24,886 matches
-
privind peste cetate, statuia Prințului Fericit. Era toată din aur. Ochii îi avea de safire, iar de pe mânerul spadei un mare rubin își răspândea reflexele roșii.Toata lumea rămânea uimită la vederea lui și toți își dădeau cu părerea despre frumusețea sa. Copiii îl asemuiau cu un înger, iar fetele toate îi făceau declarații de dragoste. Nu puteai să nu-i admiri măreția. Într-o noapte, un Rândunel tocmai zbura peste acea cetate. Suratele lui porniseră cu șase săptămâni în urmă
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Țațe un personaj comic și tragic. Adaptarea lui Țațe a devenit textul tuturor spectacolelor cu Regele Lear timp de un secol și jumătate, pînă la 1831. Joseph Addison (16721719) afirmă că în versiunea lui Nathum Țațe piesă pierdea jumătate din frumusețe. În Preface and Notes a ediției din 1765 scria: "Tragedia lui Lear este pe bună dreptate celebra printre dramele lui Shakespeare. Nu există piesă care să mențină atenția atît de puternic fixată, care să agite atît de mult pasiunile și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
plin să dea Und' firea-ntrece-se cu meritul. Goneril, Născută-ntîi, vorbeste prima. GONERIL: Șir, Te-iubesc peste cît graiul poate spune, Măi drag că văzul, largul, libertatea, Peste ce poate prețuit fi, scump și rar, Ca viața-n pace, frumusețe,-onoare, Cît un copil tata-și iubi vreodat. Sărac face iubirea-mi suflul, graiul mut, Mai sus de toate-acestea te iubesc. CORDELIA (aparte): Cordelia ce va spune? -Iubește, taci. LEAR: Pe-acest ținut, din cest la cel hotar, Cu codri-umbratici
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Acțiunea poemului se va petrece în Ardeal, la Combinatul Brad. Am fost pe acolo în anii trecuți. Am scris reportaje și mi-am cules materialul în legătură cu acest poem. Intenționez să scriu în decursul acestui an un ciclu de pasteluri. (...) Despre frumusețile naturii nu se poate scrie «în sine». Noi transformăm natura și-i căutăm frumusețile născute prin munca noastră. Condițiile create de partidul nostru scriitorilor, marile sarcini care ne stau în față și răspunderea mare pe care o simt față de poporul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în anii trecuți. Am scris reportaje și mi-am cules materialul în legătură cu acest poem. Intenționez să scriu în decursul acestui an un ciclu de pasteluri. (...) Despre frumusețile naturii nu se poate scrie «în sine». Noi transformăm natura și-i căutăm frumusețile născute prin munca noastră. Condițiile create de partidul nostru scriitorilor, marile sarcini care ne stau în față și răspunderea mare pe care o simt față de poporul nostru mă fac să mă gândesc serios la munca mea în anul care a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Serghi, Secerișul de Eusebiu Camilar, Pâinea păcii de Ben Corlaciu. Trebuie să remarcăm în colecțiile și publicația la care ne referim, că, pe câtă vreme lucrările aparținând fruntașilor literaturii noastre sunt scrise într-o limbă curgătoare, plină de expresii plastice, plină de frumuseți, lucrările scriitorilor mai tineri sunt scrise - aproape fără excepție - într-o limbă seacă, lipsită de puterea de a sugera, într-un stil de relatare, asemănătoare proceselor verbale. Mai mult decât atâta, adesea apar neglijențe de-a dreptul supărătoare (...). Despre Ben
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
străzile din București se află încă indivizi care ar dori să vadă orașul nostru prefăcut într-un morman de mine fumegânde, în care viața să devină scrum, iar bucuria, vaiet? (...). Concepția burgheză a împiedecat-o pe Nina Cassian să vadă frumusețea construirii socialismului, să-i vadă pe eroicii constructori ai lumii noi (...). Astfel, poezia Cântec în zori exprimă dragostea egoistă, strâmtă, a unei femei pentru bărbatul ei. Acest bărbat doarme și femeia îl privește. Am văzut în Balada femeii care și-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tânărul Artimon, pe care autorul îl prezintă ca omul cel mai înaintat dintre pescari (...). Autorul nu a reușit însă să înfățișeze prezența activă, eficientă a lui Artimon în viața satului (...). Autorul n-a reușit să descopere adevărata umanitate a eroului, frumusețea vieții lui spirituale, în însăși activitatea lui socială, spirituală, încercând să suplinească această lipsă, Vladimir Colin a «adăugat» vieții eroului său o poveste sentimentală de dragoste, în care Artimon se comporta artificial, cu timiditatea și naivitatea unui adolescent (...). Neizbutind să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dunării Pe Vladimir Colin însuși, îl bănuim fiu al Deltei. Se simte din fiecare filă a romanului dragostea lui pentru oamenii al căror chip îl desenează, pentru meșteșugul lor plin de taine, care cere atâta îndemânare, pentru locurile bogate în frumuseți