25,862 matches
-
Roddenberry în format alb-negru la diferite convenții științifico-fantastice de-a lungul anilor care au trecut după anularea serialului. În cele din urmă a fost produs pe casetă VHS în 1986, când Paramount Home Video a prezentat o versiune "„refăcută”" a episodului "„The Cage”" (o combinație de imagini din originalul alb-negru și secvențe color din episodul "„The Menagerie”") completat cu o introducere prezentată de Gene Roddenberry. Pe 4 octombrie 1988, Paramount Pictures a difuzat două ore speciale de televiziune. Emisiunea s-a
Cușca (Star Trek: Seria originală) () [Corola-website/Science/322808_a_324137]
-
trecut după anularea serialului. În cele din urmă a fost produs pe casetă VHS în 1986, când Paramount Home Video a prezentat o versiune "„refăcută”" a episodului "„The Cage”" (o combinație de imagini din originalul alb-negru și secvențe color din episodul "„The Menagerie”") completat cu o introducere prezentată de Gene Roddenberry. Pe 4 octombrie 1988, Paramount Pictures a difuzat două ore speciale de televiziune. Emisiunea s-a numit „The "Star Trek" Saga: From One Generation To The Next” („Saga "Star Trek
Cușca (Star Trek: Seria originală) () [Corola-website/Science/322808_a_324137]
-
„” sau „Acolo unde nu a mai fost niciun om” (din ) este al doilea episod pilot al serialului american științifico-fantastic . Episodul a fost difuzat prima oară de către NBC pe 22 septembrie 1966 ca al treilea episod al primului sezon al serialului original Star Trek. Episodul a fost regizat de James Goldstone după un scenariu scris
Acolo unde nimeni nu a ajuns vreodată () [Corola-website/Science/322813_a_324142]
-
„” sau „Acolo unde nu a mai fost niciun om” (din ) este al doilea episod pilot al serialului american științifico-fantastic . Episodul a fost difuzat prima oară de către NBC pe 22 septembrie 1966 ca al treilea episod al primului sezon al serialului original Star Trek. Episodul a fost regizat de James Goldstone după un scenariu scris de Samuel A. Peeples. Denumirea acestui
Acolo unde nimeni nu a ajuns vreodată () [Corola-website/Science/322813_a_324142]
-
„” sau „Acolo unde nu a mai fost niciun om” (din ) este al doilea episod pilot al serialului american științifico-fantastic . Episodul a fost difuzat prima oară de către NBC pe 22 septembrie 1966 ca al treilea episod al primului sezon al serialului original Star Trek. Episodul a fost regizat de James Goldstone după un scenariu scris de Samuel A. Peeples. Denumirea acestui episod a devenit o expresie folosită la începutul tuturor episoadelor care au urmat din "Seria
Acolo unde nimeni nu a ajuns vreodată () [Corola-website/Science/322813_a_324142]
-
nu a mai fost niciun om” (din ) este al doilea episod pilot al serialului american științifico-fantastic . Episodul a fost difuzat prima oară de către NBC pe 22 septembrie 1966 ca al treilea episod al primului sezon al serialului original Star Trek. Episodul a fost regizat de James Goldstone după un scenariu scris de Samuel A. Peeples. Denumirea acestui episod a devenit o expresie folosită la începutul tuturor episoadelor care au urmat din "Seria Originală" și din "Generația următoare" (diferența este că se
Acolo unde nimeni nu a ajuns vreodată () [Corola-website/Science/322813_a_324142]
-
a fost difuzat prima oară de către NBC pe 22 septembrie 1966 ca al treilea episod al primului sezon al serialului original Star Trek. Episodul a fost regizat de James Goldstone după un scenariu scris de Samuel A. Peeples. Denumirea acestui episod a devenit o expresie folosită la începutul tuturor episoadelor care au urmat din "Seria Originală" și din "Generația următoare" (diferența este că se folosește expresia "" în serialul "Generația următoare" și "Acolo unde nu a mai fost niciun om/Acolo unde
Acolo unde nimeni nu a ajuns vreodată () [Corola-website/Science/322813_a_324142]
-
septembrie 1966 ca al treilea episod al primului sezon al serialului original Star Trek. Episodul a fost regizat de James Goldstone după un scenariu scris de Samuel A. Peeples. Denumirea acestui episod a devenit o expresie folosită la începutul tuturor episoadelor care au urmat din "Seria Originală" și din "Generația următoare" (diferența este că se folosește expresia "" în serialul "Generația următoare" și "Acolo unde nu a mai fost niciun om/Acolo unde niciun om nu a ajuns vreodată" în "Seria Originală
Acolo unde nimeni nu a ajuns vreodată () [Corola-website/Science/322813_a_324142]
-
