27,128 matches
-
238-245; Simion, Scriitori, I, 533-542; Dobrescu, Foiletoane, I, 68-77; Mihăilescu, Conceptul, II, 126-132; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 70-92; Băileșteanu, Refracții, 198-205; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 156-172; Iorgulescu, Critică, 104-108, 220-222; Iorgulescu, Ceara, 214-221; Manolescu, Arca, III, 223-233; Vlad, Lectura rom., 165-171, 179-181; Dana Dumitriu, Le Roman de l’année 1984, CREL, 1984, 4; Ghițulescu, O panoramă, 276-279; Manea, Contur, 36-40; Condurache, Portret, 41-44; Raicu, Fragmente, 335-339; Iorgulescu, Prezent, 121-129; Holban, Profiluri, 184-203; Regman, De la imperfect, 83-91; Simuț, Incursiuni, 147-156
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
extreme ale scalei nivelurilor de instrucție în timp ce la maghiari are o pondere semnificativ mai mare decât cea teoretică categoria absolvenților de studii gimnaziale. Sunt aceste discrepanțe rezultatul unei determinări etnice ale destinației școlare ale locuitorilor țării sau efectul altor covariante? Lectura modelelor multivariate din paginile următoare impune o notificare relativă la impactul genului și al tipului localității de reședință. Este evident că aceste două variabile au un impact semnificativ asupra șanselor școlare în orice context. Modele log-liniare explorative au confirmat acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
al procesului de modernizare a României. 3. Geneza, consacrarea și reinterpretările teoriei. Cu un interes deosebit am citit primul capitol, în care autorul reconstituie geneza teoriei în mediul românesc. Este un capitol dens ca informație istorică, instructiv și admirabil prin lectura nouă pe care autorul o face, ca nimeni altul, a unor texte uitate, aparținând unor cărturari și animatori culturali din prima jumătate a secolului al XIX-lea, în contextul în care spațiul românesc era sub influența puternică a curentelor europene
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de gândire: teoria societății organice, teoria „golurilor” sociale, teoria păturii superpuse și teoria compensației muncii, toate fiind contribuții la analiza și înțelegerea proceselor de modernizare a societății românești (p. 82). Prin datele pe care le cuprinde și le actualizează, prin lectura aplicată asupra textelor eminesciene și prin interpretările pe care le avansează, cartea lui Schifirneț aduce argumente în plus pentru noua perspectivă de interpretare a sociologiei eminesciene (după lucrările lui Ilie Bădescu și Ion Ungureanu), realizând astfel și o necesară reabilitare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII DE LECTURĂ „PETRU MAIOR”, publicație apărută la Budapesta între 1901 și 1918, și la Cluj din 1919 până în 1929, în subtitlu precizându-se că periodicul este „al societăților pe facultăți și al cercurilor studențești regionale din Cluj”. După Unire, vechea societate de
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
PETRU MAIOR”, publicație apărută la Budapesta între 1901 și 1918, și la Cluj din 1919 până în 1929, în subtitlu precizându-se că periodicul este „al societăților pe facultăți și al cercurilor studențești regionale din Cluj”. După Unire, vechea societate de lectură a studenților români de la Budapesta devine „Centrul «Petru Maior»”, iar almanahul reunește strădaniile tinerilor cărturari pentru ridicarea culturală a neamului. În anul inaugural, într-o Prefață semnată de „comisiunea literară”, se afirmă că ideea editării acestei publicații datează încă din
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
cu medalii (1980) un roman de familie (cu note autobiografice), unde accentului psihologizant i se adaugă respirația epică a dimensiunii istorice. Este vorba de familia bucovineană de la finele veacului XIX și începutul de secol XX. La un prim nivel de lectură, cartea este o nouă sumă de psihologii individuale, însă în profunzime ea este o reconstituire de destin colectiv. SCRIERI: Racul, București, 1970; Veghea bătrânei doamne Gall, București, 1973; Casa Emilianei, București, 1975; „Niciodată toamna...”, București, 1977; Sertarul cu medalii, București
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
acela de a fi recenzat prompt aproape toate cărțile importante ale exilului în presa culturală românească din America și Canada, de la L. M. Arcade și Mihai Niculescu, până la Pamfil Șeicaru și Ion Cârjă sau Dumitru Ichim, deși notele sale de lectură nu depășesc nivelul semnalării publicistice. Dar defectul esențial al cărții vine din viziunea de inventar pe care autorul o cultivă fără rețineri, în așa fel încât Constantin Michael-Titus se interpune în paginile sale între Radu Gyr și Dumitru Stăniloae spre
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