pe care le descrie. Și, cu această dragoste pasională în suflet, scriitorul a pornit a face cunoscută cititorilor săi, viața pescarilor din Deltă, cu greutățile și bucuriile ei, cu razele minunate ale socialismului ce au prins să o lumineze. Păcat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Stancu, din Desfășurarea de M. Preda, sau din romanul La cea mai înaltă tensiune de Nagy Istvan (...). Una din laturile cele mai semnificative ale prozei noastre apărute în 1952 este înălțarea vădită a nivelului artistic, a forței de expresie, a frumuseții, a expresivității și preciziunii limbii literare întrebuințate (...). În această privință, Nicoară Potcoavă, unul din vârfurile operei lui Mihail Sadoveanu, este un exemplu pentru noi toți în lupta pentru o tot mai înaltă desăvârșire artistică (...). La mai toți prozatorii ce au
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
numere ale revistei Limba română cititorul găsește titluri care-l atrag. Așa este acela al articolului lui Gh. Bulgăr din nr.2/1953: M. Sadoveanu și problemele limbii literare. Dar după citirea lui cititorul nu se lămurește în ce constă frumusețea limbii operelor maestrului Sadoveanu, cum se aștepta, ci află doar care sunt părerile cu privire la limba literaturii (...). Constatarea la care ajungi după ce citești revista Institutului de Lingvistică este că lingviștii noștri nu au pornit încă - deși ar fi trebuit s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Da, simple cifre... Totuși, ce poveste E scrisă-aici, în semnele aceste? Sunt mii și milioane!... E poporul. Cel ce-a votat dăunăzi viitorul! Priviți prieteni, colo-n zări albastre, Trăiesc aievea visurile noastre Gigantice uzine - fortărețe Orașele mustind de frumusețe. Câmpii de aur legănate-n soare Noi mări albastre, fluvii călătoare Și peste tot, pe tot cuprinsul firii, Măreața dictatură-a fericirii...! Da, cifrele ne spun că, negreșit, Tot ce visăm va fi îndeplinit! Mă rog, nedemnii domnișori, chiaburii, Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
însumează mai multă poezie decât realitatea. Vorbitoarea a combătut cu tărie această concepție, subliniind că izvorul poeziei este viața noastră de luptă și că poeții - așa cum s-a spus în referat - n-au reușit încă să exprime întreaga bogăție și frumusețe a vieții noi (...). Cauza constă într-o concepție străină poporului, în izolarea poetei de viață, în îndepărtarea de freamătul luptei constructorilor vieții noi. Din această izolare, din lipsa legăturii cu viața, izvorăsc accentele pe care le conțin ultimele poezii ale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
oamenilor noi, lumea lor spirituală. Cu toate acestea, în ce privește scoaterea la iveală a înaltelor calități sufletești ale omului simplu, educat de partid - chiar și cei mai buni scriitori ai noștri rămân considerabil în urma vieții (...). Astfel, eroii pozitivi, de o reală frumusețe morală din poemul Minerii din Maramureș de Dan Deșliu sunt - datorită faptului că scriitorul nu a studiat adânc realitatea - străini de problemele complexe de ordin cultural, economic și tehnic care îi preocupă azi pe muncitorii înaintați (...). Un fenomen atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lucru se cade să fie subliniat. Opera educativă a literaturii nu decurge decât din faptul că literatura aparține sferei frumosului. Educativ este frumosul iar lipsurile politice ale unei literaturi au dimensiunea greșelilor de ordin artistic. O «literatură de agitație», fără frumusețe, este și fără priză adâncă asupra maselor. Moralitățile seci, neîncorporate în veșmântul artei, sunt așadar și politicește de o calitate mai redusă. Raportul tovarășului Malencov atrage deci atenția asupra lipsurilor de ordin artistic (...). De unde vine impresia de fad pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să se afirme ca o personalitate puternică, bine conturată, care să trezească admirație și simpatie, ci rămâne o figură ștearsă (...). În general, trebuie spus că adesea la rădăcina acestor păreri stă neîncrederea în bogăția morală a omului nou, neîncrederea în frumusețea realității, în forțele creatoare ale poporului (...). Lipsește, în general, din roman o intrigă clară, solidă, după a cărei dezlegare logică, firească - pe baza unei probleme sau a unui grup de probleme puse de viață - autorul să conducă la desfășurarea acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Petrescu, pe Călinescu, pe Jar, pe Preda, pe Vianu că șed la mașina de scris și-ți pregătesc cărți pentru la anul! Numai lor li se pare uneori cam grea truda, dar totuși le place, e mare lucru să dăruiești frumusețe, vis și adevăr (...). Ce părere aveți, tovarăși redactori ai ziarelor România liberă, Scânteia Tineretului, Contemporanul și dv. cei din provincie? Atâta viață cu binele, cu