25,611 matches
-
-și mărească suprafața în mai multe etape, iar din anul 1990, zona să fie declarată "parc național" și reconfirmată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia. reprezintă o zonă cu vârfuri abrupte (Vârful Țimbalul Mare
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
orașului Bicaz, în apropierea drumului național DN12C care leagă municipiul Piatra Neamț de orașul Gheorgheni. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 5 martie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un areal montan cu o mare diversitate reliefală (turnuri, ace, creste calcaroase, relief carstic cu vârfuri ascuțite, peșteri, cheiuri, văii) cu păduri, pajiști și fânețe. Situat în arealul Carpaților Orientali și localizat la nivelul zonei centrale, acesta ocupă
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
cu vârfuri ascuțite, peșteri, cheiuri, văii) cu păduri, pajiști și fânețe. Situat în arealul Carpaților Orientali și localizat la nivelul zonei centrale, acesta ocupă o suprafață de 8.396 hectare (formată din conglomerate dure a Masivului Ceahlău) și include ariile protejate Polița cu Crini (rezervație naturală de tip științific și botanic) și Cascada Duruitoarea (monument al naturii). Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate ("Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Păduri dacice
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situată în partea sud-vestică a României, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria protejată se află în partea central-vestică a județului Caraș-Severin (pe teritoriile administrative ale orașelor Anina și Reșița și pe cele ale comunelor Bozovici, Brebu Nou, Carașova, Goruia, Mehadica, Prigor, Teregova și Văliug). Prima propunere de instituire a Parcului Național Semenic - Cheile
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Parcul național se suprapune atât sitului de importanță comunitară - "Semenic-Cheile Carașului", cât și ariei de protecție specială avifaunistică - "Munții Semenic-Cheile Carașului". În perimetrul parcului național sunt incluse un număr de zece rezervații naturale, constituite în zone de conservare specială strict protejate: Buhui - Mărghitaș, Bârzavița, Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Izvoarele Carașului, Izvoarele Nerei, Peștera Buhui, Peștera Comarnic, Peștera Popovăț și Peștera Răsuflătoarei. Munții Semenic și Munții Aninei (cuprinzând elemente naturale cu valoare sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic și speologic) prezintă o
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în arealul parcului: acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
iarba vântului ("Nardus stricta") și rogozuri din speciile: "Carex nigra, Carex ovalis, Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex echinata" sau "Carex lasiocarpa". Presiunea antropică asupra sitului este destul de ridicată din cauza afluenței mari de turiști aproape pe tot parcursul anului. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: turismul necontrolat (abaterea de la traseele marcate, camparea în locuri neamenajate, poluarea cu resturi menajere, poluare fonică), braconajul, pășunatul haotic, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Secțiunea a III-a - zone proteajate"). În anul 2003, prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Aria protejată se află în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva. Parcul național include rezervația naturală Pădurea Valea Fagilor și se suprapune atât sitului de importanță comunitară Munții Măcinului, cât și ariei de protecție specială avifaunistică Măcin - Niculițel. În regiunea orogenă a nordului
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
culmi ("Culmea Cheii, Culmea Pricopanului") și văi ("Valea Piscu Înalt, Valea Morsu, Valea Piatra Roșie, Valea Curături, Valea Taița - Nifon, Valea lui Puiu, Valea Cozluk, Valea Jugului, Valea Adâncă, Valea Seacă, Valea Plopilor, Valea Fagilor"). Apele de suprafață ale ariei protejate aparțin bazinelor hidrografice ale câtorva râuri cu debite mici, tributare Dunării și Mării Negre; astfel: râul Taița (ce drenează Depresiunea Taița superioară-Horia) cu afluenți săi de dreapta (Curături, Valea Purcăreți, Valea Vinului și râul Crapcea); Pârâul Luncavița (ce drenează depresiunea omonimă
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
pedo"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"); precum și 10 specii rare de fluturi: "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Euphydryas maturna", "Euphydryas aurinia", "Apatura metis", "Hyles hippophaes", "Kirinia roxelana", "Maculinea arion" (albăstrița pătată), "Zerynthia polyxena", "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de arbori, arbusti, ierburi și flori (cu elemente submediteraneene, mediteraneean-pontice, balcanice, de stepă și silvostepă, asiatice, eurasiatice, pontice, caucaziene) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Berlin din 2015, unde Radu Jude a fost premiat cu distincția Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, zone naturale, arii protejate); astfel: Evenimente culturale Parcul Național Munții Măcinului este străbătut de mai multe trasee (turistice) montane amenajate (cu locuri de campare) în scopul facilitării accesului turiștilor în siguranță la destinația aleasă. "Reportaje