ALMANAHUL VIEȚII IEȘENE, publicație apărută la Iași între 1931 și 1933. Redactor: H. Burileanu-Grancea, căruia în 1932, tot în calitate de redactor, i se alătură și I. Belfert. În 1933, almanahul apare cu titlul „Calendarul Iașului” și cu subtitlul „Lectură pentru toți”, redactor fiind doar H. Burileanu-Grancea. Programul, așa cum reiese din Avertismentul primului număr, țintește redarea unei imagini globale a mișcării culturale din capitală Moldovei. Pot fi citite versuri de George Lesnea, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Demostene Botez, Enric
ALMANAHUL VIEŢII IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285300_a_286629]
-
reviste lunare ale cărei pagini să fie deschise tuturor celor ce au simțit nevoia unei publicații literare în Ardeal.” Orientarea publicației este manifest proletcultistă. Rubrici: „Poezie”, „Proză”, „Critică”, „Cronică”, „Recenzii”, „Probleme și eseuri”, „Revista revistelor”, „Note și comentarii”, „Jurnal de lectură”, „Prezentări”, „Orizont”, „Baricada”, „Carnet sovietic”, „Viața cuvintelor”, „Studii” și, din 1953, „Cronica literară”. Numărul celor care semnează versuri este foarte mare: A. E. Baconsky, Victor Felea, Ion Horea, Aurel Rău, Ion Brad, Dumitru Micu, Aurel Gurghianu, Alexandru Andrițoiu, Radu Cârneci
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
Catedra de Literatură română din cadrul Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale, Editura Timpul, Iași, 2005; Matei Vișniec un optzecist atipic, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2005; Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană. Editura Timpul, Iași, 2006; Utopia negativă în literatura română, Editura Cartea Românească, București, 2008. Ediții îngrijite: Marin Mincu, Polemos. Dulelul cu/ în idei, ediție îngrijită, prefață și note de Bogdan Crețu, Editura Compania, București
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care nu există nici o tradiție a verificării informațiilor la sursă, nici posibilitatea de a avea acces la aceste surse, este denaturarea mesajului operelor vechi prin smulgerea lor abuzivă din contextul firesc. Aplicăm asupra textelor clasice tot felul de grile de lectură, care de care mai îndrăznețe, le trecem prin diferite site teoretice, ideologice, le deformăm mesajul, le traducem pe înțelesul nostru, le obligăm să ne vorbească despre problemele și crizele noastre, pentru a fi "actuale", dar nu facem un lucru esențial
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
atât "totalitatea cunoștințelor", cât și "totalitatea scrierilor". Totalitatea literelor reprezintă o entitate bine constituită, organizată și stabilizată terminologic", constată savantul clujean 6. Este cel mai probabil că la această tradiție de secol al XVII-lea se raportează și Cantemir, de vreme ce lecturile sale sunt fie din zona antichității, fie din zona lucrărilor religioase, fie din cea a culturii occidentale a secolului în care s-a născut. El este omul veacului său. Oricum, ca mentalitate, el depășește cu mult medievalitatea culturii române, dar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
23. Sigur, o astfel de ipoteză pare plauzibilă. Și totuși, nu ai cum să nu formulezi și unele rezerve, legate tot de structura stufoasă a cărții, dar și de incapacitatea potențialilor aliați de a duce la bun sfârșit o asemenea lectură și de a-i pricepe corect sensul. Dacă Dimitrie Cantemir se adresa unora precum Stolnicul Cantacuzino ori Bogdan Lupu, persoane cultivate, familiarizate cu opere occidentale, de factură barocă, ar mai fi fost de înțeles. Dar altfel, cum se poate explica
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rețineri și propune un alt răspuns. Pe de o parte, are dreptate să constate: "A încerca să persuadezi o facțiune a boierimii moldave printr-un gest literar într-o perioadă în care funcția cărții (de tip "belle lettre") și a lecturii de "desfătare" în mediul boieresc din Moldova era, totuși, extrem de precară (și de cele mai multe ori cantonată în zona literaturii oferite de cărțile populare) ni se pare o utopie"26. În schimb, autoarea preferă un punct de vedere, crede ea, "mult
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
transformări ale mentalităților. Or, în acest sens este strict necesar ca opera de recunoscută valoare artistică să nu mai fie analizată doar sub unghiul realizării sale estetice și ca ea să fie alăturată cărții de serie cu care conviețuiește în lectura oamenilor într-o anumită epocă"2. În cazul nostru, un asemenea exercițiu de contextualizare este obligatoriu din mai multe motive: mai întâi, Cantemir însuși a fost un autor prolific, polimorf, cu preocupări diverse, care a scris în mai multe limbi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-se de folclor și de arta plastică"4. Cărturarul demonstrează, apoi, că tendințele ideologice ale veacurilor XVI-XVII transpar mult mai bine din pictura murală decât din anale, cronici, inscripții etc. "Pentru secolele al XVI-lea și al XVII-lea, această lectură (a picturii exterioare moldovenești n.m.) este strict necesară, în cadrul istoriei mentalităților, tocmai datorită faptului că în aceste veacuri, până spre mijlocul secolului al XVII-lea, pictura a exprimat cu mai multă sensibilitate decât scrisul viziunea despre lume a oamenilor"5
