25,311 matches
-
externe, a modului în care canoanele științifice „centrale” sunt replicate și se transformă uneori la „periferie”, a fascinantei sincronicități a culturii române interbelice cu o mare parte dintre dilemele, motivele, temerile și tensiunile culturii „europene”. Această sincronicitate are loc - este ipoteza studiului de față - sub semnul modernismului reacționar. Înțelegerea modernismului reacționar pune, mai mult sau mai puțin implicit, la îndoială ideea că modernitatea are o singură înfățișare. Există un singur fel de modernitate sau sunt și modalități diferite de a articula
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că modernitatea are o singură înfățișare. Există un singur fel de modernitate sau sunt și modalități diferite de a articula temele modernității, unele dintre ele poate nu foarte plăcute, nu foarte politically correct, dar totuși moderne? În final, bineînțeles, această ipoteză „centrală” a sincronicității prin modernism reacționar va fi și ea supusă unui proces de adaptare și transformare la „periferie”. Contexte politico-culturale. Rolul polemicilor În România de dinainte de război, dar mai ales în cea interbelică, are loc o importantă și masivă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
devină victimele unui incident nedorit, dar se pare că cele aflate în grupa de vârstă 35-49 ani sunt mai frecvent expuse furturilor, această infracțiune fiind, de altfel, și cea mai răspândită”. Allen E. Liska și William Baccaglini (1990) au testat ipoteza că relatările despre infracțiuni din ziare au efectul cel mai puternic de inducere a fricii asupra persoanelor care au cea mai mică probabilitate de a trăi o experiență de victimizare, precum albii, vârstnicii și femeile. Cei doi cercetători americani au
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Anthony N. Doob și Glenn E. MacDonald nu au găsit în zonele cu rata criminalității scăzută o relație statistică între violența prezentată la televiziune și frică (apud Chiricos et al., 1997, 345). Rezultatele cercetărilor la care m-am referit susțin ipoteza „rezonanței” lansată de George Gerbner et al. (1980), potrivit căreia atunci când o anumită audiență recepționează mesaje congruente cu realitatea de zi cu zi (sau percepute ca atare), puterea de influențare a acestor mesaje se dublează. Conform ipotezei „rezonanței”, efectele media
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
am referit susțin ipoteza „rezonanței” lansată de George Gerbner et al. (1980), potrivit căreia atunci când o anumită audiență recepționează mesaje congruente cu realitatea de zi cu zi (sau percepute ca atare), puterea de influențare a acestor mesaje se dublează. Conform ipotezei „rezonanței”, efectele media sunt mai puternice când sunt în rezonanță cu experiența de viață a audienței. George Gerbner și colaboratorii săi au verificat această ipoteză într-o cercetare realizată pe un eșantion reprezentativ național (N = 3.903), găsind o asociere
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu zi (sau percepute ca atare), puterea de influențare a acestor mesaje se dublează. Conform ipotezei „rezonanței”, efectele media sunt mai puternice când sunt în rezonanță cu experiența de viață a audienței. George Gerbner și colaboratorii săi au verificat această ipoteză într-o cercetare realizată pe un eșantion reprezentativ național (N = 3.903), găsind o asociere puternică între consumul TV și frică. Datele cercetării au mai arătat că între consumatorii TV există o diferență semnificativă între femei și albi (care au
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
TV există o diferență semnificativă între femei și albi (care au un risc victimal scăzut), pe de o parte, și bărbați și nonalbi, pe de altă parte. Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală poate fi explicată și prin ipoteza „afinității”, potrivit căreia receptarea mesajelor TV se face în baza similarității dintre caracteristicile personajelor de pe ecran și cele ale persoanelor din audiență. Analizând rezultatele unui sondaj de opinie reprezantativ național (N = 1502) realizat în 1977 în SUA, Paul M. Hirsch
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
presupus că femeile și persoanele de vârsta a treia (considerate mai „vulnerabile”) vor fi mai puternic influențate de mesajele media despre crime. Datele sondajul telefonic (N = 1.389) făcut în San Francisco, Chicago și Philadelphia au fost în acord cu ipoteza studiului și au arătat că între frică și capacitatea de readucere în memorie a celei mai recente relatări media despre o crimă (la TV sau în presa scrisă) este o relație constantă atât la persoanele mai „vulnerabile”, cât și la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
