27,128 matches
-
acestea din urmă, ignorând sau, și mai îndrăzneț încă, parodiind, intrând în dialog polemic cu reprezentările de sorginte medievală, sedimentate prin filtrul hermeneuticii Bisericii. Atitudinea sa este una modernă, a celui care contemplă cu detașare un arsenal de posibilități de "lectură" a lumii, fără a mai avea prejudecata că una dintre ele este singura legitimă. Are curajul de a răsturna unele simboluri cu autoritate în sistemul creștin impus de Biblie, de Fiziolog, de bestiare sau de enciclopediile medievale, de iconografia creștină
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o mentalitate care este comună întregului spațiu post-bizantin, impregant încă de o anumită viziune medievală: există o logică a lumii, ca manifestare a intențiilor divinității, ca desen al lui Dumnezeu. Pe de o parte, această logică poate fi deslușită din lectura "cărții naturii"; pe de alta, ea devine vizibilă mai ales prin frecventarea cărții sfinte, care continuă să fie percepută ca un reper obligatoriu, ca imago mundi. Și atunci? Cum se explică procedeul manifest al lui Cantemir de a răstălmăci, într-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Ciacalul demonstrează ceea ce, de fapt, cam toată lumea știa: că Strutocamila nu este nici pasăre, nici dobitoc și că merită, cu atât mai mult decât Vidra, exilul din cele două regnuri. El se folosește de noțiunile logicii aristotelice, dar și de lecturi filosofice, din care recunoaștem, de pildă, ecouri din relatarea de către Diogene Laertios a dezbaterii despre om, în care Diogene cinicul demontează definiția lui Platon, confirm căreia omul ar fi singura ființă bipedă și fără pene8: "Și de s-ar da
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Anghelescu, "Barocul și retorica persuasiunii în Istoria ieroglifică", în vol. Scriitori și curente, Editura Eminescu, București, 1982, p. 44. 23 Idem, p. 45. 24 Idem, p. 46. 25 Idem, pp. 46-47. 26 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 156. 27 Ibidem. 28 Idem, p. 157. 29 Fapt demonstrat de Gabriel Mihăilescu, Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" între retorică și imaginar, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
română în civilizația europeană modernă, Editura Minerva, București, 1978, pp. 8-9. 7 Pentru un studiu excelent și o statistică bogat comentată a tipăriturilor din intervalul 1678-1830, vezi Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001, capitolul Practicile sociale ale lecturii, pp. 156-176, unde observă: "Civilizația tradițională a țărilor române fusese, până atunci, dominată categoric de oralitate. Activitatea cărturărească de la curte ori din sediile episcopale, din mediile boierești sau mănăstirești nu fusese multă vreme altceva decât o pregătire a prezenței, a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vreme altceva decât o pregătire a prezenței, a apariției în public. Scrierea însăși fusese practicată mai ales ca un exercițiu al oralității, iar gramatica fusese studiată doar ca o tehnică indispensabilă unei rostiri corecte. Abia în epoca crizei de conștiință, lectura, comunicarea prin scris este inclusă de cărturari cu drepturi depline, alături de imagine și cuvânt, în taxinomia instrumentelor indispensabile cunoașterii". 8 Daniel Barbu, op. cit. p. 159. 9 Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei, studiu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu prezintă lumea ca pe o carte scrisă de însuși degetul divin (quasi quidam liber scriptus digito Dei, va spune, mai târziu, Hugues de Saint-Victor). Dimpotrivă, vorbește (numai) despre chipul divinității, asemuindu-l, pe acesta, cu o carte rezervată unei lecturi angelice. Originea metaforei trebuie căutată în altă parte". 34 Louis Réau, Iconographie de l'art chrétien, Tome I, Introduction générale, Presse Universitaire de France, Paris, 1955, p. 78. 35 Marianne Besseyre, L'alphabet de la création: l'animal dans la Bible
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Anghelescu, Barocul și retorica persuasiunii în Istoria ieroglifică, în vol. Scriitori și curente, Editura Eminescu, București, 1982, p. 44. 59 Idem, p. 45. 60 Idem, p. 46. 61 Idem, p. 46-47. 62 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 156. 63 Ibidem. 64 Idem, p. 157. 65 Fapt demonstrat de Gabriel Mihăilescu, Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" între retorică și imaginar, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
