24,732 matches
-
10 Armată, referitoare la propunerile pentru reprimarea unei eventuale rebeliuni a populației evreiești din orașul Bacău. 19. 30 iunie 1941. Nota nr. 206.785 adresată de Armata a 4-a Cercului de Recrutare Putna, privitoare la măsurile necesare controlului asupra manierei în care evreii îndeplinesc munca de folos obștesc. 20. 30 iunie 1941. Nota nr. 206.798 adresată de Armata a 4-a unităților din subordine, prin care comunică ordinul nr. 193/1941 al Marelui Cartier General cu privire la măsurile antievreiești ordonate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de la Wapniarka și Alexandrodar, unde urmează să fie internați comuniștii din țară și din Odessa. 181. 12 ianuarie 1942. Nota nr. 144 înaintată de Guvernământul Bucovinei Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, cu privire la maniera în care s-a derulat deportarea evreilor din Bucovina în octombrie-noiembrie 1941. 182. 13 ianuarie 1942. Telegrama adresată Marelui Stat Major de către Corpul 2 Armată, prin care se comunică deportarea din Odessa pe calea ferată în 13 ianuarie 1942 a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nota nr. 3803 înaintată Direcției Justiției Militare de către Ministerul Afacerilor Interne, prin care se comunică ordinul mareșalului Ion Antonescu ca "toți evreii comuniști să fie trimiși după condamnare în lanțuri, împreună cu familiile lor în Transnistria", și se solicită informații cu privire la maniera de execuție a ordinului. 329. Nedatat, septembrie 1942. Nota nr. 906.888 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Președinției Consiliului de Miniștri, Corpurilor 1-7 Teritoriale, Guvernămintelor Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, etc, privind cuantumul drepturilor bănești de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
măsurile adoptate de Ministerul Afacerilor Interne în vederea reglementării situației evreilor refugiați sau evacuați în diferite regiuni ale țării. 430. 19 mai 1944. Nota nr. 46.330 adresată de Armata a 4-a comunității evreiești din Bacău, prin care se critică maniera în care evreii concentrați pentru munca obligatorie execută lucrările repartizate și se comunică intenția internării în ghetouri a tuturor evreilor din teritoriu în cazul în care situația nu se remediază, "rămânerea evreilor liberi în localități", fiind "strict condiționată de lucru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1940 relativ la statutul militar al evreilor. 646 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 647 Nu au fost identificate printre documentele cercetate. 648 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 649 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 650 Pentru maniera aplicării prevederilor Decretului-Lege Nr. 2909/1941 și a instrucțiunilor aferente a se vedea documentul intitulat " Rezultatul controlului la garnizoane pentru primirea efectelor colectate de la Comunitățile Evreiești". AMR, fond 950-Cabinetul Ministrului, dosar nr. 809, f. 111-115. 651 Indicativul codificat al Marelui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, mareșalul Antonescu ordona " [...] să se deschidă și să se predea locuințele sigilate celor 1200 de oameni, cari s'au înapoiat dela munca de folos obștesc.[...]". AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 267. 681 Pentru maniera în care s'a înfăptuit deportarea evreilor din județul Dorohoi și consecințele sociale și economice ale deportării vezi "Nota privitoare la deportarea evreilor din Județul Dorohoi" din 02.12.1941. AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 268+verso. 682
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Identificarea sau formularea unei definiții pertinente pentru metodologia cercetării constituie o veritabilă aventură: definițiile sînt rare în literatura de specialitate, iar conținutul lor este adesea ambiguu. Potrivit lui J.H. McMillan (1992, p. 231), metodologia cercetării în științele socioumane se referă la „maniera în care sînt colectate datele și în care sînt aplicate tratamentele experimentale”. Cîteva observații de principiu asupra acestei definiții ar putea conduce la resemnificarea sa prin adiționarea unor elemente suplimentare: -nu este exhaustivă, deoarece exclude studiul devenirii istorice a unei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
unui eveniment sau a unui fenomen prin modalități specifice de sistematizare și ierarhizare (Sax, 1968; Johnson și Christensen, 2004). Reguli de utilizare a metodei istorice (Best, 1977; McMillan, 1992; Gall, Gall și Borg, 2007): -Conceptele și termenii trebuie utilizați în manieră consecventă și specifică. Definirea ambiguă a conceptelor și sintagmelor conduce la diminuarea relevanței metodei istorice; în contextul cercetării istorice, este deosebit de important ca investigatorul să specifice nu doar sensul unui concept, ci și contextul în care acesta a fost vehiculat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
doar o parte dintre cei implicați cunosc identitatea acestuia; există și cercetări care impun asumarea unui rol de către observator fără ca vreunul dintre subiecți să fie informat. În prima situație, subiecții informați asupra identității și intențiilor observatorului se pot comporta în manieră reactivă (simulează anumite reacții sau ascund altele, se manifestă doar în moduri pe care le consideră acceptabile etc.). În situația în care identitatea și intențiile observatorului nu sînt deloc cunoscute de către subiecți, acesta nu poate decît să spere că va