valurile lunare din primul trimestru) și care pot fi utilizate pentru scopul studiului. Gospodăriile sunt compuse din indivizi intervievați anual, dar și din cei care dispar din panel (prin divorț, moarte, căsătorie etc.) sau apar (prin naștere, căsătorie etc.). Deoarece ipoteza principală este că excluziunea socială este în relație directă cu perioada de timp în care individul trăiește în sărăcie și cum nu avem nici un control asupra istoriilor de viață ale indivizilor care au părăsit ancheta sau au intrat ulterior în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cazul celorlalte (ce urmau să fie anchetate doar în primul an), am putea spune că grupul de control și eșantionul nostru panel sunt diferite deoarece unele tipuri de gospodării din panel sunt mai mobile decât altele. Pentru a confirma această ipoteză, am comparat toți indivizii aflate în grupul de control (toate gospodăriile anchetate în primul trimestru al anului 1995) cu cei care au fost membri în 1995 în gospodăriile-panel (ce au fost anchetate în toți anii). Rezultatele sunt relevante: există diferențe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
există indivizi care nu se pot ajuta singuri și au un risc ridicat de a trăi în continuare în sărăcie. Cele două situații pot afecta diferit procesele de excluziune (sau pot fi afectate de acestea). Pentru a explora aceste două ipoteze vom folosi datele dintr-o perspectivă longitudinală, analizând simultan experiențele indivizilor în toți cei trei ani. În tabelul 1 observăm că doar 11% dintre indivizi trăiesc în continuare în sărăcie pe durata celor trei ani. O mare parte se află
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
completarea întrebărilor în manieră apreciativă; - culegerea datelor de la subiecți și interpretarea acestora; - organizarea unor focus-grupuri în care agentul intervenției a fost moderatorul; - aplicarea chestionarului după o săptămână de la finalizarea anchetei apreciative pentru măsurarea structurii motivației inițiale și percepției satisfacerii nevoilor. Ipoteze de lucru Motivația este dependentă de modul în care oamenii interpretează diferite situații, evenimente din mediul organizațional. Motivația poate fi modificată printr-o abordare apreciativă a evenimentelor, prin reintepretarea acestora. Reconstrucția organizațională este un proces care se poate realiza într-
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În domeniul geografiei istorice apare în 1956 lucrarea Din geografia istorică a Bălților Ialomiței și Brăilei a lui Ion Conea, care a încearcat, printre altele, să găsească răspunsul la întrebarea privind locul de formare a poporului român, aducând argumente în favoarea ipotezei că etnogeneza s-a produs „în Câmpia Română a Dunării”, spre deosebire de ipoteza care susține că poporul român s-a format „în regiunile de dealuri și munți ale Daciei”. Dintre lucrările cu profil monografic, le amintim pe cele apărute sub semnătura
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Bălților Ialomiței și Brăilei a lui Ion Conea, care a încearcat, printre altele, să găsească răspunsul la întrebarea privind locul de formare a poporului român, aducând argumente în favoarea ipotezei că etnogeneza s-a produs „în Câmpia Română a Dunării”, spre deosebire de ipoteza care susține că poporul român s-a format „în regiunile de dealuri și munți ale Daciei”. Dintre lucrările cu profil monografic, le amintim pe cele apărute sub semnătura lui Constantin Tudor, care în 1978 a publicat lucrarea Fetești, străveche localitate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în ceea ce privește procesul reformelor și gradul de dezvoltare în termeni de democratizare. Slaba structurare a peisajului electoral local, dominat de prezența micilor partide, fără o tendință clar afișată, lasă să se întrevadă o oarecare dificultate în ceea ce privește percepția politicii de către cetățenii români, ipoteză întărită, de altfel, de regresia drastică a participării la vot. Din acest punct de vedere, primele semne de deblocaj par să apară în marile orașe, acolo unde această coincidență între teritoriul de gestiune și cel de vot este dublată de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a ilustra mai bine afirmația noastră, ar trebui să facem diferența între primul tur al alegerilor prezidențiale, care vede rezultatele definitive ale alegerilor legislative și senatoriale, și cel de-al doilea tur, care prin cei doi candidați în opoziție întărește ipoteza celor două Românii. Adrian Năstase, primul candidat care s-a înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale, conform Biroului Electoral Central, a realizat un lucru important deoarece, conform legii electorale, ordinea candidaților pe buletinele de vot este cea a depunerii candidaturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de acest eveniment, care pare abstract pentru aproximativ 40% dintre românii ce vin din mediul rural și suportă, de 15 ani, un ritm haotic al reformelor economice. Rezultate și perspective Cu rezultatele celui de-al doilea tur, se pare că ipoteza celor două Românii nu este hazardată. Imediat după anunțarea rezultatelor, Adrian Năstase a declarat: „Faptul că noi am câștigat legislativele și Băsescu prezidențialele demonstrează că există două Românii: una urbană, în dezvoltare, cu o societate liberală, care așteaptă din partea statului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
