245,951 matches
-
statului român, democrate până-n prăsele, devotate interesului național până-n prăsele, nu găsesc firfiricii necesari pentru a cumpăra manuscrisele lui Emil Cioran, mort la Paris, cel mai mare eseist francez, dar român curat din Rășinari, filosoful care, în preajma morții, a uitat limba franceză și vorbea doar în româna de-acasă. A trebuit să vină un urmaș al marelui folclorist oltean Brăiloiu, trăitor în Occident, să cumpere manuscrisele și să le trimită Academiei Române. Guvernul României, Ministerul Culturii și Cultelor, nici n-au participat
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
cameră ai cărei pereți erau acoperiți de rafturi pline cu cărți și de tablouri (fostul soț al autoarei, este pictor și profesor universitar de filozofie). Am deschis microfonul și am început dialogul pe marginea unei corespondențe - a cărei traducere în limba română este pe cît de urgentă pe atît de iminentă. Din cîte am aflat, două edituri din România și-au manifestat deja interesul față de această pe cît de neașteptată pe atît de emoționantă carte. Rodica Binder: Corespondența pe care timp
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
ne oprim deocamdată la relația contradictorie pe care o avea cu România: o relație de ură și iubire în același timp conținută în fragmentele unor scrisori - de pildă în cea despre sosirea fratelui său din țară, la Paris, sau despre limba maternă pe care nu avea plăcerea să o vorbească. în ce proporții v-a fost accesibilă imaginea pe care Cioran o avea despre țara sa? Mi-am putut da seama că a avut o copilărie foarte fericită și pornind de la
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
marcat pozitiv parcursul profesional ulterior .„ Ne-a învățat, mai mult decât orice, să informăm corect, să nu ne aplecăm în fața nimănui și să nu lingușim”. Scriitorul Nicolae Dan Fruntelată, după aprecieri la adresa volumului premiat, a subliniat: „În vremuri în care limba română se schimbă de-am ajuns să n-o mai înțelegem, împânzită de expresii străine, Carol Roman oferă o lecție de profesionalism al informării în termeni corecți”. Tot la păstrarea acurateții și limpezimii limbii române în presă s-a referit
Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti – Lansarea volumului „În balansul vremurilor”- () [Corola-website/Journalistic/296303_a_297632]
-
a subliniat: „În vremuri în care limba română se schimbă de-am ajuns să n-o mai înțelegem, împânzită de expresii străine, Carol Roman oferă o lecție de profesionalism al informării în termeni corecți”. Tot la păstrarea acurateții și limpezimii limbii române în presă s-a referit și autorul cărții, încheind evenimentul de lansare cu o pledoarie pentru „păstrarea exigențelor unei profesii care încă mai este adresată celor care doresc să țină în mână o publicație tipărită”.
Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti – Lansarea volumului „În balansul vremurilor”- () [Corola-website/Journalistic/296303_a_297632]
-
de la București, obține Cadrilaterul. Regiunea vizată reprezenta un obiectiv strategic important pentru țara noastră, care încerca să securizeze frontiera dobrogeană, în special în contextul ambițiilor teritoriale crescânde ale Bulgariei. Pământ românesc... pentru o clipă Un amalgam de populații și de limbi, un teritoriu ce putea fi revendicat la fel de bine și de Imperiul Otoman (datorită faptului că populația majoritară era musulmană, turco-tătară, precum și a stăpânirii de câteva secole), nu doar de Bulgaria și România, un spațiu împărțit la masa negocierilor. Sub aceste
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
un român în Germania, dar un medic german. Cu atât mai relevant este faptul că vine deseori în România la menifestări științifice sau în concedii, a păstrat legături de prietenie și profesionale durabile în România și, pentru a nu uita limba română, citește „în fiecare an cel puțin o carte în limba română”: „Eu spun că merg acasă când vin în România”, mărturisește Șerban Costa. Un vizionar în medicină Medicul Andrei Muller Funogea este șeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie de la Spitalul „Sf.
