24,869 matches
-
și Nathan William Siskel. Părinții săi erau imigranți evrei din Rusia. Siskel a fost crescut de către mătușa și unchiul său după ce ambii părinți au murit atunci când el avea zece ani. A urmat cursurile Culver Academies și a absolvit Facultatea de filosofie din cadrul Universității Yale în 1967, avându-l ca profesor pe autorul John Hersey, laureat al unui Premiu Pulitzer, care l-a ajutat în 1969 să obțină o slujbă în cadrul redacției "Chicago Tribune". Prima sa recenzie tipărită a fost cea pentru
Gene Siskel () [Corola-website/Science/333687_a_335016]
-
și la nivel ideatic, fiind preluate teme ce țin de o anume viziune asupra lumii, de cunoașterea fină a regulilor care o guvernează, de căutare a divinității, de celebrare a vieții ale cărei neajunsuri sunt privite cu înțelepciune, de o filosofie ce îl descătușează pe om din deșertăciunile lumii, ducându-l spre esență” , În epoca reformatorului vechii religii, Zoroastru ( sau Zarathustra: 660-583 sau 630-553 ), credințele religioase străvechi iraniene au fost strânse într-o operă, importantă pentru istoria culturii, numită Avesta. După
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
nu se referă la el ca poet. Prima referire la Omar Khayyam, ca poet, provine d ela o compilație arabă, scrisă pe la 1176, el fiind considerat unul dintre poeții Khorassanului, om fără egal în vremea sa în domeniul astronomiei și filosofiei. Într-o istorie a filosofiei, compusă pe la 1221, este prezentat drept ca un adept al culturii și științei grecești, dar și autor al unor versuri , pline de erezii”. Prima traducere a robaiurilor lui Omar Khayyam, de fapt o prelucrare liberă
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
ca poet. Prima referire la Omar Khayyam, ca poet, provine d ela o compilație arabă, scrisă pe la 1176, el fiind considerat unul dintre poeții Khorassanului, om fără egal în vremea sa în domeniul astronomiei și filosofiei. Într-o istorie a filosofiei, compusă pe la 1221, este prezentat drept ca un adept al culturii și științei grecești, dar și autor al unor versuri , pline de erezii”. Prima traducere a robaiurilor lui Omar Khayyam, de fapt o prelucrare liberă după textul original, a fost
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
a fost profesor universitar la catedra de Filosofie la Universitatea Babeș-Bolyai, unde a predat cursul de Materialism Dialectic. Acum locuiește în Germania. Născut la data de 8 iunie, 1931, în satul Buia, județul Sibiu Volumul , așa cum menționează titlul, este o călătorie în timp,aduce cu mult farmec si
Ion Irimie () [Corola-website/Science/333751_a_335080]
-
da adevărata măsură a spiritului semit ( Renan, 1863 ). Într-adevăr, Arabia arhaică a fost "singura parte din Orientul Apropiat care a scăpat de elenizare" ( Winkler, 1901:223 ), deși influența greacă s-a simțit mai târziu, în perioada traducerilor masive de filosofie elină. Astfel încât Ħiğăzul, Yamăma, podișul Nağd și tot restul regatului kindit ar putea fi într-adevăr socotite nuclee de iradiere a spiritului semit. Chiar și termenul ’"arab ", care denumește în primul rând beduinii Era singura zonă în care se putea
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
da adevărata măsură a spiritului semit ( Renan, 1863 ). Într-adevăr, Arabia arhaică a fost "singura parte din Orientul Apropiat care a scăpat de elenizare" ( Winkler, 1901:223 ), deși influența greacă s-a simțit mai târziu, în perioada traducerilor masive de filosofie elină. Astfel încât Ħiğăzul, Yamăma, podișul Nağd și tot restul regatului kindit ar putea fi într-adevăr socotite nuclee de iradiere a spiritului semit. Chiar și termenul ’"arab ", care denumește în primul rând beduinii nomazi și abia apoi arabii în general
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
cu narațiunile epice "Desculț" al lui Zaharia Stancu și "Cartea Oltului" al lui Geo Bogza, dar critica basarabeană acceptă cel mai adesea că proza lui Ion Druță seamănă cu cea sadoveniană prin „cultul tradiției, ritualismul gesturilor, mistica anotimpurilor, perspectiva paseistă, filosofia sceptică și fatalistă”. Fiorul liric profund al romanului îi conferă un caracter mai mult baladesc-rapsodic decât realist și romanesc. Personajul principal al romanului, Onache Cărăbuș, este un păstrător al tradițiilor, privind lumea cu ironie și asemănându-se cu personajele Ivan
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
1957, Giuluș) este filosof și scriitor român; cadru didactic titular la Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș și cercetător științific la Institutul de cercetări socio-umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române; membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al Societății Române de Filosofie. s-a născut la 13 mai 1957, în satul Giuluș, comuna Ogra, județul Mureș. Studiile primare și gimnaziale le-a făcut în satul natal, iar cele liceale la Târgu-Mureș, licența în filosofie în cadrul Facultății de Filosofie din Universitatea București, tot
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
din România și membru al Societății Române de Filosofie. s-a născut la 13 mai 1957, în satul Giuluș, comuna Ogra, județul Mureș. Studiile primare și gimnaziale le-a făcut în satul natal, iar cele liceale la Târgu-Mureș, licența în filosofie în cadrul Facultății de Filosofie din Universitatea București, tot aici urmând și studiile doctorale și obține (în 2006) titlul de doctor în filosofie, cu lucrarea Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (conducător șiințific: Acad. prof. univ. dr. Gh.
