25,947 matches
-
o conceptualizare marcată de starea de echilibru a sistemului, uneori la limita de jos a acceptanței principiale ca egalitate, similitudine, consistență, sens decelabil rațional etc., evident din nevoia de a opera cu preconceptele de omogenitate și reversibilitate din concepția mecanicii. Ipoteza fondatoare a echilibrului din teoria microeconomică, chiar și când viziunile tutelare au oscilat față de referențiale (de la mecanism, la organ, apoi la automat, sistem cibernetic și spațiu virtual), conferă certitudine predictivă, dar din păcate rezultatul are valoare în sine, el spune
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
multiplul celui de astăzi. Maniera simplificării din microeconomie a contaminat și macroeconomia, pe calea formalizării mai ales, ținta fiind de această dată izolarea economiei de contextul social, urmând calea izolării științei de natură, deschisă de Iluminism. Trebuie să spun că ipotezele de lucru ale macroeconomiei s-au decantat din cele ale microeconomiei, uneori fiind irezistibilă soluția de a judeca procesele macroeconomice ca având fundament de natură microeconomică. Erorile de poziționare a conceptualizării pe această perspectivă se originează în jocul bazat pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
impresii, bunăoară. Pe de altă parte, nu avem o grilă care să ne ofere posibilitatea de a lega așteptările, care sunt infinite, de decizii, care sunt limitate, pentru că presupune mai întâi alegeri pe criterii de raționalitate, care sunt acceptate ca ipoteze sau ca obiective. Avem, în acest caz, o dificultate insurmontabilă și pentru că nu știm să judecăm materialitatea în raport cu contexte imateriale, cum ar fi așteptările. Transferul misterios de semnificații între imaterial și material ne aruncă în catacombele unei erori și logice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
înțelegerea noastră limitată (și de împrumut și ea!), și nu cu aspecte mai profunde (Cohen, Stewart, 2008). Simplificarea de fiecare dată înseamnă eliminarea din calcul a unor elemente relevante (prestidigitația lui ceteris paribus). Or, în contextul înțelegerii se înlănțuie și ipotezele logicii noastre într-un fel de potriveală cu așteptările noastre raționale și neapărat în dezacord cu structura profundă. Riscurile pierderilor prin simplificare s-ar putea, astfel, să fie mai mari și, poate, fatale speciei noastre. A simplifica a devenit o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Economie așa ceva părea natural, în situația reîncărcării metodologice și epistemologice în spectrul complexității predestinarea materialistă ar însemna catastrofa ultimă. Economia este în consecință unui adevărat ultimatum al științificității să se raporteze la complexitate nu doar din punctul de vedere al ipotezelor fondatoare și al consecințelor consistente cu acestea, ci și cu contextul social și societal în care coexistă, ca și cu nișa specifică ei din cadrul mediului natural pe care l-a sfidat cu înverșunare și pe seama căruia a decontat soluția perversă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
reflectă, face și devine totodată, dă sens și semnifică, calculează și valorizează în timp ce produce și consumă, inovează și distruge conștient (creator, de sperat!) Această recentrare pe antropic a conținutului Economiei repune timpul în ecuație ca produs al conștienței, în toate ipotezele sale și nu doar al celor fizicalizate prin măsurare (exclusiv ca program de muncă, cum s-a întâmplat), orientându și sensurile concreteții economice și pentru timpul „necalculabil” sau „neprețuit”, adică exact cel care se pliază pe subiectivitatea conștientă de rosturile
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
una născută din iluminismul rațional (prima modernitate) și alta născută din conștiența globalității (a doua modernitate). Cele două paradigme sunt chintesența unor trasee de cogniție aranjate pe principiul impurității, al amestecului de metode pentru a se asigura de consistența dintre ipoteze și consecințe, bunăoară. Traseele cogniției cuprind, într-o variantă, o inversiune abstractă, o întoarcere pe spirală pentru a se trece la alt nivel de înțelegere și explicație (aparent prin contraziceri de formule) și, în altă variantă, o trecere de la cunoașterea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
metodă de folosit împreună cu altele). Empirismul nu este și nici nu poate fi mai mult decât este în fapt: o metodă de a căuta soluții la problemele reale, dar care eșuează (nu mai asigură consistența consecințelor) când vede teoria-cadru (sau ipoteza fondatoare) ca invariabilă (ca infailibilă). Magistrala complexității satisface visul lui Einstein (Hawking, 1997) de a vedea prin ochii demiurgului pentru a înțelege Universul (un vis pe care l-a exprimat încă din secolul V î.H. pitagoranianul Archytas din Tarent
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
