25,706 matches
-
un conținut ridicat de bioxid de carbon, străbătând straturile de pământ, dizolvă carbonații de calciu și magneziu, transformându-i în bicarbonați solubili. Dacă întâlnesc straturi impermeabile aceste ape se adună, formând apele subterane.Apele subterane ieșind la suprafața pământului,dizolvând săruri,formează izvoare minerale.Când temperatura acestora este ridicată, uneori până la 100 grade C,ele se numesc izvoare termale. Apa este foarte mult răspândită în natură, în toate trei formele de agregare: sub formă de gaz sau vapori de apă ceața
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
clasifică în. III.3 Tipuri de ape întâlnite în natură Apa potabila O apă pentru a fi bună de băut trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie limpede, fără culoare,fără miros, să conțină aer dizolvat și cantități mici de săruri, până la o concentrație de 0,5% mai ales NaCl si NaHCO3,circa 600 mg/l; să aibă o temperatură între 8 și 12 grade C, să nu conțină bacterii patogene. Apa potabila se obține la sate din izvoare și fântâni
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
industrială Se folosește la alimentarea cazanelor cu abur, la răcirea mașinilor, precum și în diverse procese de fabricație.Ea trebuie să îndeplinească anumite condiții de puritate cerute de specificul industriei în care este folosită. Apa dură Conține un procent ridicat de săruri de calciu și de magneziu. Apa dură nu este bună de băut, având un gust neplăcut, nu face spumă cu săpunul și nu fierbe bine legumele.Ea depune prin fierbere, pe pereții vaselor o crustă aderentă, care micșorează transmisia căldurii
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
se obține prin distilare.În acest scop, se folosește un aparat de distilare în care, apa distilată se transformă în vapori prin fierbere, iar vaporii rezultați se condensează prin răcire.Apa distilată nu este bună de băut deoarece nu conține săruri minerale și de aceea nu are nici gust și este indigestă.Apa distilata se întrebuințează în laboratoare de chimie la prepararea soluțiilor apoase și în farmacie. Apa distilata Se obține în aparate speciale, fiind utilizată în industria farmaceutică păstrată la
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
este o combinație chimică foarte stabilă. Ea poate fi descompusă la peste 10000C sau cu ajutorul curentului electric. Apa este foarte reactivă din punct de vedere chimic. Ea reacționează în anumite condiții cu metalele, nemetalele, oxizii bazici, oxizii acizi, cu unele săruri. III.4.1 Acțiunea apei asupra metalelor Metalele: potasiu, calciu, sodiu reacționează violent cu apa, la rece, cu formare de hidroxid și degajare de hidrogen. Magneziul reacționează cu apa la cald sau în stare de vapori: Mg + 2H2O = Mg(OH
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
metalelor alcaline. Deoarece ionii de calciu și magneziu se găsesc în apă în cantitate mult mai mare față de ceilalți cationi, determinarea durității va consta din determinarea concentrației acestor ioni. Apele dure sunt : 1.neplăcute la gust, 2.la fierberea apei sărurile în exces se depun pe vase, cazane, conducte și/sau împiedică o bună fierbere a legumelor; 3. cu săpunul dau săruri insolubile fiind neeconomice. Apele moi sunt incriminate de producerea unor afecțiuni cardio-vasculare. Duritatea apei este de doua feluri: A
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
durității va consta din determinarea concentrației acestor ioni. Apele dure sunt : 1.neplăcute la gust, 2.la fierberea apei sărurile în exces se depun pe vase, cazane, conducte și/sau împiedică o bună fierbere a legumelor; 3. cu săpunul dau săruri insolubile fiind neeconomice. Apele moi sunt incriminate de producerea unor afecțiuni cardio-vasculare. Duritatea apei este de doua feluri: A. duritate temporară sau carbonată, dată de bicarbonații de calciu și magneziu prezenți în apa duritatea permanentă sau necarbonată dată de celelalte
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
insolubile fiind neeconomice. Apele moi sunt incriminate de producerea unor afecțiuni cardio-vasculare. Duritatea apei este de doua feluri: A. duritate temporară sau carbonată, dată de bicarbonații de calciu și magneziu prezenți în apa duritatea permanentă sau necarbonată dată de celelalte săruri de calciu și magneziu (azotați, sulfați, cloruri, fosfați etc). Suma celor două durități formeaza duritatea totală. Duritatea excesivă a apei are implicații de ordin economic. Convențional, duritatea se exprimă în grade de duritate care pot fi grade germane sau grade
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