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești: petroc ("Gobio kessleri") și zglăvoacă ("Cottus gobio") Flora ariei protejate este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti: brad ("Abies"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), larice ("Larix decidua"), frasin ("Fraxinus") fag ("Fagus
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
din România) a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone). Aria protejată reprezintă o zona montană (relief carstic cu vârfuri ascuțite, turnuri, ace, crește calcaroase, peșteri, cheiuri, văii, păduri, pajiști și fânețe) ce adăpostește o gamă floristica și faunistica variată, specifică Meridionalilor. În arealul parcului au fost identificate 18 tipuri de habitate
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); un amfibian cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și trei specii floristice rare: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata") și ligularia ("Ligularia sibirica"). Floră ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, corespondențe cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști cu specii arboricole de conifere: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), jneapăn ("Pinus mugo"), pin neted ("Pinus strobus
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
În anul 2003 prin "Hotărârea de Guvern nr. 230" din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia. Parcul național include rezervația naturală Pădurea Călinești - Brezoi, arie protejată (cu o suprafață de 200 ha) de importanță geomorfologică (conglomerate de Brezoi), floristică și peisagistică. Parcul național reprezintă un areal montan cu o mare diversitate geologică și geomorfologică (relief carstic cu vârfuri ascuțite, turnuri, ace, creste calcaroase, peșteri, cheiuri, văii
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
la baza desemnării cărora aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Fauna protejată a parcului are în componență 14 specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cărămiziu ("Myotis
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
croitorul alpin ("Rosalia alpina"), greier ("Paracaloptenus caloptenoides"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Specii de păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate semnalate în arealul parcului: fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
de 24.566 ha, are în componență rezervațiile naturale: Doisprezece Apostoli (cu Poteca tematica "12 Apostoli"), Jnepenișul cu Pinus cembra - Călimani și Lacul Iezer și se suprapune ariei de preotecție specială avifaunistică "Munții Călimani" (sit SPA) - Natură 2000. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Este administrat de Universitatea din București. Aria protejată se află în partea sud-vestică a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al orașului Hațeg și pe cele ale comunelor: Baru, Densuș, General Berthelot, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălașu de Sus, Sântămăria-Orlea și Totești. Aria naturală a fost declarată
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
dinozauri Sânpetru, Mlaștina de la Peșteana, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuț, Fânațele cu narcise Nucșoara, Fânațele Pui. Geoparcul Dinozaurilor este o îngemănare a geodiversității, biodiversității, patrimoniului istoric și cultural; cu activitățile socio-economice ale Țării Hațegului. Această arie naturală protejată are un statut special, datorită gradului ridicat de locuire și scopul său este de a asigura protecția patrimoniului natural și cultural al Țării Hațegului. Geoparcul cuprinde elemente de interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare ("Hatzegopteryx"), din grupul pterozaurilor. Geoparcul se suprapune cu sitului de importanță comunitară „Strei - Hațeg” (24.968 ha), arie protejată instituită în anul 2007 în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar, ce aparține rețelei ecologice europeane Natura 2000; la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Baru, Boșorod, Bănița, Orăștioara de Sus și Pui. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 38.184 hectare. Din anul 2007 este protejat atât ca propunere de sit de importanță comunitară, cât și ca arie de protecție specială avifaunistică pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 15 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă un peisaj pitoresc, înscris în calcare, care conserva totodată o serie de plante rare. Floră rezervației are în componență arbori și
Cheile Mănăstirii () [Corola-website/Science/313861_a_315190]
-
Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 15 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă un peisaj pitoresc, înscris în calcare, care conserva totodată o serie de plante rare. Floră rezervației are în componență arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus
Cheile Mănăstirii () [Corola-website/Science/313861_a_315190]
-
(, ) este un parc național situat în powiat chojnicki, voievodatul Pomerania, în partea de nord a Poloniei. Ocupă o suprafață de 46,13 km² și este înconjurat de o altă arie protejată, Parcul Peisagistic Zaborski. Parcul protejează cea mai veche parte a Pădurii Tucholei. A fost creat la data de 1 iulie 1996. Sediul central al parcului se află în Charzykowy. Conform primelor propuneri de creare a parcului, el urma să acopere
Parcul Național Pădurea Tucholei () [Corola-website/Science/314462_a_315791]