împrumut în cratița românilor, sau avem un patrimoniu culinar demn de a fi lăudat și protejat? Aceste întrebări i-au preocupat pe prea puțini autori români de cărți de bucate. Cei clasici, precum Sanda Marin, s-au ferit să lanseze ipoteze despre originea miilor de rețete pe care le-au publicat și pe care românii s-au cam grăbit să le considere „românești“. Care gospodină își poate închipui că stufatul „nostru“ este în realitate (cel puțin cu numele) al altora, că
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai prejos, albanezii sunt mândri de kaçkavall-ul lor, turcii îl adoră sub același nume... Problemele apar în clipa în care ne gândim că în Italia, mai ales în sud, există o brânză identică, denumită... caciocavallo (cascavaddu în Sicilia)! Există două ipoteze privind originea cașcavalului. Prima susține că brânza în cauză este italienească și că a migrat din Peninsulă către Turcia și, de acolo, către Balcani; numele ar fi pur italienesc - cacio ar proveni, ca și cuvântul românesc caș, din latinescul caseus
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
italienesc - cacio ar proveni, ca și cuvântul românesc caș, din latinescul caseus, iar cavallo (cal) ar desemna fie un tipar pentru brânză, fie o ștampilă în formă de cal, aplicată pe cașcavalul care era vândut și, implicit, impozitat. A doua ipoteză afirmă originea turcească a cașcavalului, el fiind exportat către Italia și, bineînțeles, către Balcani; imposibil de susținut este însă originea turcească a denumirii acestui fel de brânză. Interesant este faptul că grecii, urmașii celor care au creat cea mai veche
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de Enache Kogălniceanu, în care succedă letopisețului Pseudo-Amiras, cronica a fost atribuită la un moment dat unui înaintaș al lui Mihail Kogălniceanu, Enache Kogălniceanu - colecționar de texte istorice și cărți populare, frate cu bunicul viitorului om de cultură pașoptist -, dar ipoteza rămâne insuficient argumentată. De cultură mijlocie, ignorând cronica lui Ion Neculce, cu care expune paralel evenimentele deceniului 1733-1743, ca și pe aceea, mai modestă, a contemporanului Ioan Canta, autorul Letopisețului anonim al Moldovei consemnează istoria unei epoci de declin feudal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
de la situația de criză, iar ceea ce se consideră acțiuni pe diferite termene, fie de stopare a efectelor crizei, de reechilibrare și de relansare economică, trebuie să fie congruent cu noua viziune, în caz contrar urmând să parcurgem un cerc vicios. Ipotezele teoretice fiind parcurse, urmează să fie stabilite ipotezele metodologice ale unei posibile viziuni ale mix-ului de politici, practic ele asigurând minimul de ancore temporare ale unui parcurs coerent. Astfel: a. măsurile de reechilibrare macroeconomică trebuie să fie consistente cu
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
acțiuni pe diferite termene, fie de stopare a efectelor crizei, de reechilibrare și de relansare economică, trebuie să fie congruent cu noua viziune, în caz contrar urmând să parcurgem un cerc vicios. Ipotezele teoretice fiind parcurse, urmează să fie stabilite ipotezele metodologice ale unei posibile viziuni ale mix-ului de politici, practic ele asigurând minimul de ancore temporare ale unui parcurs coerent. Astfel: a. măsurile de reechilibrare macroeconomică trebuie să fie consistente cu obiectivul de intrare a României în ERM2; b
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
Fiscal și ale Semestrului European obligă autoritățile române la modificarea paradigmei de analiză a eficienței mixului de politici macroeconomice, creșterea eficienței sistemului de programare bugetară și o mai mare disciplină la nivelul finanțelor publice centrale și locale. Lucrarea pornește de la ipoteza nevoii de modificare a metodologiei de analiză a politicii fiscal-bugetare din România, prin folosirea indicatorului sold bugetar structural - care implică ajustarea ciclică a veniturilor bugetare, eliminându-se componenta generată de excesul/deficitul de cerere. Se poate vedea astfel sustenabilitatea cheltuielilor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiind că nivelul deficitului bugetar este puternic influențat de poziția economiei în raport cu ciclul economic, un deficit redus poate „acoperi” dezechilibre serioase ale poziției fiscale, în măsura în care se datorează unor creșteri de venituri bugetare obținute pe fondul supraîncălzirii economiei. Lucrarea pornește de la ipoteza nevoii de modificare a metodologiei de analiză a politicii fiscal-bugetare din România, prin folosirea indicatorului sold bugetar structural - care implică ajustarea ciclică a veniturilor bugetare -, eliminându-se componenta generată de excesul/deficitul de cerere. Se pot vedea astfel sustenabilitatea cheltuielilor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]