24,732 matches
-
dă autorul Într-un eseu („Echlibrul Între antiteze”) când abordează relația „tradiționalism și modernism”. Acestea devin „sub raport estetic formule inutile și oțioase”, dacă nu se realizează un raport dialectic: „ori o epocă imită servil... formele trecutului și atunci... devine manieră, ... ori vechea poetică se adaptează... și avem de a face numai În aparență de o artă veche, În realitate, fiind vorba de o cugetare poetică modernă.” Privit din perspectivă „mimetică”, adică pornind de la operă - realitate (conform teoriei lui H. de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unui mit cu largi semnificații, așa cum la proiectat Lucian Blaga, creatorul teatrului de inspirație mitologică din literatura română; el Însă nu s-a limitat și nu s-a mulțumit doar să reproducă mitul, ci să-i dezvăluie multiplele semnmificații În manieră expresionistă. „Iona” este În același timp o dramă modernă, pentru că, spre deosebire de Înaintași, Întâlnirea străvechilor mituri cu gândirea modernă devine loc geometric al tuturor neliniștilor. Mitul devine izvor de inspirație, pentru că, prin el, se văd oamenii Într-o ideală realitate unitară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
democratică” și „Națiunea română” a lui Frederic Dame. Experiența de gazetar a fost la fel de importantă pentru destinul viitorului dramaturg. În toată această perioadă, scriitorul face acumulări, Își pregătește cariera, Își formează stilul, menit să-l impună conștiiței publice, Într-o manieră foarte controversată, dar se știe că numai oamenii celebri se pot bucura de un asemenea privilegiu. În 1878, Teatrul Național din București pune În scenă „Roma Învinsă” de Alexandru Parodi, Într-o excelentă traducere a lui I. L. Caragiale și se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
obiectivul, deși dezirabil, nu este considerat ca fiind ceva care poate/trebuie să fie realizat printr-o acțiune socială. Există „idealuri”, „năzuințe”, dar cum ar putea acționa actorul social pentru realizarea acestora? El este considerat ca dezirabil, dar într-o manieră pasivă; este realizabil printr-o acțiune punctuală (o lovitură de stat) sau prin introducerea unui sistem/unor instituții/legi. Societățile au creat un complex instituțional care soluționează unele obiective: armata, poliția, sistemul sanitar sau educațional. Instituțiile, odată constituite, chiar dacă în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un angajament colectiv, o viziune a valorii de a investi în standarde ridicate și consimțământul de a plăti pentru aceasta” (Schubert, Martens, 2005, p. 109). Modul în care politica economică își va impune propria agendă asupra politicii sociale depinde de maniera în care actorii naționali și europeni reușesc să reinventeze și să implementeze noul model social european în loc să urmeze direcția orientării pe criteriile pieței. (Palier, 2004, p. 15). Supraviețuirea modelului social european în viitor depinde, în mare măsură, de opțiunea statelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și acțiunilor de dezvoltare. Fondurile sunt concepute ca o oportunitate pusă la dispoziția regiunilor, însă acțiunea propriu-zisă spre accesarea de fonduri prin proiecte rămâne la nivelul fiecărei regiuni în parte. Politica regonală în sine presupune numai repartizarea fondurilor într-o manieră cât mai adecvată nevoilor reale ale regiunilor. Statul și regiunea din interiorul statului se condiționează reciproc, iar principiul subsidiarității, înscris în Tratatul de la Maastricht, servește ca bază de articulare a puterilor și competențelor în interiorul fiecărui stat. Europa unită se întemeiază
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să încurajeze descentralizarea și să contribuie la construirea și cimentarea parteneriatului comunitar (autorități locale, sectorul privat și comunitate). Pe baza unor astfel de inițiative și realizări, fondurile sociale, în parteneriat cu ceilalți actori sociali, pot aborda sărăcia comunitară de o manieră mai comprehensivă, prin mutarea accentului inițial dinspre realizarea (exclusivă) a unor proiecte de infrastructură către furnizarea unor servicii sociale și, mai ales, crearea unor oportunități economice prin orientarea proiectelor locale către dezvoltarea unor activități economice/productive (de la „suport/susținere” la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al regimurilor comuniste. Impactul participării la obligatoriile organizații „voluntare”, asupra competențelor și identităților civice a fost, de asemenea, puțin investigat. În plus, mutațiile sociale majore din perioada respectivă, dar și transformările radicale din ultimii 15 ani au afectat comunitățile în maniere care puteau altera resursele structurale pentru activism. Lipsa unor date longitudinale împiedică formularea unor răspunsuri finale la întrebări de acest fel. Studiul meu va aborda aceste chestiuni recunoscând limitele pe care metodologia le impune generalității rezultatelor. Testarea modelelor participării în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care-i erau adresate) să asigure bunăstarea membrilor săi, cu sprjinul comunității și al Bisericii; se considera că formele voluntare și cele