245,951 matches
-
României discursurile se țineau în limba franceză, cărțile lui Mihail Sadoveanu au constituit un adevărat șoc cultural. Chiar și aceste prime volume ale tânărului scriitor reușeau să transmită o mare emoție estetică, rezultată și din repunerea în circulație a unei limbi românești plină de culoare, de vigoare expresivă. De la începuturile sale literare și apoi în marile romane istorice, în povestirile și nuvelele dedicate provinciei, vieții țărănești, Sadoveanu se păstrează un mare povestitor, în sensul unui discurs literar tradițional, un artist cu
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
Balcanii și Europa în 2010, „acest centru simbolizează legătura cu patria noastră istorică”. La rândul său, avocatul Eugen Pătraș, principalul artizan al proiectului, a ținut să sublinieze: „Proiectul Centrului Cultural Român s-a zămislit din dragoste pentru neam și pentru limba română, din dorința de a-mi cinsti înaintașii... Situația impune acțiuni și fapte concrete... Nu se poate face educație și cultură fără carte în limba maternă. Rămân la fel de valabile cuvintele proverbiale din testamentul lui Eudoxiu Hurmuzachi (una dintre cele mai
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
să sublinieze: „Proiectul Centrului Cultural Român s-a zămislit din dragoste pentru neam și pentru limba română, din dorința de a-mi cinsti înaintașii... Situația impune acțiuni și fapte concrete... Nu se poate face educație și cultură fără carte în limba maternă. Rămân la fel de valabile cuvintele proverbiale din testamentul lui Eudoxiu Hurmuzachi (una dintre cele mai proeminente personalități ale românilor bucovineni din secolul al XIX-lea): Să nu uitați că aveți de împlinit trei datorii mari și sfinte, pentru care veți
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
proeminente personalități ale românilor bucovineni din secolul al XIX-lea): Să nu uitați că aveți de împlinit trei datorii mari și sfinte, pentru care veți răspunde în fața lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor noștri. Aceste trei datorii sunt: patria, limba și biserica. Îmi doresc ca acest centru să fie privit ca o idee care să ne unească și să ne întărească. Fac un apel fierbinte la toți să se implice în acest demers de revigorare a identității naționale, întrucât este
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
de fapt, este în joc însăși existența noastră pe aceste meleaguri, iar noi trebuie să acționăm contra cronometru. Nu pot să n-o citez pe poeta ucraineancă Lina Kostenko: Națiunile nu mor de infarct. Pentru început acestora li se fură limba. Fac doar precizarea că această constatare este valabilă pentru toate națiunile”. O declarație care semnifică o profesiune de credință și, deopotrivă, o invitație la susținerea, într-o formă sau alta, a bunei funcționări a Centrului Cultural al românilor bucovineni. Nu
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
și având filiale în nu mai puțin de 24 de state. În 1964, pe baza unui acord special dintre Patriarhia Română și Biserica Anglicană, a început să funcționeze Biserica Ortodoxă Română din Londra, unde serviciul divin era - și este - în limba română. În anul 1979 s-a înființat „Fundația Rațiu”, propunându-și să sprijine atât pregătirea educațională, cât și cercetări în ceea ce privește cultura și istoria României și a poporului român. În anul 1994, un grup de români stabiliți la Londra a înființat
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
Marea Britanie. Câțiva ani mai târziu, în 1998, s-a înființat Fundația anglo-română „Dacia”, interesată mai cu seamă de proiecte în planul artistic și muzical. În ianuarie 2002 s-a creat asociația „Românul britanic”, ce și-a propus, între altele, promovarea limbii române, a istoriei și civilizației românești în Marea Britanie, păstrarea identității lingvistice, culturale și spirituale a românilor din acest spațiu, propagarea unei corecte imagini a românității etc. De-a lungul secolelor, o serie de oameni de știință și cultură ce au
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
românesc din Balmo”, Asociația „Frația”, „Asociația de prietenie România-Suedia”, Asociația românilor „Carpați” etc. Începând din 1980, apare revista „Curierul românesc”, careia i s-au adaugat și altele, ca de pildă „Arhipelag”. Local, se transmit pe unde radio și emisiuni în limba română. Între oamenii de știință și cultură din spațiul suedez menționăm pe istoricul Sava I. Gârleanu, poetul Ion Miloș, pictorița E. Podoleanu, scriitoarea Gabriela Melinescu etc. În strânsă legatură cu cei din Suedia sunt vecinii lor din Finlanda, cel puțin
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
a lungul timpului la Amsterdam mai multe congrese în care s-au implicat și alți numeroși universitari de origine română ce trăiesc în țara lalelelor. Zecile și zecile de mii de români împrăștiați în părțile septentrionale ale continentului, păstrându-și limba, identitatea, dar în același timp făcând eforturi meritorii și încununate cel mai adesea de succes de a se integra deplin în noile locuri în care i-a dus viața sunt, neîndoielnic, o parte a românității cu destin european.