răul ei, cu eforturile, succesele și eșecurile ei - n-ar merita două coloane duminica, de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pentru cucerirea dragostei, s-au decretat „netipice”, momentele dureroase, triste (...). Chipul înălțător al omului nu se poate oare reliefa chiar prin dragostea sa, prin sentimentele sale cele mai «personale»? Oare în atitudinea eroului față de femeia iubită nu se poate dezvălui frumusețea lui spirituală? Iată însă uneori poetul se ferește, nu crede că viața personală, sentimentele intime, pot defini caracterul, fizionomia morală a oamenilor noi, că pot fi caracteristice pentru ei. Un exemplu îl constituie două dintre Cântecele de iubire publicate de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acestui poet în plină formare (...) Bogatele descrieri din Grădinarul nu au rostul unor podoabe exterioare, ele constituie modul de materializare a stărilor sufletești, mijloace de transmitere a entuziasmului pe care l-a trăit poetul în momentele când și-a imaginat frumusețea vieții patriei socialiste de mâine (...) În Drumul minerilor, Aurel Rău încearcă să abordeze poemul epic, înfățișând fapta eroică a unui tânăr miner. Poezia este valoroasă însă mai ales prin lirismul său, prin dezvăluirea emoțiilor pe care le trăiește eroul în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și i-am îndrăgit poeziile 100.000.000 de dolari, Actorul, Așa a fost în Baltica. Faptul că Iureș e un poet de talent se vădește și în ultima sa lucrare, Urmașii lui Roaită. Sunt aici pasaje de o mare frumusețe. (...) Ștefan Iureș a vrut să ilustreze înalta idee a continuității luptei pentru fericirea poporului. Tineretul de azi este vrednicul urmaș al eroilor comuniști, dacă prin atitudinea sa în muncă se arată demn constructor al socialismului și luptă pentru idealurile pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
câteva lipsuri în domeniul reportajului literar. Reportajele se scriu la noi mai mult în mod întâmplător, cuprinzând unele din sectoarele vieții noastre. Ele au adesea un caracter ocazional. Foarte puține sunt reportajele ce înfățișează anumite regiuni din țara noastră, cu frumusețile și bogățiile lor, cu traiul populației de acolo. De asemenea nu avem reportaje despre orașele noastre; afară de Cluj, înfățișat de Mircea Zaciu într-un reportaj în Almanahul literar nr 13 și Constanța, despre care a scris Maria Lovinescu, nici un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
patriei noastre și Santinelele lumii. Să citim un comentariu despre unul dintre aceste volume, publicat de George Macovescu 81 în revista Viața românească: „Astăzi, scriitorii și ziariștii și-au luat sarcina să prezinte țara așa cum este ea, cu minunatele ei frumuseți, cu belșugul bogățiilor ei și, mai cu seamă, cu înzestratul ei popor muncitor. Munca lor a fost de la început susținută de către partid care, prin Scânteia a încurajat și ajutat dezvoltarea reportajului literar. (...) Scânteia a publicat și publică numeroase reportaje valoroase
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zilele de odihnă reparării acestei fântâni în folosul gospodăriei colective. Cu multă îngâmfare și dispreț privește această acțiune un alt personaj al nuvelei, Sică, șeful ramurilor anexe, un tânăr cu oarecari însușiri, dar lăudăros, egoist și ambițios, care însă în fața frumuseții morale a lui Andrei ne apare meschin și josnic. În versiunea apărută în volum, autorul a încercat să îndrepte aceste lipsuri ale nuvelei manifestate în textul publicat în Scrisul Bănățean. Dar încercarea a rămas o simplă încercare. Dintr-o comoditate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
brusc în urma unui accident grav, survenit în anul 1953, la Iași. După o îndelungată spitalizare și recuperare își reia activitatea ca medic de circă. Face cunoștință cu profesorul inginer Eugen Ionescu, un savant care, fascinat de energia, integritatea și frumusețea doctoriței, se decide pentru căsătorie. Fiul și fiica acestor părinți târzii vor avea șansa unei familii în care artele și științele, filosofia și medicina vor domni într-o ferventă consonanță. Ca medic al circumscripției Copou, doctorița Elena Ionescu devine în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cu peste 30 de ani, am auzit un comentariu batjocoritor la TVR, despre viața ei insolentă și indolentă în fața convențiilor sociale, însoțit de câteva imagini respingătoare. Cine a fost în Cream? Liviu Antonesei: Nu, desigur, Janis Joplin nu era o frumusețe exterioară, dar era energie interioară pură, debordantă, explozivă. Deși, desigur, era băutoare și se și droga, muzica ei sfâșietoare e de neegalat. Îmi amintesc și eu imbecilitatea aceea de la TVR, da, îmi amintesc... dar când a murit Hendrix, de pildă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]