pe malul unui heleșteu. Experții spun că exemplarul face parte dintr-o specie otrăvitoare, care ucide animale. Broasca are 40 de centimetri lungime și este una dintre cele mai mari identificate vreodată în Australia. 5.Apa e o soluție de săruri inclusiv substanțe nutritive cum sunt azotul și fosforul. O concentrație mare a acestora și alte condiții favorabile duc la înmulțirea producătorilor primari ceea ce duce în cascadă la dezvoltarea celorlalte grupări. După nivelul de substanțe trofice putem clasifica apele în oligotrofe
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
n Surse de poluare neorganizate Sursele neorganizate sunt în principal: ü surse individuale fără sistem de canalizare; reziduuri solide depozitate îl locuri / moduri neadecvate; pesticide, îngrășăminte spălate de apele meteorice sau de irigație. O importantă sursă neorganizată de poluare sunt sărurile folosite iarna pe șosele contra zăpezii și poleiului. Multe țări dezvoltate au interzis sau limitat sever împrăștierea de sare, dar la noi continuă În sursele neorganizate se includ însă și sursele ocazionale (spălarea de animale, utilaje etc; topirea inului și
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
depozitate îl locuri / moduri neadecvate; pesticide, îngrășăminte spălate de apele meteorice sau de irigație. O importantă sursă neorganizată de poluare sunt sărurile folosite iarna pe șosele contra zăpezii și poleiului. Multe țări dezvoltate au interzis sau limitat sever împrăștierea de sare, dar la noi continuă În sursele neorganizate se includ însă și sursele ocazionale (spălarea de animale, utilaje etc; topirea inului și cânepii, deversări diverse) și accidentale (de exemplu inundații și alte calamități, deversări în urma unor accidente industriale, rutiere etc.), care
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
sunt în principal irigațiile și infiltrațiile apelor marine în acviferele dulci. Problema nu e nouă. Acum 6000 de ani, sumerienii și-au distrus propria civilizație prin irigarea excesivă a Mesopotamiei. Sursele de salinizare sunt naturale (evaporație crescută; dizolvarea de minerale; sarea de mare adusă de vânt pe continent; ape vulcanice sau de mare saline ce erup) și antropice (irigații; exfiltrații din canale și halde de gunoi; intruzie salină de la minerit, dezghețarea șoselelor cu sare; extracția petrolului sau altele inclusiv minerit hidraulic
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
sunt naturale (evaporație crescută; dizolvarea de minerale; sarea de mare adusă de vânt pe continent; ape vulcanice sau de mare saline ce erup) și antropice (irigații; exfiltrații din canale și halde de gunoi; intruzie salină de la minerit, dezghețarea șoselelor cu sare; extracția petrolului sau altele inclusiv minerit hidraulic pentru sare). Fierul e frecvent în exces în unele ape, subteran și în apa proaspătă nu se văd modificări, dar ulterior dă precipitat brun de hidroxid de fier. La fel și borul în
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
mare adusă de vânt pe continent; ape vulcanice sau de mare saline ce erup) și antropice (irigații; exfiltrații din canale și halde de gunoi; intruzie salină de la minerit, dezghețarea șoselelor cu sare; extracția petrolului sau altele inclusiv minerit hidraulic pentru sare). Fierul e frecvent în exces în unele ape, subteran și în apa proaspătă nu se văd modificări, dar ulterior dă precipitat brun de hidroxid de fier. La fel și borul în concentrații excesive (ce apar mai ales în zone vulcanice
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
de salinizare a apelor rămân irigațiile excesive: Se apreciază că peste 50% . Poluarea cu metale grele. Principalele surse de poluare a apelor cu metale grele sunt: surse geologice (naturale); industria minieră și prelucrătoare de metale; utilizările industriale și casnice ale sărurilor de metale grele de exemplu cele de crom la tăbăcării, cele de cupru și arsen în pesticide, sau plumbul în benzină; din excrețiile umane și animale; din infiltrațiile de la haldele de gunoi. Monitorizarea concentrațiilor de metale grele este destul de dificilă
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
ca nivelul freatic să fie la 2-3 metri sub nivelul solului); prin evitarea realizării de lacuri cu oglinda mai sus ca terenul înconjurător, prin depozitarea și injectarea foarte atentă a apelor sărate, prin epurarea celor industriale sărate, stoparea presărării de sare pe șosele. Desalinizarea terenurilor prin spălare cu multă apă nu este o soluție adevărată pe ansamblu deoarece împinge doar problema în altă parte. VI.3 Implicațiile apei asupra dezvoltării civilizației umane Apa este considerată purificatoare în majoritatea religiilor, incluzând hinduismul
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