caritabile - prin donații, caritate, voluntariat și finanțare (privată) a unor instituții de intervenție socială - vor veni de o manieră satisfăcătoare în ajutorul celor aflați în nevoie, intervenția statului fiind minimală. După 25-30 de ani de creștere economică postbelică accentuată în majoritatea țărilor care optaseră pentru calea statului bunăstării, funcționarea acestuia a început să producă efecte nedorite sau nesatisfăcătoare din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țării de origine sau de destinație sau ale dezvoltării asupra apariției și evoluției migrației internaționale, este un demers „obișnuit” în studiul migrației internaționale. Dacă am analiza, spre exemplu, teoriile utilizate astăzi în migrația internațională, am constata că fiecare încorporează, în manieră explicită sau implicită, cel puțin referința la decalajul de dezvoltare dintre spațiul de origine și cel de destinație pentru a explica declanșarea și evoluția migrației. În aceeași măsură, fiecare dintre construcțiile teoretice include propoziții care pot servi ca bază pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
educaționale (IOE) descrește de-a lungul timpului, inegalitatea oportunităților sociale (IOS) are tendința de a rămâne constantă. Altfel spus, structurile sociale au un grad ridicat de stabilitate, iar schimbarea sistemelor educaționale în sensul creșterii oportunităților educaționale nu modifică de o manieră sesizabilă stratificarea socială. Ca reprezentant al noii sociologii a educației, Boudon adoptă o poziție pesimistă în ceea ce privește considerarea sistemului școlar ca principal mijloc de realizare a unei politici care vizează egalitatea socială. El crede că școala trebuie să continue politica de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
monitorizarea și evaluarea acestora) și la crearea unor rețele pentru promovarea practicilor pozitive. EU’s Rural Development Regulation 1257/1999. Din motive legate de evitarea repetiției, termenul migrație va fi utilizat pe tot cuprinsul studiului în sensul de „migrație internațională”. Maniera de prezentare a teoriilor utilizate în studiul migrației internaționale adoptată de Massey și colaboratorii săi (1998) este ilustrativă din acest punct de vedere. Suitcase migration sau trade migration termenii utilizați în engleză. 96 929 de plecări definitive în 1990; 44
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1995, pp.64-70.) Aparatul critic și bibliografia, migălos intocmite de editor, impresionează prin cantitatea și varietatea surselor citate, conferând acestui volum o valoare științifică deosebită. Documentele de arhivă descoperite și editate în acest volum de Ottmar Trașcă relevă, într-o manieră lipsită de echivoc, răspunderea armatei române cu privire la soarta populației evreiești din România în perioada 1941-1944. Ele ne invită, în același timp, să ne întrebăm: de ce această armată, care a contribuit în mod eroic la înfăptuirea României Mari, a adăpostit sentimente
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
remarcabile consacrate investigării situației evreilor din România în perioada celui de-al doilea război mondial, în cadrul istoriografiei postdecembriste au fost elaborate, din nefericire, inclusiv lucrări sau studii ce nu au făcut altceva decât să preia și să reitereze într-o manieră necritică opiniile tendențioase și clișeele formulate înainte de 1989 de istoricii oficiali ai regimului comunist. În această din urmă categorie se înscriu, în opinia noastră, inclusiv lucrările semnate de Dorel Bancoș ori Alex Mihai Stoenescu. Dacă în privința afirmațiilor istoricului Dorel Bancoș
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Armată, Poliție, Jandarmerie, etc), acestea beneficiind de complicitatea și ajutorul populației locale, respectiv a unor militari germani cantonați sau aflați în trecere prin Iași14. Astfel, într-o monografie remarcabilă consacrată tragicului eveniment, istoricul israelian Jean Ancel a demonstrat într-o manieră extrem de convingătoare pe baza unei cercetări arhivistice impresionante că Pogromul din Iași a fost planificat și executat de autoritățile românești, cu complicitatea și sprijinul Armatei germane cantonate în Iași, pentru ca ulterior rapoartele întocmite de autoritățile locale și centrale antonesciene să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
linii mari, înclusiv de sursele documentare identificate de noi în arhivele românești și incluse în prezentul volum. Întrucât desfășurarea în sine a pogromului este bine cunoscută, ne vom îndrepta atenția asupra implicării în pogrom a unor unități militare, respectiv a manierei în care au fost receptate evenimentele de la Iași de către autoritățile militare române. Un prim aspect la care ne vom referi este reprezentat de psihoza antievreiască existentă în momentul declanșării operațiunii "Barbarossa". Astfel, documentele cercetate de noi relevă faptul că în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