română în civilizația europeană modernă, Editura Minerva, București, 1978, p. 8-9. 75 Pentru un studiu excelent și o statistică bogat comentată a tipăriturilor din intervalul 1678-1830, vezi Daniel Barbu, Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001, capitolul Practicile sociale ale lecturii, p. 156-176, unde observă: "Civilizația tradițională a țărilor române fusese, până atunci, dominată categoric de oralitate. Activitatea cărturărească de la curte ori din sediile episcopale, din mediile boierești sau mănăstirești nu fusese multă vreme altceva decât o pregătire a prezenței, a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vreme altceva decât o pregătire a prezenței, a apariției în public. Scrierea însăși fusese practicată mai ales ca un exercițiu al oralității, iar gramatica fusese studiată doar ca o tehnică indispensabilă unei rostiri corecte. Abia în epoca crizei de conștiință, lectura, comunicarea prin scris este inclusă de cărturari cu drepturi depline, alături de imagine și cuvânt, în taxinomia instrumentelor indispensabile cunoașterii". 76 Daniel Barbu, op. cit. p. 159. 77 Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei, studiu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu prezintă lumea ca pe o carte scrisă de însuși degetul divin (quasi quidam liber scriptus digito Dei, va spune, mai târziu, Hugues de Saint-Victor). Dimpotrivă, vorbește (numai) despre chipul divinității, asemuindu-l, pe acesta, cu o carte rezervată unei lecturi angelice. Originea metaforei trebuie căutată în altă parte." 230 Louis Réau, Iconographie de l'art chrétien, Tome I, Introduction générale, Presse Universitaire de France, Paris, 1955, p. 78. 231 Marianne Besseyre, L'alphabet de la création: l'animal dans la Bible
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care Premiul Nobel, odată decernat, să poată fi revocat" i-a răspuns profesorul Arne Tiselius, membru al Institutului Nobel. Dar profesorul Paulescu a fost și este, în istoria medicinii și științei românești, mult mai mult decât un mare nedreptățit, iar lectura celor două cărți ale lui "Fiziologie filosofică. Instincte sociale. Patimi și conflicte. Remedii morale" și " Noțiunile de suflet și Dumnezeu în fiziologie", reeditate la editura Anastasia în 1995 și respectiv în 1999, este un argument mai mult decât convingător. De ce
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
scris. Astfel, în secolul al II-lea al erei noastre, Lucian din Samosata, în a lui Istorie adevărată, parodiază atât călătoriile lui Ctesias, cât și Odiseea, conferindu-i astfel o altă dimensiune imaginarului, cu un caracter ludic și critic. Această lectură parodică și subversivă, inițiată de Lucian, va fi reluată de Jonathan Swift în Gulliver's Travels / Călătoriile lui Gulliver 10, apoi de Voltaire sub forma poveștii filozofice prin Micromégas. Tradiția poveștii filozofice va continua până în zilele noastre cu La Planète
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sunt pur discursive și rămân abstracte. Inventarea unui model social diferit și bine argumentat rămâne izolată în Occident, înainte ca Thomas More să publice Utopia (1516)12. Este cunoscută posteritatea acestui text, al cărui titlu devine un nume generic, autorizând lectura textelor lui Platon dintr-o perspectivă utopică. Thomas More prezintă o societate "alternativă". Deși argumentativ, textul se dorește a fi narativ. Este alcătuit din două părți așezate în oglindă. Una descrie realitatea Angliei contemporane autorului, în care o mare parte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
prin SF, sub formă de ficțiuni, anumite idei noi și originale pe care instituțiile ar refuza să le accepte. Afirmația a făcut mult timp parte din ideologia amatorilor de SF. Ea este discutabilă pe alocuri, dar permite reperarea tipului de lectură pe care SF-ul o promovează. Povestirile de acest gen sunt, desigur, văzute ca ficțiuni, dar ar poseda, în plus, "o parte de adevăr", grație prezenței difuze a științei, ca efect al distilării ei în ficțiune. Ficțiunea SF ar fi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Gernsback este important. El a permis crearea unui gen sau, mai degrabă, a unui domeniu reperabil. Iată aspectul pozitiv al activității sale: el inaugurează un adevărat gen literar și îi conferă specificitatea necesară. Grație lui, un domeniu nou se deschide lecturii prin autori specializați, cititori asigurați grație unui sistem de abonamente, recompense atribuite la convenții și cu ocazia acordării premiilor interne (cum ar fi Hugo, Nebula și nenumărate altele). Recunoașterea și definirea SF-ului permit o dezvoltare a tematicilor sale, uneori
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
victoriană sunt uneori prezente din titlu, asemenea referinței la Thomas De Quincey care le dă valoare de steampunk romanului Confessions d'un automate mangeur d'opium / Confesiunile unui automat opioman (Fabrice Colin și Mathieu Gaborit, 1999), sau trimit direct la lectura romanelor de epocă după exemplul lui Frankenstein Unbound / Frankenstein descătușat (Brian W. Aldiss, 1974), în care naratorul o întâlnește pe Mary Shelley și creatura pe care aceasta este pe cale s-o inventeze. Este și cazul romanului Moreau's Other Island