sudoarea se evaporă lent, se adună în picături ce se preling pe corp și nu apare senzația de ușurare. 24.De ce nu putem bea apă de mare? Răspunsul este la îndemână dacă se cunoaște compoziția apei de mare. Aceasta conține săruri. 25.O cantitate de 100 g săruri provenite prin consumarea apei de mare, ajunse în sânge pot genera adevărate accidente. Dacă limita normală de săruri în sânge este depășită, organismul tinde să se debaraseze de cantitatea suplimentară de săruri, un
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
picături ce se preling pe corp și nu apare senzația de ușurare. 24.De ce nu putem bea apă de mare? Răspunsul este la îndemână dacă se cunoaște compoziția apei de mare. Aceasta conține săruri. 25.O cantitate de 100 g săruri provenite prin consumarea apei de mare, ajunse în sânge pot genera adevărate accidente. Dacă limita normală de săruri în sânge este depășită, organismul tinde să se debaraseze de cantitatea suplimentară de săruri, un rol important în această curățire jucându-l
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
de mare? Răspunsul este la îndemână dacă se cunoaște compoziția apei de mare. Aceasta conține săruri. 25.O cantitate de 100 g săruri provenite prin consumarea apei de mare, ajunse în sânge pot genera adevărate accidente. Dacă limita normală de săruri în sânge este depășită, organismul tinde să se debaraseze de cantitatea suplimentară de săruri, un rol important în această curățire jucându-l rinichii. 26.Un adult elimină aproximativ 1,5 l urină în decursul unei zile, adică jumătate din cantitatea
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
conține săruri. 25.O cantitate de 100 g săruri provenite prin consumarea apei de mare, ajunse în sânge pot genera adevărate accidente. Dacă limita normală de săruri în sânge este depășită, organismul tinde să se debaraseze de cantitatea suplimentară de săruri, un rol important în această curățire jucându-l rinichii. 26.Un adult elimină aproximativ 1,5 l urină în decursul unei zile, adică jumătate din cantitatea de apă primită în 24 de ore. Cu apa sunt eliminate simultan și Na
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
această curățire jucându-l rinichii. 26.Un adult elimină aproximativ 1,5 l urină în decursul unei zile, adică jumătate din cantitatea de apă primită în 24 de ore. Cu apa sunt eliminate simultan și Na, Ca, K. 27.Concentrația sărurilor în apa de mare fiind mult mai mare decât a sărurilor din urină, pentru ca organismul să elimine aceste săruri pătrunse odată cu apa de mare, ar fi necesară o cantitate mult mai mare de apă decât cea băută. 28.Peștii au
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
5 l urină în decursul unei zile, adică jumătate din cantitatea de apă primită în 24 de ore. Cu apa sunt eliminate simultan și Na, Ca, K. 27.Concentrația sărurilor în apa de mare fiind mult mai mare decât a sărurilor din urină, pentru ca organismul să elimine aceste săruri pătrunse odată cu apa de mare, ar fi necesară o cantitate mult mai mare de apă decât cea băută. 28.Peștii au un aparat de desalinizare, ce se află la nivelul branhiilor unde
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
jumătate din cantitatea de apă primită în 24 de ore. Cu apa sunt eliminate simultan și Na, Ca, K. 27.Concentrația sărurilor în apa de mare fiind mult mai mare decât a sărurilor din urină, pentru ca organismul să elimine aceste săruri pătrunse odată cu apa de mare, ar fi necesară o cantitate mult mai mare de apă decât cea băută. 28.Peștii au un aparat de desalinizare, ce se află la nivelul branhiilor unde, celulele specializate preiau din sânge sărurile și împreună cu
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
elimine aceste săruri pătrunse odată cu apa de mare, ar fi necesară o cantitate mult mai mare de apă decât cea băută. 28.Peștii au un aparat de desalinizare, ce se află la nivelul branhiilor unde, celulele specializate preiau din sânge sărurile și împreună cu un mucus foarte concentrat le eliberează în mediul înconjurător. Apa are proprietăți uimitoare și cu multiple implicații, dar cea mai puțin cunoscută pare a fi capacitatea ei de a forma o peliculă superficială rezistentă, ce este rezultatul unei
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
spirituală, dorința de a explora tărâmuri necunoscute și de a traversa teritorii complet noi. Aceasta implică, desigur, și capacitatea de a evalua pericolele și de a prevedea riscurile. Dar cel care se teme de riscuri nu va putea simți savoarea sării vieții adevărate. „Cine vrea să-și păstreze viața o va pierde”, ne spune evanghelia. Și adaugă: „Cine o va pierde pentru mine o va găsi”. Cine nu este gata să-și piardă garanțiile imaginare și firavele sale certitudini nu va
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]