24,570 matches
-
conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga pornește de la ideea existenței unui inconștient colectiv încuibat în străfundurile absconse ale conștiinței. Acesta nu doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare culturală, intelectuală, artistică, religioasă, de doctrină politică etc. a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
găsește de cuviință să vorbească doar la superlativ. "Nu ni se pare deloc exagerat să susținem că o asemenea matrice stilistică, o dată statornicită în inconștient, suportă inalterabilă, orice bombardament al conștiinței" (p. 107). După ce așază acești stabilopozi conceptuali pentru o filosofie generală a culturii, Blaga culisează spre specificarea matricei stilistice înscrise în cutele spirituale ale duhului românesc. Săpând prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei stilistice românești subzistând învelit în coconul culturii folclorice în care s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai putea să fie decât cvasiistorie, sau pseudoistorie, istorie deviată sau istorie prin reacțiune, dar nu istorie de evoluție firească" (p. 240). După cum nota V. Muscă (1996), încercând să situeze sistemul lui Blaga în categoriile binare în care se împart "filosofia existenței" și "filosofia devenirii", formula în care se organizează atât de sistematic gândirea blagiană este perfect încadrabilă în blocul filosofiei existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fie decât cvasiistorie, sau pseudoistorie, istorie deviată sau istorie prin reacțiune, dar nu istorie de evoluție firească" (p. 240). După cum nota V. Muscă (1996), încercând să situeze sistemul lui Blaga în categoriile binare în care se împart "filosofia existenței" și "filosofia devenirii", formula în care se organizează atât de sistematic gândirea blagiană este perfect încadrabilă în blocul filosofiei existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 240). După cum nota V. Muscă (1996), încercând să situeze sistemul lui Blaga în categoriile binare în care se împart "filosofia existenței" și "filosofia devenirii", formula în care se organizează atât de sistematic gândirea blagiană este perfect încadrabilă în blocul filosofiei existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în spațiul mioritic. Venerabila teză a continuității românești își găsește în metafizica blagiană a românismului aprioric desăvârșirea stilistică. Cuplată cu ideea la fel de tare a "unității stilistice" a spiritualității românești, care adaugă încă un contrafort doctrinei unității neamului românesc, avem în filosofia lui Blaga o teorie cronotopială a identității etnice românești cea mai stilată și originală, deși nu scutită de contradicții lăuntrice și ocluziuni intestine (vezi Muscă, 1996, pp. 33-36), doctrină identitară a duhului românesc. Lucian Blaga rămâne vioara întâi într-un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reîntoarcerii la puritatea originilor. Naționalismul romantic românesc din a doua parte a secolului al XIX-lea privea cu un ochi spre trecut, în același timp în care arunca ochituri spre viitor. Spre deosebire de occident, unde iluminismul s-a constituit ca o filosofie iconoclastă la adresa tradiției moștenite din trecut, romantismul răsăritean a năzuit la un viitor național în același timp în care se lăsa torturat de nostalgia originilor pure. Obsesia românească a purității este la fel de veche pe cât este și identitatea națională, izvorând cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Turnanta naționalistă în URSS a fost propulsată de demonetizarea simbolurilor marxist- leniniste de mobilizare a populației în situația dramatică a războiului, motiv pentru care Stalin a repus în circulație valuta forte a naționalismului romantic rus, instituind ca doctrină de stat filosofia "patriotismului revoluționar" (van Ree, 2002, p. 255). Transmutațiile suferite de problema națională dacă nu cumva poate fi declarată chiar aporia doctrinară a socialismului în teoria marxistă sovietică își are ecourile întârziate și în gândirea autohton-românească. Prima supusă unei intervenții urgente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