autodeterministe externalitatea cuprinde raționalitatea, scopul fiind desocializat până la capăt. Economia a devenit o știință care nu mai este produsul gândirii umane. Este faza critică prin definiție, a crizei care sfârșește în criză. Extensia crizei cuprinde principiile, mijloacele și scopurile, spulberă ipoteze fondatoare, dizolvă politici și blochează sisteme. Criza devine a Economiei însăși, nu doar a acțiunii practice. Ieșirea din criză este o iluzie pentru conceptualizările de mai sus. Într-un fel, a ieși din starea de criză echivalează cu inventarea altei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
propensiunea economiei monetare de a se impune ca lider absolut al speculației, detașându-se de interesele și logica economiei reale. Ceea ce a urmat a fost evoluția spre extremă a economiei banului. Ceea ce se anunță a fi mai mult decât o ipoteză de lucru (o speculație teoretică de tip contrafactual) este configurarea critică absolută a perspectivelor economice, în care E, M și P se decuplează, devin suficiente lor însele, anunțând posibilitatea anulării SRE, a Economiei (ca știință). În multe aspecte ale ei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cu final cunoscut, este un test de angajament al factorilor implicați pentru un scop prevăzut, de genul unui nou produs. Acest gen de experiment este al bunei practici, și nu al încercării „funcționării” unei idei, a unei presupuneri, a unei ipoteze care implică necunoscutul în materie de consecințe, și negative, și pozitive, și folositoare, și distrugătoare. Ceea ce rezultă de aici nu este cunoașterea în forma ei radicală, ci cunoștințe de etapă, din structura experienței manageriale, a expertizei sau a competenței, ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de cunoaștere contra naturii Economiei: ceea ce am numi experiment în Economie ar fi o metodă de confirmare a unei proceduri de lucru, de fabricație (deși acesta este un experiment tehnologic), și nu un experiment prin care să dovedim științificitatea unei ipoteze din ordinea conceptualizării, a cogniției. Economia, ca știință socială, are o consistență specială dată de faptul de echilibru (aș spune, mai degrabă, de bun-simț) al menținerii înțelegerii și explicației în reperele concrete ale răspunsurilor pe care le dăm zilnic nevoilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
această provocare este fundamentală în ceea ce privește finalitatea cunoașterii în Economie. Efortul fizicianului, de exemplu, este ușurat de recursul la patternul experimentului. Orice construcție conceptuală pentru a fi teorie, adică să explice corect, credibil, realitatea trebuie demonstrată validitatea ei prin experiment. Orice ipoteză, începută ca o asumpție chiar, sfârșește ca ipoteză doar dacă este testată empiric, cumva ante-factum folosirii ei în construirea de explicații. Pentru cercetătorul Economiei simplificarea aceasta, de natură utilitară, nu este nici posibilă, nici de dorit, cum am arătat mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Economie. Efortul fizicianului, de exemplu, este ușurat de recursul la patternul experimentului. Orice construcție conceptuală pentru a fi teorie, adică să explice corect, credibil, realitatea trebuie demonstrată validitatea ei prin experiment. Orice ipoteză, începută ca o asumpție chiar, sfârșește ca ipoteză doar dacă este testată empiric, cumva ante-factum folosirii ei în construirea de explicații. Pentru cercetătorul Economiei simplificarea aceasta, de natură utilitară, nu este nici posibilă, nici de dorit, cum am arătat mai înainte. Spre deosebire de cogniția din fizică, în Economie se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
explicative și de înțelegere, să-și atribuie rolul de cetățean cu drepturi depline în cetatea științei. Desigur, Economia are o dificultate cu adevărat greu de surmontat: pentru a nu eșua ca metodă de cunoaștere a complexității ar avea nevoie de ipoteze testabile și aserțiuni adevărate care să explice consecințe reale. Cumva nemeritat, Economia se află în fața unei imposibilități cognitive. Asta însă trebuie subliniat, doar în aparență, adică această aparență care este reflexul pervers al obișnuinței Economiei de a se comporta ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
abordare de natură ciclică a istoriei, o indiferență sau neutralitate față de esență (omul este asimilat resurselor energetice), după cum are o viziune mecanică față de sinteze, de globalizare. În plus, Economia are, am văzut mai sus, o stabilitate vecină cu dogmatismul în raport cu ipotezele fondatoare, cu paradigmele etc. Acest inventar de provocări cu răspuns întârziat sau inadecvat este la rândul lui o provocare generatoare de gâlceavă. Este limpede însă, trecând peste discuții pricinoase, că Economia nu mai poate să pretindă succesul amânând la nesfârșit
