29,866 matches
-
care extinderea urmăririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmărire penală are obligația să procedeze față de aceste persoane potrivit art. 307. ... (5) Procurorul sesizat de organul de cercetare în urma extinderii urmăririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevăzute la alin. (1) poate dispune extinderea acțiunii penale cu privire la aspectele noi. ... Secțiunea a 2-a Suspendarea urmăririi penale Articolul 312 Cazurile de suspendare (1) În cazul când se constată printr-o expertiză medico-legală că suspectul sau inculpatul suferă de
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258772_a_260101]
-
de gospodărire a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat; ... h) responsabilitățile pentru punerea în aplicare a programului național și indicatorii-cheie de performanță, utilizați pentru monitorizarea progreselor în punerea în aplicare; ... i) o evaluare a costurilor programului național, baza și ipotezele acestei evaluări, care trebuie să includă un profil pentru întreaga perioadă; ... j) schema de finanțare în vigoare; ... k) o politică sau un proces de asigurare a transparenței prin asigurarea de informații publice efective și prin implicarea tuturor părților interesate în
ORDONANŢĂ nr. 11 din 30 ianuarie 2003 (**republicată**)(*actualizată*) privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259951_a_261280]
-
sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 1.606/2011 , nr. 663/2012 și nr. 29/2013 . Arată că dispozițiile Legii nr. 176/2010 s-au aplicat de la data intrării în vigoare a legii asupra tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, în coordonatele impuse de respectarea principiului egalității în fața legii. Referitor la susținerile autorului potrivit cărora nu se justifică existența a două autorități publice care să verifice starea de incompatibilitate a aleșilor locali, precizează că Legea nr. 176/2010 reglementează
DECIZIE nr. 483 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 30, art. 8 alin. (1) şi (2), art. 10 lit. e) şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258496_a_259825]
-
recunoscută de doctrină. Deși în practica judiciară s-au exprimat și opinii în sensul că ar exista diferențe între cele două infracțiuni și în ceea ce privește modul de organizare al pluralității constituite (dezvoltare pe verticală în cazul grupului și pe orizontală în ipoteza art. 323 din Codul penal anterior, o mai bună organizare și roluri prestabilite în cazul art. 7 spre deosebire de art. 323 din Codul penal anterior), în realitate textele de lege în discuție nu justifică asemenea distincții. Ambele infracțiuni sancționau pluralitatea constituită
DECIZIE nr. 12 din 2 iunie 2014 sesizarea formulată de către Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 790/62/2014 prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
acesteia. De asemenea, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, explicația abrogării vechilor dispoziții ale art. 7-10 din Legea nr. 39/2003 constă în faptul că ipotezele reglementate de legea specială se regăsesc în incriminarea din art. 367 din Codul penal. În raport cu considerentele anterioare, își găsesc incidența dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 , conform cărora dispozițiile art. 4 din Codul penal referitoare la
DECIZIE nr. 12 din 2 iunie 2014 sesizarea formulată de către Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 790/62/2014 prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
libertăților fundamentale și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. 11. Instanța susține că, potrivit acestui articol, legea nouă se aplică raporturilor juridice născute, precum și situațiilor ivite anterior intrării sale în vigoare, cu toate că legea civilă nu se încadrează în niciuna din ipotezele prevăzute de principiul neretroactivității legii. Astfel, aplicarea dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 litigiilor aflate în curs, la data intrării în vigoare a legii, ar conduce la încălcarea principiului "tempus regit actum", conform căruia actele și faptele juridice
DECIZIE nr. 303 din 5 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 alin. (1) şi (2) şi ale art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263130_a_264459]
-
prevăzute de legea penală română sau atunci când durata pedepsei rezultante aplicate în cazul unui concurs de infracțiuni depășește totalul pedepselor stabilite pentru infracțiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română. În această a doua ipoteză, adaptarea de către instanța de judecată a pedepsei aplicate de instanța străină constă în reducerea pedepsei până la limita maximă admisă de legea penală română pentru infracțiuni similare. Totodată, pedeapsa stabilită de instanța română trebuie să corespundă, pe cât posibil, din punctul de
DECIZIE nr. 13 din 5 iunie 2014 privind solicitarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept vizând aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal cu privire la hotărârile de condamnare pronunţate de un alt stat faţă de cetăţeni români aflaţi în executarea acelei pedepse pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263144_a_264473]
-
executată în statul care recunoaște respectiva hotărâre decât în măsura în care corespunde limitelor de pedeapsă, precum și naturii acesteia, prevăzute de legea națională. În condițiile în care dispozițiile art. 6 din Codul penal reprezintă tot o expresie a principiului legalității, incidența acestora în ipoteza în discuție apare justificată, pentru identitate de rațiune. Această concluzie este susținută și de dispozițiile art. 135 alin. (12) din Legea nr. 302/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că punerea în executare a pedepsei aplicate printr-
DECIZIE nr. 13 din 5 iunie 2014 privind solicitarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept vizând aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal cu privire la hotărârile de condamnare pronunţate de un alt stat faţă de cetăţeni români aflaţi în executarea acelei pedepse pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263144_a_264473]
-
art. 34 alin. (1) din legea amintită. În ce privește acest tip de cauze, Curtea constată că art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 este de natură să încalce egalitatea armelor, ca garanție a dreptului la un proces echitabil, în ipoteza în care se interpretează că termenele prevăzute de acesta sunt aplicabile și proceselor aflate pe rolul instanțelor de judecată la data intrării în vigoare a legii. 25. Astfel, Curtea reține că ipoteza în care se pune în discuție constituționalitatea art.