23 august 1944 prezent Nicăieri infiltrațiile ideologice și comandamentele politice nu au fost mai evidente decât în imaginea rolleriană a trecutului. Istoria românilor este "trasă în schema" marxistă a succesiunii orânduirilor sociale. Deși nu este menționată explicit, prezentă numaidecât în filosofia marxistă a istoriei se află o a șasea orânduire terminală, punctul terminus al istoriei, orânduirea comunistă. Două mențiuni merită reliefate: în primul rând, borna temporală care divide orânduirea capitalistă ("regimul burghezo-moșieresc") de orânduirea socialistă ("regimul de democrație populară") este singura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de prozelitism politic în spațiile și unitățile de învățământ. Fără niciun dubiu, legislația extirpă componenta ideologiei comuniste, înzestrând sistemul educativ cu un mecanism defensiv împotriva politizării și partinizării de orice natură. Jumătatea comunistă a național-comunismului a fost astfel lichidată din filosofia educațională postdecembristă. În schimb, jumătatea naționalistă nu doar că a fost conservată in integrum, ci a fost chiar supralicitată compensativ. Art. 3 al. 1 din Legea din 1995 fixează printre scopurile supremele ale învățământului rolul său în "păstrarea identității naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trei materii nucleare ale identității naționale pot fi conceptualizate ca formând cronotopia în care se manifestă sufletul românesc. Formularea, destul de criptică, trebuie operaționalizată pentru a deveni inteligibilă: prin "cronotop" se înțelege relația dintre timp ("chronos") și spațiu ("topos"); iar în filosofia herderiană, sufletul popoarelor este exprimat plenar în limba poporului respectiv, care este marca distinctivă și garantul său identitar. Istoria românilor și Geografia României asigură cronotopia (fundalul spațio-temporal) în care evoluează spiritul național, exprimat în Limba și literatura română. Deși garantează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bibliografică fără precedent. Dispariția cenzurii de stat a deschis porțile pentru reeditarea lucrărilor canonice ale intelectualității interbelice. Numeroasele Cursuri universitare ale lui Nae Ionescu (Curs de logică, 1993; Curs de istorie a logicii, 1993; Curs de metafizică, 1995; Curs de filosofie a religiei, 1998 etc., toate la prestigioasa editură Humanitas, ea însăși metamorfozată din vechea Editură Politică) au fost repuse în circuitul intelectual ca restituții cardinale ale culturii române. Demascarea cursurilor lui Nae Ionescu ca plagiate de către Marta Petreu (2009) a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnocrație (1997). Recuperarea a continuat și după 2000, prin publicarea sa la edituri creștine, care au retipărit scrieri de-ale sale în titluri precum " Fiecare în rândul cetei sale": pentru o teologie a neamului (Editura Christiana, 2003) sau Teologie și filosofie: publicistică (1922-1944) (Editura Episcopiei Giurgiului, 2010). În privința literaturii religioase care a irumpt pe piața cărții în perioada postdecembristă un inventar exhaustiv este aproape imposibil de întocmit. Cert este că literatura religioasă a cunoscut o creștere spectaculară în noul climat spiritual
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
continuat linia trasată de istoriografia naționalismului postcomunist cu rectificările minimale impuse de noua paradigmă educațională; b) direcția reflexivă-europenistă, înscrisă pe linia unei istoriografii debarasată de încărcătura ideologică naționalistă. Centrală în această direcție este orientarea explicit europenistă, manualele aderând entuziast la filosofia Europei Unite; c) o a treia breșă s-a deschis în direcția unui discurs postmodern, racordat la avangarda reflecție istoriografiei critice, care conține elemente iconoclastice la adresa mitologiei naționale. iii) perioada postnaționalizării (2004 prezent), marcată de apariția celei de-a treia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a istoriei, care înseamnă că istoria își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele scop" (Lyotard, 1993, p. 15). Renunțarea la prezentarea teleologică a istoriei, abandon evidențiat prin restructurarea non-cronologică a informației istorice, semnalează delimitarea de o filosofie evoluționistă a istoriei, care prezenta contemporaneitatea ca încununarea inexorabilă a destinului istoric al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitatea politică era expresia unității etnice și lingvistice fundamentale a neamului daco-get, precum și a unității sale de civilizație (ibidem, p. 31). Această unitate dacică totală își are corespondentul peste milenii în unitatea românească totală. Tradiția naționalismului românesc, insuflată de presupozițiile filosofiei herderiene, a văzut în limbă expresia sublimă a sufletului național. Ca suflu expresiv al spiritualității naționale, "unitatea limbii poporului român pe întregul teritoriu român" trebuie necesarmente subliniată. Încercând parcă să probeze calitățile expresive ale limbii române, autorii manualului de Istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secolelor XVI-XVIII a trecut printr-o succesiune de contorsiuni ideologice al căror rezultat a fost un naționalism colectivist-etnic cu inflexiuni exclusiviste și propensiuni autoritariste. O primă colectivizare s-a produs imediat după ce ideea naționalismului a traversat Canalul Mânecii, unde sub înrâurirea filosofiei "voinței generale" a lui J.-J. Rousseau, elementele liberale ale naționalismului au fost evacuate pentru a lăsa locul aspectelor de natură colectivistă. A doua și decisiva etapă a colectivizării doctrinei naționaliste s-a produs după ce ideea a trecut, în călătoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care autorii manualului nici măcar nu își propun să o dezlege. Caracterul oracular este înlocuit astfel de natura aporetică a istoriei. "Bufnița Minervei nu-și începe zborul decât în căderea serii"! Această sentință hegeliană, care arată prin mijloacele argumentării metaforice că filosofia istoriei nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel o atitudine sceptică față de ce ar putea istoria să ne învețe pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