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
relevant este faptul că vine deseori în România la menifestări științifice sau în concedii, a păstrat legături de prietenie și profesionale durabile în România și, pentru a nu uita limba română, citește „în fiecare an cel puțin o carte în limba română”: „Eu spun că merg acasă când vin în România”, mărturisește Șerban Costa. Un vizionar în medicină Medicul Andrei Muller Funogea este șeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie de la Spitalul „Sf. Maria” din Düsseldorf. A plecat în Germania în 1990, după ce tocmai
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
profesional nu a fost ușor într-o țară occidentală în care standardele profesionale sunt dintre cele mai înalte. Cea mai mare provocare cu care s-a confruntat medicul Funogea a fost adaptarea la spiritul german. „Problema nu este atât de limbă, ci de temperament. Trebuie un timp de acomodare. Eu am profitat de faptul că am trăit într-o familie germană și nu am făcut acomodare numai în spital, ci am continuat acasă. La spital, într-o echipă cu mai mulți
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
probleme legate de familie, iar transcultural se referă la partea de migrație, privitoare la cultura din care vine o persoană”, explică Dana Popa. Nu a fost un parcurs ușor: „Aveam 21 de ani; într-un an de zile am învățat limba, dar am studiat-o opt ore pe zi, în fiecare zi, iar la un moment dat chiar am predat limba olandeză unui grup de iranieni. Am putut să mă regăsesc cumva în povestea lor...”, povestește românca. Integrarea sa a venit
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
explică Dana Popa. Nu a fost un parcurs ușor: „Aveam 21 de ani; într-un an de zile am învățat limba, dar am studiat-o opt ore pe zi, în fiecare zi, iar la un moment dat chiar am predat limba olandeză unui grup de iranieni. Am putut să mă regăsesc cumva în povestea lor...”, povestește românca. Integrarea sa a venit treptat și, odată cu trecerea timpului, a reușit să îi cunoască mai bine pe belgieni și să le înțeleagă obiceiurile și
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
ziua de muncă în calitate de purtător de cuvânt la NATO”.La Bruxelles face afaceri și românul Aurel Gavriloaia. Are patru mastere și nenumarate cursuri de specializare. Primele lucruri pe care le-a făcut după sosirea în Belgia au fost cursurile de limbă și găsirea unui job. Au urmat specializări în inginerie și construcții, apoi ani mulți și grei de muncă. Acum construiește sedii pentru cele mai importante instituții europene. Este director general la „GEBOBAT”, o firmă de consultanță în domeniul construcților civile
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
avut loc o evoluție a relațiilor bilaterale. Este o cooperare foarte bună pe toate planurile, cu schimburi interumane și culturale dinamice. Am organizat împreună expozițiile de comori ale celor două țări, cooperăm în cadrul Institutelor culturale, promovăm cunoașterea reciprocă prin studierea limbilor română și chineză. Toate acestea sunt o bază solidă care ne permite să exprimăm o încredere sporită în viitorul relațiilor desfășurate sub aceste auspicii. Anul Cocoșului va marca noi oportunități de dezvoltare a colaborării bilaterale pe toate planurile. Am convingerea
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
situația dramatică a copiilor acestor imigranți, care reprezintă un procent de 40% și care în majoritatea cazurilor ori nu au fost deloc la școală, ori au frecventat doar câteva clase. La rândul lor, părinții, lipsiți de posibilități financiare, nu vorbesc limba germană, înțelegându-se cu autoritățile doar prin interpreți.Pentru acești emigranți au fost organizate, „în limitele posibilităților” autorităților locale arată documentul, 54 așa-numite „clase pregătitoare”, dar perioada avută în vedere pentru a pregăti copiii să meargă la școlile normale
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
atenția românilor care vin la muncă în Germania este deschiderea unei firme - Gewerbe - echivalent al unei Persoane Fizice Autorizate - fără a ști despre ce este vorba. Muncitori români, în special din domeniul construcțiilor, își deschid aceste firme fără a cunoaște limba germană și fără să știe că acestea implică mult mai multe obligații și nu doar simpla prezență la locul de muncă: nu sunt angajați la firma la care lucrează, au obligația de a se asigura singuri din punct de vedere
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
printre care de medici, asistenți medicali generaliști, factori poștali, ospătari, bucătari, mecanici echipamente pneumatice și hidraulice, agenți de pază, tehnicieni sisteme de securitate (alarmă și supraveghere). În majoritatea acestor cazuri este vorba despre contracte pe perioadă nedeterminată, angajatorii solicitând cunoașterea limbii germane.„ Există un fenomen care este semnificativ și un câștig net pentru Germania. Este vorba despre migrația forței de muncă, calificată și foarte calificată, care pleacă din România și vine în Germania. Cunosc personal sute de astfel de persoane, ca să
Piaţa muncii [Corola-website/Journalistic/296316_a_297645]
-