urmat din "Seria Originală" și din "Generația următoare" (diferența este că se folosește expresia "" în serialul "Generația următoare" și "Acolo unde nu a mai fost niciun om/Acolo unde niciun om nu a ajuns vreodată" în "Seria Originală"). În acest episod Enterprise încercă să traverseze Marea Barieră de la marginea galaxiei. Membrii echipajului Gary Mitchell și Elizabeth Dehner încep să aibă puteri psihice aproape divine, puteri care amenință siguranța echipajului. "USS Enterprise", comandată de căpitanul James T. Kirk, este într-o misiune
Acolo unde nimeni nu a ajuns vreodată () [Corola-website/Science/322813_a_324142]
-
noiembrie 1980, Meadville, Pennsylvania) este un model Playboy american. Ea a fost Playboy Cyber Girl în luna ianuarie 2008. Meghan apărut pentru prima dată în reality show NBC în 2004. Împreună cu prietenul ei James Wise, ea a concurat în 8 episoade din ediția Cupluri (Couples). În 2008, Allen a participat la reality show Momma's Boys un serial transmis pe postul NBC. În februarie 2005 ea s-a lăsat fotografiată nudă de revista Playboy și ulterior a apărut în show-ul
Meghan Allen () [Corola-website/Science/322854_a_324183]
-
1967 și moartea sa, survenită în 1975, Blish a scris culegeri de povestiri autorizate bazate pe serialul de televiziune din anii '60 "", iar în 1970 a publicat "Spock Must Die!", primul roman original pentru adulți bazat pe serie. În total, episoadele au fost adaptate în 11 volume. Blish a murit pe când era la jumătatea volumului "Star Trek 12", cartea fiind finalizată de a doua sa soție, J. A. (Judith Ann) Lawrence, care avea să completeze ulterior și adaptarea în volum "Mudd
James Blish () [Corola-website/Science/322847_a_324176]
-
canadiene Fitzhenry & Whiteside; contribuie la "The New York Review of Science Fiction"; este autoritatea în domeniul science fiction al "Enciclopediei canadiene"; și membru al juriului concursului lui L. Ron Hubbard Writers of the Future. În mai 2009, ABC a comandat 13 episoade de o oră pentru serialul de televiziune "FlashForward", sezonul 2009-2010, bazate pe romanul omonim al lui Sawyer, după succesul episodului pilot produs în lunile februarie și martie 2009, avându-i ca scenariști pe David S. Goyer și Brannon Braga, în
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
și membru al juriului concursului lui L. Ron Hubbard Writers of the Future. În mai 2009, ABC a comandat 13 episoade de o oră pentru serialul de televiziune "FlashForward", sezonul 2009-2010, bazate pe romanul omonim al lui Sawyer, după succesul episodului pilot produs în lunile februarie și martie 2009, avându-i ca scenariști pe David S. Goyer și Brannon Braga, în regia lui Goyer și cu o distribuție din care făceau parte Joseph Fiennes și Sonya Walger. Primul sezon a cuprins
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
martie 2009, avându-i ca scenariști pe David S. Goyer și Brannon Braga, în regia lui Goyer și cu o distribuție din care făceau parte Joseph Fiennes și Sonya Walger. Primul sezon a cuprins, în cele din urmă, 22 de episoade. Sawyer este consultant al fiecărui episod al seriei și a scris episodul al 19-lea al primului sezon, "Course Correction". Sawyer a scris originalul seriei "Charlie Jade", un serial de televiziune cu episoade de o oră lansat în 2005-2006 și
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
pe David S. Goyer și Brannon Braga, în regia lui Goyer și cu o distribuție din care făceau parte Joseph Fiennes și Sonya Walger. Primul sezon a cuprins, în cele din urmă, 22 de episoade. Sawyer este consultant al fiecărui episod al seriei și a scris episodul al 19-lea al primului sezon, "Course Correction". Sawyer a scris originalul seriei "Charlie Jade", un serial de televiziune cu episoade de o oră lansat în 2005-2006 și a contribuit la revitalizarea din 2003
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
Braga, în regia lui Goyer și cu o distribuție din care făceau parte Joseph Fiennes și Sonya Walger. Primul sezon a cuprins, în cele din urmă, 22 de episoade. Sawyer este consultant al fiecărui episod al seriei și a scris episodul al 19-lea al primului sezon, "Course Correction". Sawyer a scris originalul seriei "Charlie Jade", un serial de televiziune cu episoade de o oră lansat în 2005-2006 și a contribuit la revitalizarea din 2003 a lui "Robotech". El a mai
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
cuprins, în cele din urmă, 22 de episoade. Sawyer este consultant al fiecărui episod al seriei și a scris episodul al 19-lea al primului sezon, "Course Correction". Sawyer a scris originalul seriei "Charlie Jade", un serial de televiziune cu episoade de o oră lansat în 2005-2006 și a contribuit la revitalizarea din 2003 a lui "Robotech". El a mai scris și narat documentare despre science fiction pentru seria "Ideas" de la CBC Radio și a găzduit documentarul săptămânal în 17 părți
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