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și deschise. Întrebări directe și indirecte Întrebările directe sînt cele care fac trimitere directă la un indicator ce poate fi ușor identificat de către respondent. Conținutul întrebărilor indirecte nu orientează spre un indicator sau acesta derivă din conținutul întrebării într-o manieră mai elaborată. Exemple: „Cît timp petreceți vizionînd emisiuni educative despre viața și comportamentul animalelor?” (întrebare directă, fără interpretări greu de prevăzut ale răspunsului); „Obișnuiți să spuneți minciuni?” (întrebare indirectă; răspunsul afirmativ indică nesinceritatea subiectului, iar răspunsul negativ indică sinceritatea). Întrebări
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sau nu posibilitatea subiectului pentru a opta pentru un răspuns de tipul „nu știu” sau „n-am nici o opinie”. Categoriile de răspunsuri puse la dispoziția subiectului în cazul întrebărilor închise trebuie să îndeplinească o serie de condiții: -să acopere în manieră exhaustivă întreaga gamă de răspunsuri posibile; -să se excludă reciproc (condiție inutilă în cazul întrebărilor cu posibilități multiple de răspuns, al celor de ierarhizare și al celor de comparare în perechi); -să asigure un anumit grad de discriminare, astfel încît
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interviu (instrumentul de cercetare prin care acesta se realizează), putem distinge interviul nestructurat, semistructurat și structurat (Sax, 1968; McMillan, 1992; Agabrian, 2004). Ghidul unui interviu nestructurat include doar întrebări deschise, cu un caracter general și global. Deși de cele mai multe ori maniera de formulare și adresare a întrebărilor variază de la un subiect la altul, cel care conduce un interviu nestructurat are în permanență în vedere tema și finalitățile cercetării. Caracterul mai degrabă informal al interviului nestructurat permite surprinderea unor atitudini, sentimente și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și tipul de analiză a datelor (analiză per interviu, tematică etc.). Eșantionul unei anchete realizate prin tehnica interviului răspunde rareori criteriului de reprezentativitate, dar trebuie să fie îndeajuns de diversificat pentru a include toate tipologiile populației vizate (trebuie surprinse în manieră pe cît posibil exhaustivă caracteristici ale populației vizate în cercetare: vîrstă, profesie, calificare profesională, expertiză în domeniul de interes pentru cercetare etc.). Persoanele incluse într-o anchetă realizată prin tehnica interviului trebuie să îndeplinească un criteriu de exemplaritate pentru fiecare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Agabrian, 2004) presupun diferența dintre întrebări principale, de sondare și examinare și subsecvente, de continuare sau completare. Întrebările de sondare și examinare au rolul de a solicita detalieri, aprofundări ale răspunsului și sînt un semn al atenției intervievatorului, indicînd în manieră implicită tipul de informație care interesează. Întrebările subsecvente, de continuare au rolul întrebărilor de relansare, încercînd să obțină profunzimea dorită a răspunsurilor și continuarea dialogului. De obicei, întrebările principale sînt coerent elaborate în acest moment de proiectare a ghidului de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
se traduc în expresii/valori numerice, suma lor reprezentînd o formă de caracterizare a subiectului în ceea ce privește anumite procese și abilități” (McMillan, 1992, p. 114). Dacă aceste definiții ne pot lămuri cu privire la accepțiunea testului în spațiul educațional, nu putem afirma că maniera de clasificare a acestora este la fel de clară. În mod evident, testul pedagogic s-a dezvoltat în strînsă legătură cu testul psihologic, iar toate criteriile de clasificare, precum și exigențele de elaborare sînt aceleași ca în cazul acestuia. Practic, în cercetarea educațională
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în funcție de rezultatele analizei privind caracteristicile prezentate anterior. Pentru a fi corect aplicat, un test docimologic standardizat, la fel ca testul psihologic, trebuie însoțit de un manual de utilizare care să includă toate detaliile tehnice, precum și informații complete privind administrarea și maniera de calculare a scorurilor. Avantajele și limitele testului în general și a celui pedagogic/docimologic în special au fost îndelung dezbătute: în timp ce unii au subliniat faptul că ele constituie mijloace eficiente de cunoaștere a performanțelor subiecților, de selecție a acestora
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
-stabilirea obiectivelor și a ipotezelor cercetării; -alegerea designului de cercetare; -realizarea cercetării; -analiza datelor colectate în contextul cercetării; -interpretarea rezultatelor în raport cu literatura de specialitate; -elaborarea concluziilor și a implicațiilor rezultatelor pentru practica și/sau cercetarea educațională. Acest capitol descrie în manieră succintă structura unui raport de cercetare, cu precizarea că formatul și conținutul său sînt flexibile, permițînd adaptări în funcție de metodologia pentru care se optează și în raport cu publicul-țintă. Raportul de cercetare poate fi prezentat în contexte diverse, iar beneficiarii informațiilor se caracterizează
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pe problema vizată. Una dintre erorile frecvente în redactarea raportului de cercetare este slaba conectare a suportului teoretic cu proiectul de cercetare realizat. Relațiile între punctele de vedere discutate în suportul teoretic și cercetarea propriu-zisă trebuie marcate în mod explicit. Maniera de prezentare a datelor teoretice relevante trebuie să ilustreze capacitatea de resemnificare și organizare a cercetătorului, în sensul că este preferabil ca acesta să opteze pentru un criteriu unitar de trecere în revistă a literaturii de specialitate (tematic, cronologic etc.
