24,784 matches
-
într-o țară unde "nu este nici căldură, nici lumină"2500. În următoarele trei zile, congresmenii Konnyu și Lantos și senatorul Armstrong au descris, în discursurile lor, condițiile inumane de trai impuse de regimul Ceaușescu. Nici unul nu a pomenit de recenta amnistie 2501. Într-o atmosferă din ce în ce mai tensionată, Administrația a făcut o încercare de a induce o schimbare în România. Pe 5 februarie, Reagan l-a trimis pe Whitehead la București. Delegatul secretarului de stat urma să-i transmită lui Ceaușescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
La scurt timp după plecarea lui Whitehead, Ceaușescu a comunicat Washingtonului că România nu mai dorește "Clauza națiunii celei mai favorizate"2508. În acest timp, Comisia pentru Drepturile Omului și Organizații Internaționale a Camerei Reprezentanților susținea audieri pe tema Schimbări recente în politica SUA privind drepturile omului. Recenta publicare a acelui Raport privind situația drepturilor omului în 1987, întocmit de către Departamentul de Stat a grăbit audierile care s-au desfășurat pe 10 și 17 februarie. Christopher Smith a încercat, în depoziția
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ceaușescu a comunicat Washingtonului că România nu mai dorește "Clauza națiunii celei mai favorizate"2508. În acest timp, Comisia pentru Drepturile Omului și Organizații Internaționale a Camerei Reprezentanților susținea audieri pe tema Schimbări recente în politica SUA privind drepturile omului. Recenta publicare a acelui Raport privind situația drepturilor omului în 1987, întocmit de către Departamentul de Stat a grăbit audierile care s-au desfășurat pe 10 și 17 februarie. Christopher Smith a încercat, în depoziția sa, să atragă atenția asupra raportului despre
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe 14 martie, Hoyer le-a vorbit din nou colegilor din Camera Reprezentanților. În calitate de copreședinte al Comisiei americane CSCE, acesta se simțea dator să țină puterea legislativă la curent cu practicile românești privind drepturile omului. El le-a vorbit despre recenta măsură a Națiunilor Unite, precizînd că, așa cum era de așteptat, Bucureștiul a refuzat să permită vreunui reprezentant al ONU să cerceteze situația drepturilor omului din România. Hoyer a adus, de asemenea, în discuție și modul în care fuseseră tratați, de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
față de guvernul român. Wolff, The Balkans in Our Time, p. 452. În 1960, granițele acestei regiuni au fost refăcute și i s-a dat numele "regiunea Mureș maghiară autonomă". În 1967, aceasta avea să fie desființată. 721Depeșă Alte comentarii cu privire la recentele evenimente politice din România, 21 iunie 1952, dosarul iunie-august 1952, cutia 4, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DOS, Legația din București, documente diverse 1952, Arhivele Naționale 722Depeșă Raport de analiză a cazurilor legate de Legea Battle Italia vizavi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ideii "construirii podurilor"; J.F. Brown, Eastern Europe and Communist Rule , p. 108 1107 Jules Davids, The United States in World Affairs, 1964, Harper/Row, New York, 1965, p. 95. Se poate ca hotărîrea Camerei de Comerț să fi avut la bază recenta sosire la Moscova a unei delegații britanice numeroase, care promisese credite pe termen lung în schimbul lărgirii comerțului sovietic. 1108 Note de conversație, 21 mai 1964, 3 p., Dosarul România, vol. I, cablograme, conteinerele nr. 203-204, dosare pe țări ale NSC
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru relațiile româno-americane, "Revista Academiei Române de Arte și Științe", nr. 12 (1989), p. 37; Buletin DS, mai 1988, p. 43 2509 Congresul SUA, Comitetul de Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților, audieri la Comisia pentru Drepturile Omului și Organizații Internaționale, Schimbări recente în politica SUA privind drepturile omului, al 100-lea Congres, sesiunea a II-a 1988, pp. 35-36 2510 Interviu acordat autorului de către Corneliu Bogdan, 11 ianuarie 1989. 2511 NYT, 27 februarie 1988, p. 3; Buletin DS, mai 1988, p. 43
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acele timpuri" (Blaga, 1995, p. 32). Alături de clerul unit a fost invitat să ia parte la sinod și preoți ortodocși, cărora li s-au adăugat mireni, atât nobili, cât și iobagi! Se transgresau venerabilele clivaje feudale deopotrivă cu mult mai recentele diviziuni confesionale. Compoziția socio-confesională a sinodului din 1744 semnalează lărgirea sferei de cuprindere a "națiunii" care devine superpozabilă acum cu românitatea ardeleană în integralitatea sa etnică, fără osebire de stația socială a membrilor săi. În contextul socio-politic și religios agitat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de autoritățile de la Budapesta, Iorga își arată preocuparea față de aceștia: "Soarta Românilor neliberi și legăturile ce în chip firesc trebuie să le aibă tot mai strâns cu noi, fiind cu toții un singur neam și având amintiri, multe și unele foarte recente, de viață politică împreună, alcătuiesc cea mai mare întrebare pentru Români: chestia