mult de o serie, fără să fi apărut în seria originală "Star Trek". În comentariul text la Ediția de Colecție a filmului "", Michael Okuda a dezvăluit că scenariștii serialului "" începuseră să dezvolte ideea rasei Borg încă din primul sezon, pentru episodul „”, care introducea o formă de viață simbiotică coercitivă, care prelua controlul asupra unor ofițeri cheie ai Federației. Aceasta a fost distrusă de echipajul navei "Enterprise" și nu a mai apărut niciodată (însăși ideea 'conspirației extraterestre' a fost abandonată atunci când a
Borg () [Corola-website/Science/322841_a_324170]
-
țintă al serialului "Star Trek"). S-a renunțat, de asemenea, la planurile de a prezenta rasa Borg ca o amenințare crescândă, preferându-se o introducere mai subtilă, plecând de la misterul dispariției unor colonii de ambele părți ale Zonei Neutre, în episodul „”, și culminând cu confruntarea dintre Borg și echipajul navei "Enterprise" în „Q Who?”. Conceptul rasei Borg s-a născut din necesitatea ca, în "Star Trek", să existe un antagonist nou, care să apară în mod regulat, ceea ce lipsise în primul
Borg () [Corola-website/Science/322841_a_324170]
-
arareori. În schimb, ei trimit un mesaj audio colectiv către victimele lor, cu conținutul „rezistența este zadarnică”, urmat de afirmația că respectivele victime vor fi asimilate, iar caracteristicile lor biologice și tehnologice vor fi adăugate colectivului. Frazara exactă variază de la episod la episod, iar aspectul biologic lipsește cu desăvârșire la prima apariție Borg pe micile ecrane. Una dintre frazările posibile este următoarea, din "": "Noi suntem Borg. Existența voastră, așa as cum o cunoașteți, s-a terminat. Vă vom adăuga caracteristicile biologice
Borg () [Corola-website/Science/322841_a_324170]
-
schimb, ei trimit un mesaj audio colectiv către victimele lor, cu conținutul „rezistența este zadarnică”, urmat de afirmația că respectivele victime vor fi asimilate, iar caracteristicile lor biologice și tehnologice vor fi adăugate colectivului. Frazara exactă variază de la episod la episod, iar aspectul biologic lipsește cu desăvârșire la prima apariție Borg pe micile ecrane. Una dintre frazările posibile este următoarea, din "": "Noi suntem Borg. Existența voastră, așa as cum o cunoașteți, s-a terminat. Vă vom adăuga caracteristicile biologice și tehnologice
Borg () [Corola-website/Science/322841_a_324170]
-
terminat. Vă vom adăuga caracteristicile biologice și tehnologice colectivului nostru. Rezistența este zadarnică." Expresia „rezistența este zadarnică” a devenit foarte răspândită în cultura populară culture datorită folosirii sale în serialul de televiziune "" (1987-1994). Borgii folosesc această expresie în mai multe episoade "Star Trek" și în filmul "" (1996). Felul în care Locutus (Patrick Stewart) rostește replica în „” a propulsat-o pe locul #93 în lista TV Land a celor „100 Cele mai bune citate din televiziune”. Expresia a fost, de asemenea, folosită
Borg () [Corola-website/Science/322841_a_324170]
-
asemănătoare unui ciorchine, formată din mii de cuburi conectate printr-o mulțime de canale și noduri de transport. Cuburile Borg intră și ies frecvent din Unicomplex, călătorind spre alte părți ale galaxiei, prin intermediul canalelor transwarp. Unicomplexul apare cu preponderență în episoadele ce preced finalul seriei "". Unicomplexul a fost distrus în 2378, după ce Regina Borg a asimilat un patogen neurolitic de la viitorul Amiral Kathryn Janeway, care călătorise înapoi în timp. Deși membrii rasei Borg seamănă rareori între ei, aceștia au câteva caracteristici
Borg () [Corola-website/Science/322841_a_324170]
-
-i depășească în mers. Dronele Borg sunt rezistente la focul de fazer, fiind complet imune la setarea de imobilizare. În plus, toate dronele Borg sunt dotate cu un scut personal, care se adaptează colectiv la focul de fazer. În diverse episoade, fazerele tind să devină inutile după cel mult doisprezece focuri, în funcție de setare și interval între trageri. Frecvențele fazerelor pot fi modificate pentru a putea penetra scutul dronelor, dar acestea se adaptează mai repede odată cu fiecare modulație. Din această cauză, echipajele
Borg () [Corola-website/Science/322841_a_324170]
-
Jean-Luc Picard, integrându-l în colectiv prin intervenții chirurgicale care îl transformă în Locutus de Borg. În limba latină, acest nume înseamnă "cel care a vorbit" și exprimă rolul lui Locutus de a vorbi Federației în numele rasei Borg. După acest episod, asimilarea formelor de viață devine o parte mult mai proeminentă a compotamentului lor general. Metoda prin care indivizii sunt asimilați în colectiv a fost prezentată diferit de-a lungul timpului, cu singurul element comun că umanoizii nou-născuți sau în stadiu
Borg () [Corola-website/Science/322841_a_324170]