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Mircea Ivănescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Tudor Țopa, Barbu Cioculescu). Erudiția, meșteșugul de stilist, dispoziția ironică și parodică sunt mobilizate într-un demers ce poate fi calificat drept metaliterar: scriitorul sintetizează teme și motive, parodiază polemic clișee literare, simulează maniere (adică recurge cu virtuozitate la pastișă, construiește impecabile „exerciții de stil” cu referire la stiluri consacrate, identificabile istoric), cultivă fragmentarul și bizareria, servit fiind de o deosebită iscusință tehnică - toate acestea cu o strălucire care l-a determinat pe un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
pe adevăratul Lovinescu, după părerea exegetului, „îl descoperim în aplicațiile lui practice, în confruntarea cu operele, nu în declarațiile teoretice”. Pe Mateiu I. Caragiale criticul îl abordează în volumul din 1981 cu evidentă simpatie, însă fără gesticulația idolatriei „mateine”, în maniera sa raționalist-analitică obișnuită. Cartea este un eseu critic și, în același timp, o biografie comentată; G. îl „apără”, argumentat, pe Mateiu I. Caragiale de detractori sau de cei care l-au minimalizat (Șerban Cioculescu în special, combătut cordial) și examinează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
roade. Pe 12 iunie, fără știrea lui Hull, președintele a acceptat această perioadă de probă. De fapt, secretarul de stat a aflat de decizia lui Roosevelt abia pe 30 iunie, ceea ce s-a dovedit a fi încă o dovadă a manierei pripite în care aborda președintele politica externă 162. Pe 1 iulie, ambasadorul sovietic Gromîko îi trimise lui Hull o înștiințare prin care îi confirma faptul că America acceptase propunerea anglo-sovietică. Pe 15 iulie, Hull a dat din nou asigurări cu privire la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
armistițiului Aliații au fost surprinși de rapiditatea acestei lovituri. Pe 24 august, Clark Kerr, ambasadorul britanic în Uniunea Sovietică, a informat Moscova cu privire la dorința Statelor Unite de a participa la elaborarea condițiilor de armistițiu 169. Pe Churchill îl îngrijora mai ales maniera imprecisă în care erau formulate condițiile concepute în aprilie. Nu se stipula nimic referitor la controlul pe care aveau să-l aibă Aliații asupra României după încheierea armistițiului și prim-ministrul voia să asigure Marii Britanii anumite pîrghii de control în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în ansamblu"673. CSN 152/2 răspundea preocupărilor lui Harriman privind negocierile din cadrul COCOM, atrăgînd atenția că SUA nu trebuie să impună restricțiile de export, renunțînd astfel la tratativele cu țările prietene. Washingtonul trebuia să abordeze aceste restricții într-o manieră flexibilă și să ia în considerare "impactul sistemului de restricții asupra situației economice, politice și financiare a aliaților noștri"674. În sfîrșit, raportul recomanda ca Statele Unite să-și reducă barierele tarifare pentru a înlesni dezvoltarea comerțului în lumea liberă 675
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai multă flexibilitate la agresiunea sovietică. În privința Europei de Est, CSN 5501 nu preconiza nici o slăbire a controlului sovietic. Noua linie politică era o continuare a celei precedente: Statele Unite puteau crea o ruptură între Moscova și țările-satelit, îmbinînd într-o manieră flexibilă metodele militare, politice și economice cu propaganda și acțiunile secrete 782. CSN 5501 era de o importanță capitală 783. Era pentru ultima dată cînd politica americană avea la bază concepția că lumea este alcătuită din două tabere ostile și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mărească, implicit, controlul Congresului asupra politicii externe, sub aspect executiv 882. Casa Albă fusese încă de la început împotriva acestui Amendament Bricker și era și acum, în 1954. Antipatiile generate de elementele anticomuniste din Congres și atitudinea acelor membri care dezaprobau maniera trufașă, atotștiutoare în care președintele aborda acele probleme de politică externă care-i priveau pe ei au dus la adoptarea LP 480. Conform paragrafului 304 al acestei legi, președintele putea dispune de produse agricole excedentare pentru "a ajuta națiunile prietene
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]