arată că aceștia au fost un popor la fel ca toate celelalte, nici mai bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). În același timp, doctrina "excepționalismului românesc" se destramă odată cu estomparea acestei filosofii mesianice a destinului național în istorie. Abandonarea mesianismului național implică deopotrivă renunțarea la filosofia teleologică a istoriei. Săgeata timpului înscrisă în istoria românilor își pierde direcția liniară prestabilită, pe măsură ce întreaga meta-povestire a devenirii istorice românești este restructurată de pe criterii cronologice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). În același timp, doctrina "excepționalismului românesc" se destramă odată cu estomparea acestei filosofii mesianice a destinului național în istorie. Abandonarea mesianismului național implică deopotrivă renunțarea la filosofia teleologică a istoriei. Săgeata timpului înscrisă în istoria românilor își pierde direcția liniară prestabilită, pe măsură ce întreaga meta-povestire a devenirii istorice românești este restructurată de pe criterii cronologice pe baza tematice. Odată cu renunțarea la periodizarea convențional-cronologică a istoriei românilor, organizarea narativă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legitimare politică pe care le-a îndeplinit de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie (un țel final al istoriei), care se pretează unei prelucrări ideologice al cărui rezultat este ideea de destin istoric. Însă o astfel de filosofie teleologică a istoriei, impregnată de o eshatologie politică, nu mai este posibilă în condițiile unei înțelegeri postmoderne a temporalității și a unei organizări non-cronologice a istoriei. De la loialism național exclusivist la solidaritate umanitară și cosmopolitism. Toate aceste tranziții se repercutează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
concepția despre naționalitate. În funcție de înțelegerea identitară prin prisma concepției de națiune și a evoluției ideologiei naționaliste, pot fi decupate șapte stări sub care s-a stabilizat memoria istorică românească: i) în cadrul "patriotismului civic pre-naționalist" al perioadei regulamentare (1831-1859), dominat de filosofia iluministă, când statul național unitar român nu era încă centralizat iar sistemele de învățământ public erau abia la începutul instituționalizării lor, Țările Române au cultivat memorii colective relative regional. Gestionarea politică a trecutului se face în registre diferite, fiecare principat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cine? De unde? De când? Bucuresci: Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ. Rădulescu-Motru, C. (1936). Românismul. Catehismul unei noi spiritualități. București: Fundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol II". Rădulescu-Motru, C. (1937). Psihologia poporului român. Revista de filosofie, 22(2), 133-147. Roller, M. (1951). Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în R.P.R. București: Editura Partidului Muncitoresc Român. Roșu, N. (1936). Dialectica naționalismului. București: Editura "Cultura Națională". Șincai, G. (1886). Chronica Românilor și a maĭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1), 3-24. Müller, F. (2003). Politică și istoriografie în România: 1948-1964. Cluj-Napoca: Nereamia Napocae. Murgescu, M.-L. (1999). Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX începutul secolului XX). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Nienass, B. (2013). Postnational Relations to the Past: A "European
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dincolo de aceste fenomene, ce țin de prezența unor persoane izolate, sunt oameni care se preocupă. Vedeți, de zeci de ani, mai ales după anii ´70, noi avem, de la lucrări de licență până la lucrări de doctorat, teme care privesc cultura românească, filosofia românească. Nume precum Maiorescu, Blaga, Rădulescu-Motru, Vianu, Ralea etc. au atras studenții și doctoranzii, toți gânditorii și oamenii de cultură devenind, unii chiar din perioada în care trăiau, subiecte pentru anumite lucrări. De asemenea, se privesc aceste studii nu izolat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]