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
altfel, chiar în luna februarie a.c. a avut loc un episod care a agravat aceste circumstanțe: europarlamentarul croat Marijana Petir a atras atenția că doar cu două zile înainte de deschiderea capitolelor de negociere, singurul post de radio care emitea în limba croată în Șerbia, Radio Subotica, a fost închis, încălcându-se astfel flagrant dreptul minorității croate de a avea mass-media în limba maternă. Acest aspect a generat reacția promptă a comisarului european pentru Extindere, Johannes Hahn, care a atenționat Belgradul asupra
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
atras atenția că doar cu două zile înainte de deschiderea capitolelor de negociere, singurul post de radio care emitea în limba croată în Șerbia, Radio Subotica, a fost închis, încălcându-se astfel flagrant dreptul minorității croate de a avea mass-media în limba maternă. Acest aspect a generat reacția promptă a comisarului european pentru Extindere, Johannes Hahn, care a atenționat Belgradul asupra faptului că „Șerbia trebuie să asigure mijloacele media în limba minorităților, Guvernul având obligația de a sprijini financiar emisiunile de acest
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
-se astfel flagrant dreptul minorității croate de a avea mass-media în limba maternă. Acest aspect a generat reacția promptă a comisarului european pentru Extindere, Johannes Hahn, care a atenționat Belgradul asupra faptului că „Șerbia trebuie să asigure mijloacele media în limba minorităților, Guvernul având obligația de a sprijini financiar emisiunile de acest tip, conform recomandărilor Consiliului Europei și Convenției pentru Protecția Minorităților”. Să nu fi știut autoritățile sârbe toate acestea atunci când s-a închis postul de radio?... Semnalele croate sunt similare
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
drepturilor și identității persoanelor aparținând minorității române de pe cuprinsul statului sârb. Documentul conține angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, care variază de la reprezentarea parlamentară la autorizațiile de construire a unor biserici sau asigurarea dreptului la educație în limba maternă. Protocolul precizează expres asumarea de către Șerbia a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat și criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ și protecția minorităților naționale. Părțile au fost de acord să includă recomandări destinate ameliorării situației
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
stat și criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ și protecția minorităților naționale. Părțile au fost de acord să includă recomandări destinate ameliorării situației minorității românești de pe tot teritoriul Șerbiei, cum ar fi necesitatea asigurării posibilității de utilizare a limbii române în mod curent în Timoc sau îndreptarea deficiențelor înregistrate în ceea ce privește accesul la mijloacele de informare mass-media în limba română, angajarea în administrație, problematică proprietăților comunității române, precum și dreptul la serviciu religios și liberă practică a cultului în limba maternă
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
să includă recomandări destinate ameliorării situației minorității românești de pe tot teritoriul Șerbiei, cum ar fi necesitatea asigurării posibilității de utilizare a limbii române în mod curent în Timoc sau îndreptarea deficiențelor înregistrate în ceea ce privește accesul la mijloacele de informare mass-media în limba română, angajarea în administrație, problematică proprietăților comunității române, precum și dreptul la serviciu religios și liberă practică a cultului în limba maternă pentru românii din Valea Timocului. Din păcate, imediat ce s-a semnat Protocolul, România a renunțat la „veto”-ul sau
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
a limbii române în mod curent în Timoc sau îndreptarea deficiențelor înregistrate în ceea ce privește accesul la mijloacele de informare mass-media în limba română, angajarea în administrație, problematică proprietăților comunității române, precum și dreptul la serviciu religios și liberă practică a cultului în limba maternă pentru românii din Valea Timocului. Din păcate, imediat ce s-a semnat Protocolul, România a renunțat la „veto”-ul sau. Ca urmare, acest document semnat de către partea sârbă, care a început negocierile pentru accederea în Uniunea Europeană, atingându-și scopul, a
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
Alexandru Bantoș, director al „Casei Limbii Române” din Chișinău, R. MOLDOVA - Premiul „Vocația Menținerii Spiritului Românesc”, 2013 „Limba și cultura română ne unesc și ne fac mai tari mai rezistenți, în acest dificil, complex și lung itinerar al edificării unui stat cu aspirații europene. Premiul «Vocația