națională" (Iorga, 1910, p. 383). Răspunsul la marea întrebare a românilor avea să fie dat opt ani mai târziu, când "crezul românesc" (p. 330) își va găsi concretizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o componentă intrinsecă a națiunii. Proclamarea regatului în 1881 devine cheia de boltă care împlinește construcția statalității românești. Prin regalitate, statalitatea românească, "ce până aci sta clădită pe nisip", a fost cimentată durabil (Tocilescu, 1889, p. 277). Sintetizând evoluțiile istorice recente, Xenopol arată cum, în special prin travaliul lui Carol, "ajunse România de la unire încoace în maĭ puțin de un patrar de veac (1859-1881) din două țerișoare micĭ și slabe supuse Turcilor și Rușilor, ascultând și temĕndu-se de toată lumea, un stat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
temporale pentru canonizarea sa istorică antumă, realizările din timpul său asigurându-i introducerea în panteonul marilor figurile ale neamului încă din timpul vieții. Prin Carol I, memoria națională devine contemporană, iar regalitatea, una din resursele identitare ale românității. Elogiind succesele recente ale politicii românești, Tocilescu enumeră pietrele unghiulare ale identității românești ca fiind "unirea, dinastia, constituțiunea, independența și regatul, într-un cuvênt națiunea" (Tocilescu, 1889, p. 293). Anticipativ, ideea dinastică este inserată ca definitorie pentru națiunea română. După cum se va vedea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unui trup mort" (după expresia lui K. Verdery, 1999). Tot Stalin, capitalizând simbolic reputația lui Lenin, și-a asigurat legitimitatea politică necesară pentru a-i permite ulterior să își construiască unul dintre cele mai elaborate culturi ale personalității din istoria recentă a umanității, întrecut probabil doar de cultul lui Mao și cel al lui Kim Ir-sen. Doar că puțin după moartea sa, survenită în 1953, noul lider sovietic, în persoana lui Nikita Hrușciov, a denunțat furibund cultul personalității în celebrul său
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
excepțională valoare teoretică și practică pentru rezolvarea celor mai diferite probleme din domeniul științelor sociale" (p. 262). Toate acestea justifică pe deplin desemnarea perioadei Republicii Socialiste România (post-1965) drept "Epoca Ceaușescu" (Almaș și Fotescu, 1986, p. 166). Prin aceasta, istoria recentă a României este complet personificată. Încercând să deslușească geneza socio-culturală a cultului ceaușist, C. Durandin (1998, p. 338) corelează instituirea cultului personalității cu doi factori: i) tranșarea luptelor intestine dinlăuntrul partidului și cristalizarea relațiilor de putere, clarificate în favoarea lui Nicolae
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instinctul conservator al elitei politice. În miezul evenimentelor tulburătoare din decembrie 1989, garnitura membrilor revizioniști ai PCR, marginalizați în cadrul structurilor centrale partinice, s-au organizat în Frontul Salvării Naționale (FSN), reușind să se erijeze ca portavocea politică a revoluției. Istoriografia recentă nu a reușit încă să lămurească maniera exactă în care FSN a reușit să acapareze revoluția, cert este însă că această organizație intrată oficial în scenă pe 22 decembrie 1989 a reușit să se impună drept forța-călăuză pe plan politic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pe plan social, resurgența naționalismului etnic își are simbolul extrem în reizbucnirea conflictelor etnice pe fondul vacuumului de putere creat în urma prăbușirii sistemului comunist, care vreme de cincizeci de ani a reușit să țină în frâu pulsiunile etnice. În istoricul recent al relațiilor româno-maghiare, ostilitățile interetnice localizate spațial în Târgu Mureș în martie 1990 reprezintă episodul cel mai tensional. Amorsarea și escaladarea conflitului interetnic din Târgu Mureș a făcut subiectul analizei întreprinse de C. Goina (2000), care a urmărit suita "punctelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
jocului legitimării politice. În expresia consacrată deja a lui J. Olick, paradigma actuală de gestiune a trecutului în memoria națională a statelor poate primi denumirea de "politicile regretului" (Olick și Coughlin, 2003; Olick, 2007). Aruncând o privire scrutătoare asupra istoriei recente, spectatorul interesat nu se poate să nu remarce o turnură semnificativă în atitudinea oficială a statelor naționale față de propriul lor trecut. Un întreg cortegiu de regrete exprimate oficial, penitențe publice și declarații de nostra culpa s-au succedat în sfera
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ortodoxii discursive a anticomunismului este exprimat de comandarea și asumarea publică, de către Președinția României, a Raportului de condamnare a comunismului elaborat de către "comisia adevărului" condusă de V. Tismăneanu. Examinarea procesului de impunere a unei grile oficiale de interpretare a trecutului recent, o grilă descrisă de axa pozitivă a democrației occidentale și de cea negativă a anticomunismului, prilejuiește o abordare mai amplă asupra politicilor memoriei recente. Totodată, plasând cazul românesc în context politicilor memoriei în cadrul justiției tranziționale, analiza deschide posibilitatea pentru explorarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
