Marceau, este o tânără cât se poate de modernă. Poartă jeanși, visează să aibă un scuter, știe totul despre pilula contraceptivă și, desigur, se îndrăgostește. Însă nu vrea să ardă etapele, nici să-și ardă aripile. Iar străbunica sa (Denise Grey), care îi este confidentă și sfătuitoare, dar în același timp cum nu se poate mai exuberantă și mai excentrică, nu condamnă prudența fetei. Dimpotrivă, așa cum îi subliniază ea într-
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întreagă generație. Vic, interpretată de Sophie Marceau, este o tânără cât se poate de modernă. Poartă jeanși, visează să aibă un scuter, știe totul despre pilula contraceptivă și, desigur, se îndrăgostește. Însă nu vrea să ardă etapele, nici să-și ardă aripile. Iar străbunica sa (Denise Grey), care îi este confidentă și sfătuitoare, dar în același timp cum nu se poate mai exuberantă și mai excentrică, nu condamnă prudența fetei. Dimpotrivă, așa cum îi subliniază ea într-o zi, într-un mod
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bune, cu excepția unui fleac: murise iapa preferată a marchizei. Când îl întreabă pe al doilea servitor, grăjdarul, cum murise iapa, acesta îi spune că toate-s foarte bune și că iapa murise dintr-un fleac: era în grajd când acesta arsese. Când întreabă cum luase foc grajdul, i se spune că dintr-un fleac: fiind o zi cu vânt, focul care cuprinsese castelul s-a întins și spre dependințe. Când marchiza, pe jumătate leșinată, întreabă cum de ajunsese să ardă castelul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]