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
al Societății Române de Filosofie. s-a născut la 13 mai 1957, în satul Giuluș, comuna Ogra, județul Mureș. Studiile primare și gimnaziale le-a făcut în satul natal, iar cele liceale la Târgu-Mureș, licența în filosofie în cadrul Facultății de Filosofie din Universitatea București, tot aici urmând și studiile doctorale și obține (în 2006) titlul de doctor în filosofie, cu lucrarea Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (conducător șiințific: Acad. prof. univ. dr. Gh. Vlăduțescu). A fost profesor
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
Mureș. Studiile primare și gimnaziale le-a făcut în satul natal, iar cele liceale la Târgu-Mureș, licența în filosofie în cadrul Facultății de Filosofie din Universitatea București, tot aici urmând și studiile doctorale și obține (în 2006) titlul de doctor în filosofie, cu lucrarea Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (conducător șiințific: Acad. prof. univ. dr. Gh. Vlăduțescu). A fost profesor în învățământul preuniversitar (școli generale sătești, liceu), corector de ziar, referent al Uniunii Scriitorilor, redactor coordonator de reviste
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
în satul natal, iar cele liceale la Târgu-Mureș, licența în filosofie în cadrul Facultății de Filosofie din Universitatea București, tot aici urmând și studiile doctorale și obține (în 2006) titlul de doctor în filosofie, cu lucrarea Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (conducător șiințific: Acad. prof. univ. dr. Gh. Vlăduțescu). A fost profesor în învățământul preuniversitar (școli generale sătești, liceu), corector de ziar, referent al Uniunii Scriitorilor, redactor coordonator de reviste culturale și editor. Conduce de mulți ani Editura
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
de ziar, referent al Uniunii Scriitorilor, redactor coordonator de reviste culturale și editor. Conduce de mulți ani Editura Ardealul - fondată la Târgu-Mureș, în 1995, de Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, sub președinția lui Laurențiu Ulici, precum și publicațiile Târnava (revistă de filosofie și literatură) și Izvoare filosofice (periodic de filosofie și comunicare multiculturală). În prezent este cadru didactic titular la Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureș, Facultatea de Științe și Litere, responsabil cu programul de studiu al specializării „Comunicare și relații publice”, unde predă
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
de reviste culturale și editor. Conduce de mulți ani Editura Ardealul - fondată la Târgu-Mureș, în 1995, de Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, sub președinția lui Laurențiu Ulici, precum și publicațiile Târnava (revistă de filosofie și literatură) și Izvoare filosofice (periodic de filosofie și comunicare multiculturală). În prezent este cadru didactic titular la Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureș, Facultatea de Științe și Litere, responsabil cu programul de studiu al specializării „Comunicare și relații publice”, unde predă cursurile: Istoria filosofiei, Logică, Etică și deontologie, Retorică
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
și Izvoare filosofice (periodic de filosofie și comunicare multiculturală). În prezent este cadru didactic titular la Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureș, Facultatea de Științe și Litere, responsabil cu programul de studiu al specializării „Comunicare și relații publice”, unde predă cursurile: Istoria filosofiei, Logică, Etică și deontologie, Retorică și argumentare, Fundamente ale sistemului mass-media, Introducere în relațiile publice ș.a. și cercetător științific la Institutul de cercetări socio-umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, la Filiala regională Târgu-Mureș (din
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
în relațiile publice ș.a. și cercetător științific la Institutul de cercetări socio-umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, la Filiala regională Târgu-Mureș (din 1994, secretar al Filialei din 2000) și membru al Societății Române de Filosofie (din 2010). Filosofie: Teoria blagiană despre matricea stilistică (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999, cu o apreciere pe copertă de Acad. Alexandru Surdu); Dialoguri în Agora - cu filosofi și scriitori (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2005); Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
ș.a. și cercetător științific la Institutul de cercetări socio-umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, la Filiala regională Târgu-Mureș (din 1994, secretar al Filialei din 2000) și membru al Societății Române de Filosofie (din 2010). Filosofie: Teoria blagiană despre matricea stilistică (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999, cu o apreciere pe copertă de Acad. Alexandru Surdu); Dialoguri în Agora - cu filosofi și scriitori (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2005); Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (Editura Ardealul