Români din jurul României laureați ai revistei „Balcanii și Europa” () [Corola-website/Journalistic/296430_a_297759]
-
Alexandru Bantoș, director al „Casei Limbii Române” din Chișinău, R. MOLDOVA - Premiul „Vocația Menținerii Spiritului Românesc”, 2013 „Limba și cultura română ne unesc și ne fac mai tari mai rezistenți, în acest dificil, complex și lung itinerar al edificării unui stat cu aspirații europene. Premiul «Vocația Menținerii Spiritului Românesc» îl atribui distinșilor mei colegi, care își îndeplinesc cu
Români din jurul României laureați ai revistei „Balcanii și Europa” () [Corola-website/Journalistic/296430_a_297759]
-
rămâne români fără un ajutor constant venit din România”.Vasile Tărâțeanu, președinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din UCRAINA”- Premiul „Vocația Acțiunii pentru Libertate și Justiție”, 2010 „Suntem fiii și fiicele Neamului Românesc din Ucraina și purtătorii aceleiași istorii și limbi, indiferent cum ne numim. Dragostea pentru România, pentru patria noastră istorică, nu poate fi ștearsă cu buretele”.Predrag Balașevici, Secretar general al Asociației pentru Cultura Vlaho- românilor „ Ariadnae Filum”, din Serbia, Valea Timocului, Premiul „Vocația Justiției Sociale”, 2002. „Dacă facem
Români din jurul României laureați ai revistei „Balcanii și Europa” () [Corola-website/Journalistic/296430_a_297759]
-
să se implice, oamenii au început să prindă curaj. Dar cele mai importante activități sunt cele prestate de organizații românești. Acestea au un important rol. În actualitate au rămas problemele românilor din Valea Timocului, cum ar fi, de exemplu, păstrarea limbii, a identității, a culturii românilor.
Români din jurul României laureați ai revistei „Balcanii și Europa” () [Corola-website/Journalistic/296430_a_297759]
-
și internaționale. Zona Timocului, din Șerbia răsăriteana, se întinde între râurile Timoc, Morava și fluviul Dunărea, iar comunitatea românilor de aici este una semnificativă. Oficial, în Șerbia trăiesc români în Voivodina și „vlahi” în Valea Timocului. Ca atare, în Voivodina limba română e utilizată în administrație, denumirile instituțiilor publice sunt și în limba română, există școală și presa românească, iar numele localităților cu majoritate românească este trecut și în română, în timp ce în Valea Timocului românii sunt lipsiți de astfel de drepturi
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
Morava și fluviul Dunărea, iar comunitatea românilor de aici este una semnificativă. Oficial, în Șerbia trăiesc români în Voivodina și „vlahi” în Valea Timocului. Ca atare, în Voivodina limba română e utilizată în administrație, denumirile instituțiilor publice sunt și în limba română, există școală și presa românească, iar numele localităților cu majoritate românească este trecut și în română, în timp ce în Valea Timocului românii sunt lipsiți de astfel de drepturi. Aici trăiesc circa 300.000 de români care luptă de secole pentru
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
deceniu decât în România. Ion Brad însuși este exemplul acestei tăcute, complicate lupte de ieșire în lumină. A debutat cu un volum care se cheamă „Cincisutistul” și a continuat cu o literatură adevărată, la care se adaugă traduceri remarcabile din limba greacă. De la volumul de debut, perfect de ignorat, la remarcabilul „Transilvane cetăți fără somn” (1977), este un drum lung de autosalvare și automodelare. Mă gândesc cu respect și chiar admirație la „lungul drum al Crucii” pe care Ion Brad l-
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
luni bune, și-a găsit rezolvarea tot cu ajutorul unui specialist român. Gino Pogani a primit toate aprobările necesare pentru a-și exercita profesia de medic generalist. Nu a fost ușor. Sosit în Franța în 2013, Pogani a urmat cursuri de limba franceză și, în paralel, a lucrat alături de medicii de la spitalul din localitatea Noyal-Pontivy. În prezent practică în La Motte, notează postul de televiziune „France 3”. Aceeași situație există și în Pargny-sur-Saulx, o localitate din departamentul Marne, în nord-estul Franței, unde
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
De-a lungul timpului, statul sârb a dus o neîncetată politică de deznaționalizare în legătură cu etnicii români, punând în aplicare un întreg arsenal menit să destructureze puternica și unita comunitate românească. Stau mărturie măsurile de împiedicare a educației în limba maternă, interdicția oficierii slujbelor religioase în limba română, cenzura, inexistența unei prese românești, denaturarea statisticilor, crearea artificială a unor entități separate de cea românească, presiuni și amenințări de tot felul. În anii 1980, ziarul sârb „Borba” atesta faptul că românii
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]