la Iași. Și-a făcut studiile deopotrivă în țară și în străinătate. Influențat de marele istoric german Leopold von Ranke și de Alexander von Humboldt, a publicat încă din tinerețe lucrări de prezentare ale Moldovei și Munteniei, o monografie despre Limba si literatura română, o Istorie a Valahiei, a Moldovei și a valahilor transdanubieni, precum și prima lucrare științifică asupra istoriei, obiceiurilor și limbii țiganilor. Revenit în țară, a continuat să desfășoare o bogată activitate cultural-științifică, din care menționăm repere ca editarea
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
Alexander von Humboldt, a publicat încă din tinerețe lucrări de prezentare ale Moldovei și Munteniei, o monografie despre Limba si literatura română, o Istorie a Valahiei, a Moldovei și a valahilor transdanubieni, precum și prima lucrare științifică asupra istoriei, obiceiurilor și limbii țiganilor. Revenit în țară, a continuat să desfășoare o bogată activitate cultural-științifică, din care menționăm repere ca editarea în colecția „Arhiva istorică” a celor șase volume din „Letopisețele Valahiei și Moldovei”, fondarea revistei „Dacia Literară”, remarcându-se, în același timp
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
În acest moment al evoluției sistemului mondial, nimic nu mai aparține unui stat, unui popor în totalitate, în afară de cultura proprie. Iar dintre formele de exprimare culturală, scrisul, cartea, ca purtător al limbii, este, prin definiție, specific națională. Altfel spus, este singura garanție a identității unui popor. Nu cred că trebuie mai mult decât să amintim Poporul Cărții, un popor supus unor teribile încercări de ștergere a identității, chiar a ființei sale, dar
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
construiește statul român. Comerțul, industria, agricultura și orice activitate de acest gen nu au identitate. Până și învățământul nu are identitate decât într-o foarte mică măsură, o măsură care devine minusculă odată cu retragerea din primul plan al istoriei și limbii române ca obiecte de studiu. Sunt câteva fapte seci și reci care ne spun că procentul de analfabeți din România a atins 10%. Tot așa, producția de carte în limba română se găsește sub cifra absolută, mă refer la titluri
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
devine minusculă odată cu retragerea din primul plan al istoriei și limbii române ca obiecte de studiu. Sunt câteva fapte seci și reci care ne spun că procentul de analfabeți din România a atins 10%. Tot așa, producția de carte în limba română se găsește sub cifra absolută, mă refer la titluri, a anului 1989. Despre tiraje nici nu merită să mai deschidem subiectul. Fenomenul localizării culturii scrise - este vorba despre necirculația cărții pe întreg teritoriul național - duce la o firească necunoaștere
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
conflict iugoslav din anii `90, vom descoperi, pe lângă știutele probleme economice și de putere, faptul că imediat după moartea lui Tito a început un proces accelerat de cultivare a localismelor, a diferențelor religioase, de distrugere a unui fapt incontestabil: identitatea limbii sârbe cu limba croată. Sunt foarte multe asemănări în ceea ce privește destinul istoric al teritoriilor sârbo-croate și celor locuite de români, iar asta ne face să credem că nimic nu este imposibil, mai ales dacă s-a mai întâmplat și altora. Dezastrul
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
anii `90, vom descoperi, pe lângă știutele probleme economice și de putere, faptul că imediat după moartea lui Tito a început un proces accelerat de cultivare a localismelor, a diferențelor religioase, de distrugere a unui fapt incontestabil: identitatea limbii sârbe cu limba croată. Sunt foarte multe asemănări în ceea ce privește destinul istoric al teritoriilor sârbo-croate și celor locuite de români, iar asta ne face să credem că nimic nu este imposibil, mai ales dacă s-a mai întâmplat și altora. Dezastrul iugoslav a fost
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
sub presiunea unor puteri străine? Există, fără îndoială! E vorba de cultura națională și, înainte de toate, de cartea românească. A existat o binecuvântată contrabandă - contrabanda cu cărți, Badea Cârțan fiind unul dintre celebrii făptuitori. Cărțile au menținut vie unitatea de limbă, aspirația la unitatea națională, au făcut posibilă România Mare. Astăzi nu se mai face contrabandă decât cu țigări. Referitor la Timbrul Cărții, am o nedumerire - de ce nici un editor nu a găsit de cuviință să ceară introducerea timbrului real pe carte
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
frontul deschis de Varlaam și Petru Movilă împotriva asaltului Reformei. A intrat în cercul gînditorilor europeni ai vremii pe când îl însoțea pe domnitorul Gheorghe Ștefan în pribegia sa europeană. Lucrarea sa intitulată „Steaua Orientului strălucind Occidentului” a fost publicată în limba franceză, în cadrul unei ample lucrări teologice la Port Royal. A scris în latină, greacă și rusă lucrări diverse, cele din urmă pe când funcționa la Posolski Prikaz (un Minister de Externe specific) al Țarului. Călătoria și „Jurnalul” său din China l-
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]