DECIZIE nr. 269 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 7 alin. (1), art. 11 alin. (1) şi (2), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (6) şi (8), art. 31 alin. (5), art. 34 alin. (1), art. 35 alin. (2) şi art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263172_a_264501]
-
garanție a dreptului la un proces echitabil, în ipoteza în care se interpretează că termenele prevăzute de acesta sunt aplicabile și proceselor aflate pe rolul instanțelor de judecată la data intrării în vigoare a legii. 25. Astfel, Curtea reține că ipoteza în care se pune în discuție constituționalitatea art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 este cea în care instanța de contencios administrativ este sesizată în condițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 247/2005 de persoana îndreptățită
DECIZIE nr. 269 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 7 alin. (1), art. 11 alin. (1) şi (2), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (6) şi (8), art. 31 alin. (5), art. 34 alin. (1), art. 35 alin. (2) şi art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263172_a_264501]
-
la bază o justificare obiectivă și rezonabilă, ci are în vedere exclusiv calitatea persoanei care este îndreptățită la o asemenea despăgubire, respectiv dacă sunt foștii proprietari ai bunurilor imobile preluate de stat sau dacă este o societate comercială aflată în ipoteza normelor criticate în cauza de față. Însă, prejudiciul cauzat prin restituirea imobilelor este, în egală măsură, același pentru ambele categorii de păgubiți. VI. Din cele prezentate este evident că prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin
DECIZIE nr. 174 din 26 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, în interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263186_a_264515]
-
612 din 27 ianuarie 2014, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a respins recursul formulat în cauză, ca nefondat. Prin decizia pronunțată, instanța a reținut că "dosarul de despăgubiri întocmit pentru autoarea reclamantei nu se încadrează în ipoteza reglementată de art. 41 alin. (1) și (3) din Legea nr. 165/2013 , neputând fi reținut ca "dosar aprobat", pentru care s-ar aplica prin derogare procedura legii vechi. Prin urmare, în situația existentă în cauză procedura de acordare a
DECIZIE nr. 182 din 1 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263204_a_264533]
-
obligațiilor, cu respectarea exigențelor impuse de constituirea și executarea bugetului, nu fac decât să dea expresie obligației constituționale a garantării creanțelor asupra statului. De asemenea, precizează că textele de lege criticate se aplică în egală măsură tuturor celor vizați de ipoteza normei legale. 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile
DECIZIE nr. 253 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 116/2011 privind stabilirea unor măsuri temporare pentru funcţionarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263043_a_264372]
-
judecătorul-sindic va analiza și se va pronunța asupra stadiului continuării procedurii, printr-o rezoluție, prin care va putea pune în sarcina administratorului judiciar anumite măsuri și va acorda un termen administrativ de control sau de judecată, după caz. ... (4) În ipoteza în care există cereri cu caracter contencios sau necontencios, precum și în ipoteza în care judecătorul-sindic consideră necesar, acesta va dispune citarea de urgență a persoanelor interesate și a administratorului judiciar, pentru soluționarea cererilor sau pentru dispunerea măsurilor care se impun
LEGE nr. 85 din 25 iunie 2014 (*actualizată*) privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262718_a_264047]
-
o rezoluție, prin care va putea pune în sarcina administratorului judiciar anumite măsuri și va acorda un termen administrativ de control sau de judecată, după caz. ... (4) În ipoteza în care există cereri cu caracter contencios sau necontencios, precum și în ipoteza în care judecătorul-sindic consideră necesar, acesta va dispune citarea de urgență a persoanelor interesate și a administratorului judiciar, pentru soluționarea cererilor sau pentru dispunerea măsurilor care se impun. ... (5) Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre
LEGE nr. 85 din 25 iunie 2014 (*actualizată*) privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262718_a_264047]
-
vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferință, iar în subsidiar, dacă nu există astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferință. În ipoteza în care acordul acestor creditori nu va fi obținut, prioritatea la restituire a acestor creanțe, prevăzută de art. 159 alin. (1) pct. 2, va diminua regimul de îndestulare al creditorilor beneficiari ai cauzelor de preferință, proporțional, prin raportare la întreaga
LEGE nr. 85 din 25 iunie 2014 (*actualizată*) privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262718_a_264047]
-
categorii de acțiuni ordinare, a unei distribuții corespunzătoare a votului între aceste categorii; ... c) în cazul categoriilor de acțiuni preferențiale cu dividend prioritar față de alte categorii de acțiuni, de reglementare satisfăcătoare a numirii administratorilor reprezentând categoriile de acțiuni respective în ipoteza neonorării obligației de plată a dividendelor. ... (6) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 297/2004 , cu modificările și completările ulterioare, planul propus de creditori sau de administratorul judiciar