28 iunie 1941. Întrucât desfășurarea evenimentelor tragice consemnate în Iași în zilele de 28-30 iunie 1941 este binecunoscută, fiind prezentată pe larg în cadrul literaturii de specialitate 24, nu vom insista asupra lor, ci ne vom îndrepta atenția asupra urmărilor și manierei în care ele au fost receptate de autoritățile militare. Majoritatea documentelor elaborate de diferitele comandamente militare și incluse în prezentul volum caracterizează evenimentele din Iași drept "dezordini", respectiv "acțiuni comuniste". De exemplu, în buletinul informativ din 30 iunie 1941, Comandamentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aceleiași ședințe, pe durata războiului o declarație publică în acest sens era exclusă, tocmai pentru a nu periclita drepturile României asupra Transilvaniei de nord. Prin urmare, în toate declarațiile sale oficiale guvernul român a dat de înțeles Berlinului într-o manieră neechivocă faptul că nu există nicio legătură între operațiile militare ale armatei române peste Nistru și "chiar ocupația militară a teritoriilor transnistrene, care are drept rațiune gajul politic și economic despre care am vorbit și între drepturile românești față de Ungaria
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
octombrie 1941) a scos în evidență deficiențele armatei române în privința organizării, instruirii, echipării și nu în ultimul rând a metodelor de conducere operativă. Dacă până la acea dată operațiunile întreprinse de marile unități române s-au desfășurat, în general, într-o manieră satisfăcătoare, îndeosebi în cadrul sectoarelor de front unde trupele române au beneficiat de sprijinul și colaborarea diviziilor germane, cucerirea Odessei operațiune în care nu au fost angrenate mari unități germane a confirmat previziunile Misiunii Militare germane în România care afirmase în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Antonescu a negat vehement implicarea sa în masacrul evreilor din Odessa, în lumina izvoarelor arhivistice existente responsabilitatea sa nu poate fi contestată și cu atât mai puțin negată. În afara documentelor de arhivă citate de noi anterior, care atestă într-o manieră neechivocă responsabilitatea mareșalului Antonescu pentru evenimentele consumate în Odessa în octombrie 1941, există și alte surse care demonstrează faptul că implicarea mareșalului nu s-a limitat doar la emiterea ordinelor de represalii, ci, mai mult, el a insistat în mod
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de evrei. Încă în 18 iulie 1941, prin intermediul ordinului nr. 5811, generalul Ion Antonescu a dispus formal ca evreii ce urmau să fie internați în lagărele de muncă și prizonierii să fie întrebuințați la muncă grea. Ordinul specifica într-o manieră neechivocă faptul că în cazul evadărilor "se împușcă unul din zece" iar cei care "nu muncesc cum trebuie să nu li se dea de mâncare" și nici să nu fie lăsați să-și cumpere 94. La data de 2 august
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și categoriilor enumerate anterior, în timp ce ceilelți evrei au fost declarați disponibili pentru efectuarea muncii de folos obștesc 100. În pofida măsurilor adoptate, Inspectoratul Taberelor și Coloanelor de Muncă nu a fost în măsură să organizeze lagărele de muncă evreiești într-o manieră mulțumitoare pentru forurile decizionale. În plus comisiile care au efectuat revizuirile au acționat într-o manieră arbitrară și pripită, provocând o serie de abuzuri și ilegalități 101, ceea ce l-a determinat pe mareșalul Ion Antonescu să intervină în vederea "reglementării" situației
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
obștesc 100. În pofida măsurilor adoptate, Inspectoratul Taberelor și Coloanelor de Muncă nu a fost în măsură să organizeze lagărele de muncă evreiești într-o manieră mulțumitoare pentru forurile decizionale. În plus comisiile care au efectuat revizuirile au acționat într-o manieră arbitrară și pripită, provocând o serie de abuzuri și ilegalități 101, ceea ce l-a determinat pe mareșalul Ion Antonescu să intervină în vederea "reglementării" situației. Prin urmare, la 21 aprilie 1942 Conducătorul Statului a trimis nota nr. 5295/M, în care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1942 nu au îmbunătățit situația, ci, dimpotrivă, au provocat noi suferințe populației evreiești. Chiar și prevederile pozitive precum trimiterea în detașamentele de lucru exterioare doar a evreilor cu vârsta cuprinsă între 20-40 de ani nu au fost aplicate într-o manieră consecventă, întrucât nu în puține cazuri evreii înstăriți au putut să se sustragă, îndeosebi de la munca în detașamentele de lucru exterioare, în urma mituirii autorităților de la diferitele nivele decizionale. Au existat și cazuri în care evreii mobilizați la detașamentele de lucru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din cadrul Armatei sau în majoritatea cazurilor germanilor, exemplul tipic în acest sens constituindu-l maniera în care a fost prezentat pogromul de la Iași (29-30 iunie 1941). Documentele de arhivă descoperite de noi și incluse în prezentul volum relevă într-o manieră indubitabilă responsabilitatea armatei române în privința tragediei populației evreiești din România în perioada 1940-1944. De asemenea ele relevă faptul că armata nu a fost doar un simplu executant al dispozițiilor venite de la conducerea statului, în speță de la mareșalul Ion Antonescu, ci
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]