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
era structurată pe fondul unei oralități care și-a pus amprenta și asupra scrisului. Pulsul ideologiilor, al mentalităților care ne interesează nu poate fi luat consultând exclusiv documentele scrise. Ideile, imaginile nu circulau prin acest canal. Comunicarea se făcea direct, lectura cărților sfinte era ea însăși publică. Abia în secolul al XVIII-lea a devenit lectura o practică mai răspândită, deși nu foarte frecventă, dar și atunci doar printre elitele țărilor române 7. Cartea nu era, după cum spune Daniel Barbu, decât
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a proprietarilor, a celor cât de cât înstăriți. Ceilalți erau oricum departe de orice posibilitate de a citi vreo carte, fie din cauza circulației restrânse a manuscriselor, fie din pricina prețurilor prohibitive ale tipăriturilor 10. Or, tocmai într-un asemenea context, reticent lecturii, de orice fel, scrie Dimitrie Cantemir Istoria ieroglifică, o operă labirintică, complexă, livrescă, într-o limbă care este la antipodul celei spontane, marcată puternic de oralitate, folosită de majoritatea contemporanilor săi (de Neculce, de exemplu.) Din acest punct de vedere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
românesc. De cele mai multe ori, Istoria ieroglifică ignoră sau, mai corect, intră în contradicție cu aceste stereotipii specifice epocii medievale. O altă sursă inepuizabilă care a fecundat imaginarul românesc o reprezintă romanul popular Alexandria. Când se va scrie o istorie a lecturii în spațiul cultural autohton (dar când se va scrie?), această carte va trebui analizată foarte serios, fiind unul dintre best-seller-urile consacrate de până la finele secolului al XIX-lea și chiar de mai târziu (dacă ținem cont de o "divagare utilă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir, ambițios și dornic să demonstreze ceea ce a acumulat și să impresioneze prin erudiția sa, s-a putut baza pe un contact mai vechi cu textul românesc, este puțin probabil ca maturul Cantemir să se fi bizuit pe amintirile unei lecturi a manuscrisului, făcută la o vârstă necoaptă, în adolescență. Sigur, toate aceste informații nu fac decât să ne readucă la una dintre întrebările inițiale: respira Cantemir aerul nerarefiat al culturii autohtone? S-a format el în acest spațiu cultural, lipsit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a fi un fidel al "gândirii religioase", dominantă în cultura est-europeană. Filiația medievală este evidentă. Deocamdată, Cantemir se raportează la sursele creștine cu un respect la care va renunța ulterior, atunci când va începe să scrie Istoria ieroglifică. El practică o lectură liturgică a acestor izvoare, nu le negociază sensurile, nu iese din litera lor stabilită de hermeneutica biblică atât de bogată. Interesant este de observat că tânărul Cantemir se dovedește a fi (forțez tactic un pleonasm) mai radical decât gânditorii apropiați
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
creștinilor. Clericii își arogă medierea animalului și îi aruncă în categoria satanică pe toți cei care sunt tentați să-l utilizeze în afara domeniului creștin, prin divinație sau magie. Pe tot parcursul Evului Mediu timpuriu, Biserica exercită un veritabil monopol asupra "lecturii" mesajului animalului. Animalul se găsește sub o tutelă mărginită"48. "Lectura" aceasta, esențială în închegarea unei episteme specifice Evului Mediu, nu este, prin urmare, una liber consimțită; ea este ghidată, orientată către o finalitate precisă: respectarea dogmei creștine. Animalul joacă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
satanică pe toți cei care sunt tentați să-l utilizeze în afara domeniului creștin, prin divinație sau magie. Pe tot parcursul Evului Mediu timpuriu, Biserica exercită un veritabil monopol asupra "lecturii" mesajului animalului. Animalul se găsește sub o tutelă mărginită"48. "Lectura" aceasta, esențială în închegarea unei episteme specifice Evului Mediu, nu este, prin urmare, una liber consimțită; ea este ghidată, orientată către o finalitate precisă: respectarea dogmei creștine. Animalul joacă, din această perspectivă, un rol de primă importanță. Cu o precizare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
evalua șansele la mântuire. Devine, pentru acesta, un adevărat instrument de cunoaștere. O cunoaștere care se aplică în mai multe domenii. "Datorită "conformității" sale, scrie același medievist, el devine un referent privilegiat care poate fi folosit ca o "cheie de lectură" universală"78. Prin mijlocirea sa omul se poate cunoaște pe sine: raportându-se la "modelul" oferit de animal, la "oglinda" în care-l transformă, individul poate aprofunda anumite trăiri, sentimente, își poate desluși anumite dileme, poate găsi soluții la care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]