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se împace cu obiectul ei de studiu. Pragmatica globală Aceeași atitudine în fața provocării ar ajuta Economia să se acomodeze la perspectiva complexității sugerate de globalizare. Practic, epistemologic vorbind, Economia se află în situația de a-și retesta enunțurile luând între ipotezele de lucru și pe cel care este considerat drept principiu ordonator al lumii actuale aflate la confluența a două paradigme, una aflată în centrul primei modernități, cealaltă generatoare a globalizării ca a doua modernitate. Corecția este radicală deoarece conceptualizarea clasică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Suntem aici mai aproape de sensul conceptului de sistem, dar apropierea este doar formală. Saltul de la cuvânt la concept este o operație logică de alt nivel decât cel sugerat de limbajul comun. Un cuvânt generic devine concept prin fixarea cadrului în ipoteze, a constrânge cuvântul să se lepede de imprecizie, a-l limita. Modelele de economie nu au aceeași anvergură a consecințelor și semnificațiilor și nici gradul de cuprindere. În esență, un model de economie se referă la viziunea asupra reglatorilor și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ea se trezi. A doua zi se simți îngreunată. Analizând interpretările date acestui basm în diferite perioade, Alexandru Dobre (în studiul George cel viteaz. Basm de Petre Ispirescu) enumeră și articolul lui N. Lupu - Kostache, în care se prezintă două ipoteze: pe de o parte, credința populară conform căreia sufletul părăsește noaptea corpul sub formă de animal ori de pasăre, care vine să se ascundă la sânul împărătesei; iar pe de alta, Sburătorul, sub forma unui șarpe, vizitează împărăteasa în vis
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se întâmpla pentru că el avea un alt tip de raționament decât omul modern. Întreg universul său mental și imaginar permitea o abordare magico-religioasă a lumii. Se poate afirma că în acea vreme omul trăia într-un univers "saturat de magie". Ipoteza lipsei de "valoare de întrebuințare" a științelor renascentiste trebuie îndepărtată. Ea nu reprezintă decât o explicație a posteriori a transformării spiritului științific și, ca atare, este lipsită de orice verosimilitate"162. Dar care era statutul științei în aceeași perioadă? De
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Paris, Flammarion, 1985, pp. 284-285. 125 Septimiu Chelcea, în Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, București, Editura Economică, 2004, consideră interviul "o tehnică de obținere, prin întrebări și răspunsuri, a informațiilor verbale de la indivizi și grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenelor socioumane" (p. 297). 126 Ibidem, p. 299. 127 Referindu-se la coerența acțiunilor umane, Cătălin Zamfir opinează, în Structurile gândirii sociologice (București, Editura Politică, 1987), că aici este vorba mai curând de o raționalizare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vol. I-II, Paris, Payot, 1933. 331 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, traducere de Tatiana Mochi, București, Ed. Humanitas, 2000. Autorul constată că "orice acțiune posedă o dimensiune imaginară, într-un evantai foarte larg, care se întinde de la ipoteza ce-și așteaptă verificarea până la fantasmele cele mai insolite. Temele sale sunt rebele decupajelor tradiționale: epoci istorice, civilizații, domenii particulare ale istoriei. (...) Fiecare perspectivă aspiră la globalitate. Fiecare este susceptibilă să structureze o istorie globală. Istoria imaginarului este una dintre
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vieții mele "64 (s. n.) Avem aici prima dovadă de la înmormîn tarea Casandrei. Pusă în ordinea firească, moartea Casandrei, despre care poetul a scris și elegia Mortua est!, trebuia să preceadă înmormîntarea ei, arătată în Tristeță. S-au emis mai multe ipoteze asupra moti velor de inspirație pentru Mortua est!, fiind trecut în revista mai ales Young, cu ale sale Cugetări nocturne, Bolintineanu, cu O fată tînără pe patul morții, Alecsandri, cu poeziile Dri-Dri, Emmi și Dedicația fiecare din ele fiind închinate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
clasice sau istorice. Erosul și ambiția ca semne distinctive ale condiției umane se combină pentru a forma două din marile teme. Toate intrigile aveau loc în epoci istorice. Deseori își înfățișa personajele ca olandezi. Câțiva ani mai târziu a emis ipoteza că s-ar putea să aibă o sensibilitate față de Țările de Jos, deopotrivă belgiană și olandeză cât și franceză... un fel de realism vizionar pe care-l simt că se află în mine25. Ceea ce asimilase din pictură a fost transportat
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și social. 4) Tratarea, uneori, din motive de ordin didactic, a frustrației ca fenomen singular, independent de celelalte procese și funcții psihice, implică, un efort de abstractizare, deoarece este neglijat întregul în mod intenționat. În mod deosebit, trebuie înlăturat simplismul ipotezei S-R („Stimul-Reacție”), al punctului de vedere „behaviorist”, și a celui „biologist” în explicarea „frustrației”, care duce la simplificarea cercetării, la sărăcirea conținutului psihologic al acesteia; de exagerările asemeni, nu putem să nu condamnăm și exagerările înțelesului psihanalitic de „complex
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]