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
Române de Filosofie (din 2010). Filosofie: Teoria blagiană despre matricea stilistică (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999, cu o apreciere pe copertă de Acad. Alexandru Surdu); Dialoguri în Agora - cu filosofi și scriitori (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2005); Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2007, cu o apreciere pe copertă de Acad. Gh. Vlăduțescu); Elemente de retorică și argumentare (Editura Universității „Petru Maior” Târgu-Mureș, 2011, cu o apreciere pe copertă de Acad. Alexandru Surdu); Introducere în filosofia comunicării
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
în filosofia lui Lucian Blaga (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2007, cu o apreciere pe copertă de Acad. Gh. Vlăduțescu); Elemente de retorică și argumentare (Editura Universității „Petru Maior” Târgu-Mureș, 2011, cu o apreciere pe copertă de Acad. Alexandru Surdu); Introducere în filosofia comunicării și a relațiilor publice, cu focalizare pe aspectele de criză (Editura Universității „Petru Maior” Târgu-Mureș, 2011); Filosofie și comunicare. Studii și cercetări (Editura Academiei Române, București, 2012, cu o prefață de Acad. Gh. Vlăduțescu); Lucian Blaga - filosof al culturii. Eseuri
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
Elemente de retorică și argumentare (Editura Universității „Petru Maior” Târgu-Mureș, 2011, cu o apreciere pe copertă de Acad. Alexandru Surdu); Introducere în filosofia comunicării și a relațiilor publice, cu focalizare pe aspectele de criză (Editura Universității „Petru Maior” Târgu-Mureș, 2011); Filosofie și comunicare. Studii și cercetări (Editura Academiei Române, București, 2012, cu o prefață de Acad. Gh. Vlăduțescu); Lucian Blaga - filosof al culturii. Eseuri (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2014); A îngrijit și a prefațat / postfațat ediții din operele unor importanți gânditori clasici, precum
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
ediții din operele unor importanți gânditori clasici, precum: Benedetto Croce - Elemente de estetică (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1998), Immanuel Kant - Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa ca știință (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999), C. Rădulescu-Motru - Nietzsche. Viața și filosofia (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999); Vasile Conta - Încercări de metafizică (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2003), Lucian Blaga - ediții anastatice: Saeculum. Revistă de filosofie,1943-1944 (Editura Ardealul Târgu-Mureș, 2008), Discobolul (idem, 2009), Spațiul mioritic (idem, 2010), Filozofia stilului (idem, 2011), Pietre pentru templul
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa ca știință (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999), C. Rădulescu-Motru - Nietzsche. Viața și filosofia (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999); Vasile Conta - Încercări de metafizică (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2003), Lucian Blaga - ediții anastatice: Saeculum. Revistă de filosofie,1943-1944 (Editura Ardealul Târgu-Mureș, 2008), Discobolul (idem, 2009), Spațiul mioritic (idem, 2010), Filozofia stilului (idem, 2011), Pietre pentru templul meu (idem, 2012), Religie și spirit (idem, 2014); a Alte două lucrări distincte fiind: antologia de texte Polemica Blaga-Botta (Editura Ardealul
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
mioritic (idem, 2010), Filozofia stilului (idem, 2011), Pietre pentru templul meu (idem, 2012), Religie și spirit (idem, 2014); a Alte două lucrări distincte fiind: antologia de texte Polemica Blaga-Botta (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2001) și volumul de interpretări critice Lucian Blaga - filosofie și destin (culegere de studii, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2009). Literatură: Primăvara pe o bicicletă albastră, poezii (Editura Litera, București, 1980); Elegii transilvane, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Scrisori din Transilvania, publicistică (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Glosele
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
Alpha, Târgu-Mureș, 1990, ediția a II-a, Editura Ardealul, 2003, ediția a III-a, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011); Bătălia cu gâscanii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Insula lui Robinson (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993). Încununarea activității sale consacrate filosofiei o reprezintă decernarea, în timp, a celor 3 prestigioase premii ale Academiei Române, cel mai înalt for științific al țării, astfel: Premiul „Vasile Conta” al Secției de filosofie a Academiei Române - pentru volumul Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]