condusă de V. Tismăneanu. Examinarea procesului de impunere a unei grile oficiale de interpretare a trecutului recent, o grilă descrisă de axa pozitivă a democrației occidentale și de cea negativă a anticomunismului, prilejuiește o abordare mai amplă asupra politicilor memoriei recente. Totodată, plasând cazul românesc în context politicilor memoriei în cadrul justiției tranziționale, analiza deschide posibilitatea pentru explorarea mecanismelor operante în gestionarea politică a trecutului. 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale Cel de-al "treilea val de democratizare" (Huntington, 1993
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unică grilă oficială de interpretare a realității, în deplină armonie cu spiritul politic al vremii. Raportul Tismăneanu, prezentat ca "adevărul istoric" exclusiv și singular despre comunism, a oficializat o nouă ortodoxie istoriografică, impunând în conștiința publică paradigma anticomunistă a memoriei recente românești. Această dogmatizare interpretativă este relevată cu atât mai clar de propunerea Raportului de "a se interzice drept forme de negaționism, pedepsibile prin lege, tentativele deapologie a regimului comunist" (p. 642). Orice disidență hermeneutică exprimată prin devierea de la linia interpretativă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
New Europe Barometer VII, 2004-2005 Respondenții cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani și-au petrecut doar copilăria primară în regimul comunist, Revoluția din 1989 survenind în biografia lor înainte ca aceștia să fi intrat în adolescență. Cercetări recente din psihologia memoriei au concluzionat că indivizii nu rețin în memorie evenimente publice mai devreme de vârsta de 6 ani (cu toate că amintiri private pot fi formate încă de la vârsta de 2,5-3 ani) (Jack și Hayne, 2007). Dacă dăm credit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Revoluția română din decembrie 1989. Humanitas: București. Smith, A.D. (1986). The Ethnic Origins of the Nations. Oxford: Blackwell Publishing. Smith, A.D. (1991). National Identity. Londra și New York: Penguin Books. Smith, A.D. (2002). Naționalism și modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la națiune și naționalism. Chișinău: Epigraf. Sommer, D. (1989). Foundational Fictions: When History Was Romance in Latin America. Salmagundi, 82/83, 111-141. Southgate, B. (2001). History: What & Why? Ancient, Modern, and Postmodern Perspectives. Ediția a doua. Londra și New York: Routledge
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a legii ,,primul venit, primul servit”. Teoriile modelelor statistico-matematice sunt numeroase și diverse, explicând învățarea ca o modificare a posibilităților răspunsului. Condiționarea performanței de nivelul vigilenței și descoperirea semnalelor stau la baza formulării teoriilor performanței. Teoriile cibernetice sunt cele mai recente și, considerând subiectul învățării ca pe o mașină, susțin procesul de învățare pe ipoteza autocontrolului și autoreglării, formulând conceptul de feed-back în învățare. Acțiune complexă desfășurată pe mai multe planuri, învățarea determină rezultatele finale ale ei, cunoștințele, priceperile și deprinderile
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
arătătorul în diagonală peste prăjină; * ambele brațe sunt îndoite ușor din cot, cu cotul mâinii drepte peste prăjină. În prima parte a elanului, prăjina este orientată ușor către stânga și purtată aproximativ la nivelul ochilor (figura 62). Măsurători și înregistrări recente au evidențiat următoarele caracteristici (tab.22) privind înălțimea prizei (ÎP) și unghiul prăjinii (UP) pentru ultimii patru pași ai elanului. Ante ante-penultimul (4) Ante - penultimul (3) Penultimul (2) Ultimul (1) În ce ește v nului tă de e ultimii 6
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
7 m/sec pe ultima parte a elanului. Legat de ritmarea elanului pe ultimii pași se observă că pe penultimul pas, majoritatea săritorilor realizează o coborâre a C.G.G. al corpului dar mai puțin accentuată decât la săritura în lungime. Studiile recente au scos în evidență următoarele date (tab.23) pentru ultimii patru pași ai elanului privind lungimea (m) și frecvența (nr. de pași pe secundă). S-a calc as (în procente, ultimul față de ulat un raport între ultimul și penultimul p
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
foarte târziu, să se întreprindă mult mai multe lucruri în acest sens. Felicitându-vă pentru tot ceea ce ați realizat până acum în acest domeniu deosebit al spiritualității românești, permiteți-mi să vă adresez o ultimă întrebare: Ce reprezintă pentru dumneavoastră recentul volum încununat cu unul din Premiile Academiei? Folclorul copiilor e cartea vieții mele. Foarte mare parte din materialul adunat, începând de prin ’33-’34, l-am trăit, clasificarea lui după anumite criterii, funcție, structură, fiind însoțită și de un studiu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]