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de obiecte, de personaje, locuri, moduri de acțiune, de o xeno-enciclopedie care nu fac parte din enciclopedia alcătuind reprezentarea lumii cititorului. Un univers imaginar nou se poate naște din interacțiunile dintre diverșii semnificanți adăugați, care capătă în ochii cititorului, în timpul lecturii, o anumită verosimilitate grație trimiterilor, apropiate sau îndepărtate, la știință sau cel puțin la vocabularul ei, la "cuvintele-ficțiune", apărute într-o tehnocultură. Originalitatea SF-ului constă în aceea că propune, printr-o metamorfoză a trimiterilor, un decalaj în raport cu lumea cunoscută
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sau fără să fie expus explicit, ca în El Aleph de Jorge Luis Borges (1949). Textele de SF construiesc încetul cu încetul, pentru cititor, un punct de vedere coerent asupra haosului inițial derutant, obligându-l totuși să participe, printr-o lectură creativă, la această reconstrucție. 2.5 Vocabularul Esențialul trebuie însă căutat în planul vocabularului, care include imagini noi și derutante. De unde importanța acordată incipiturilor, care-l antrenează pe cititor în decorul realist al povestirii, conotând emoții. Ne vom referi în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
spațiului (Christopher Priest, 1976): Atinsesem vârsta de o mie de kilometri", care ne bulversează reperele și lasă să se întrevadă un mister. Alegerea vocabularului este primordială pentru a nu cădea în anacronismele care ar distruge "suspendarea neîncrederii"100 necesară în timpul lecturii textelor SF. Creația unui univers diferit presupune un vocabular adecvat, totodată comprehensibil în raport cu cititorul, dar puțin diferit de vocabularul obișnuit, și care funcționează prin analogiile pe care cititorul este condus să le repereze dacă dorește să-și continue lectura cu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în timpul lecturii textelor SF. Creația unui univers diferit presupune un vocabular adecvat, totodată comprehensibil în raport cu cititorul, dar puțin diferit de vocabularul obișnuit, și care funcționează prin analogiile pe care cititorul este condus să le repereze dacă dorește să-și continue lectura cu plăcere. 3. De la science-fiction la speculative fiction În textele SF, personajele pot fi oameni care trăiesc o aventură într-un loc străin, ființe diferite de noi sau înzestrate cu facultăți deosebite (telepate, capabile de telekinezie sau precogniție), ba chiar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se pune, de exemplu, pentru numele de locuri astfel, New York devine Niourk (Stefan Wul, 1957) sau pentru obiceiuri: fraza din Pater Noster, Qui est in cœli, devine o formulă fără sens: Quinzinzili (Régis Messac, 1935). SF-ul propune, de asemenea, lecturi aberante ale documentelor, ca în cazul acelui arheolog din viitor venit pe Terra nelocuită și descoperind o mașinărie cu eticheta "Singer", pe care se grăbește s-o claseze în rândul instrumentelor muzicale, când de fapt e vorba de o mașină
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se ocupe de treburile casnice, ci să fie livrat împreună cu "un ansamblu de bobine memoriale" conținând în special emoțiile omenești. Astfel, femeia- robot poate "simula orice acțiune umană". Ea poate, de asemenea, să-și alimenteze circuitele memoriale cu filme și lecturi, ceea ce și face, citind jurnalul intim scris în adolescență de unul dintre cei doi prieteni și uitându-se la serialele sentimentale de la televizor. Ea se îndrăgostește de Dave, care, după multe eschive și refuzuri, sfârșește prin a-i mărturisi că
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ca și originalul, desigur, dar cu o minte virgină. Creatura lui Frankenstein, de talie adultă, avea un creier de prunc. Abandonată de creatorul său, a trebuit să parcurgă din nou, în felul ei, toată evoluția oamenilor, de la descoperirea focului până la lectura filozofilor din secolul al VIII-lea. Pentru nevoile povestirii, Mary Shelley l-a făcut să treacă de etape într-un timp record, ceea ce nu-i cazul, inevitabil, pentru clonele biologice "normale". Ne putem pune aceeași întrebare în legătură cu personajul Ellen Ripley
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ale științei în SF-ul popular francez din anii 1950 În siajul textelor americane, se naște, într-adevăr, în 1951, colecția "Anticipația" a Editurii Fleuve Noir. Aici sunt publicați mai ales autori francezi. Ce raporturi întrețin romanele lor cu știința? Lectura primelor cincisprezece cărți din colecție ne permite să identificăm rolul imaginarului, al extrapolării, al neverosimilului și să încercăm să înțelegem cum răspund totuși aceste texte la nevoia de miraculos a cititorilor din epocă. Aceste cincisprezece cărți, deși au autori diferiți
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]