LEGE nr. 85 din 25 iunie 2014 (*actualizată*) privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262718_a_264047]
-
de vânzare. ... (2) În cazul vânzării bunurilor prin licitație publică, aceasta se va putea efectua și potrivit Codului de procedură civilă. În cazul în care adunarea creditorilor nu aprobă un regulament de vânzare, potrivit art. 154 alin. (2), sau în ipoteza în care, deși a fost aprobat un regulament de vânzare, bunurile nu au fost valorificate într-un termen rezonabil, la cererea lichidatorului judiciar, aprobată de judecătorul-sindic, vânzarea bunurilor se va efectua prin licitație publică, potrivit Codului de procedură civilă. ... (3
LEGE nr. 85 din 25 iunie 2014 (*actualizată*) privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262718_a_264047]
-
sau mai multe societăți care fac parte dintr-un grup de societăți, instanța română și reprezentantul român, pe de o parte, vor coopera, într-o măsură cât mai extinsă, cu instanța străină și reprezentantul străin, pe de altă parte, în ipoteza în care o astfel de cooperare este oportună pentru a facilita coordonarea eficientă a procedurilor, nu este incompatibilă cu normele aplicabile unor astfel de proceduri și nu antrenează un conflict de interese. Articolul 306 În cadrul formelor de cooperare dintre reprezentantul
LEGE nr. 85 din 25 iunie 2014 (*actualizată*) privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262718_a_264047]
-
prin care să se analizeze conformitatea faptelor cu dispozițiile Constituției, independentă de existența sau inexistența unui conflict juridic de natură constituțională". 23. În continuare, în punctul de vedere exprimat, Președintele prezintă mai multe aspecte care țin de fondul conflictului, pentru ipoteza în care Curtea Constituțională consideră admisibilă cererea formulată de prim-ministrul României. Astfel, apreciază că trimiterea la dispozițiile art. 80 alin. (2) din Constituție este mai mult formală, campania electorală fiind diferită de buna funcționare a autorităților publice, iar funcția
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
art. 33 din Legea nr. 165/2013 în acord cu această decizie a Curții în toate cauzele pendinte în care acestea sunt incidente, precum și în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate până la data sus-menționată; în această ultimă ipoteză, dacă litigiul a fost soluționat, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională constituie temei al revizuirii potrivit art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din anul 1865 sau art. 509 pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz
DECIZIE nr. 207 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262998_a_264327]
-
și de numărul de cereri rămase nerezolvate. 16. În situația dată, statul ar fi putut să ia anumite măsuri pentru suplimentarea personalului competent să soluționeze cererile de restituire, astfel încât termenul de rezolvare să fie același, iar toate persoanele prevăzute de ipoteza normei să beneficieze de același tratament egal, din moment ce sunt în situații identice. 17. Referitor la celelalte critici de neconstituționalitate ale art. 33 din Legea nr. 165/201 în raport de art. 21 alin. (1)-(3) și art. 53 din Legea
DECIZIE nr. 209 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263001_a_264330]
-
autoarea excepției. 8. Pe de altă parte, prin critica formulată, se solicită Curții Constituționale să se substituie legiuitorului și să constate neconstituționalitatea textului de lege pentru lipsa unui caz de nedemnitate, respectiv de înlăturare de la succesiune a unui moștenitor legal, ipoteză în care, în opinia instanței, s-ar încălca principiul separației puterilor în stat, Curtea urmând a se substitui astfel puterii legislative. 9. De altfel, instanța arată că art. 655 din Codul civil, care prevede cazurile de nedemnitate succesorală, nici nu
DECIZIE nr. 240 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 659 din Codul civil din 1864. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262882_a_264211]
-
7. Pe fondul cererii, arată că, pentru a produce efecte juridice, decretul de conferire a decorațiilor trebuie să fie semnat de Președintele României și contrasemnat de prim-ministru. Se apreciază că prim-ministrul nu este obligat să contrasemneze actul în ipoteza în care constată că Președintele României nu și-a motivat actul decorării, nu și-a fundamentat soluția în drept sau dacă persoana nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi decorată. În aceste condiții, actul trebuie retrimis la Președintele României pentru
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
o finalitate juridică, trebuie analizat și dacă Președintele României, în condițiile unui refuz motivat, poate lua act de acesta, să nu accepte motivele acolo invocate și, astfel, în aceste condiții, să existe obligația prim-ministrului de a contrasemna decretul în ipoteza în care Președintele României insistă în acțiunea sa de emitere a decretului de conferire a decorației. (2.3.) Problema refuzului contrasemnării decretului 52. Curtea reține că, în funcție de criteriul condițiilor de exercitare, criteriu care interesează cauza de față, atribuțiile Președintelui României
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]