245,951 matches
-
sârb a dus o neîncetată politică de deznaționalizare în legătură cu etnicii români, punând în aplicare un întreg arsenal menit să destructureze puternica și unita comunitate românească. Stau mărturie măsurile de împiedicare a educației în limba maternă, interdicția oficierii slujbelor religioase în limba română, cenzura, inexistența unei prese românești, denaturarea statisticilor, crearea artificială a unor entități separate de cea românească, presiuni și amenințări de tot felul. În anii 1980, ziarul sârb „Borba” atesta faptul că românii din Timoc numără circa un milion de
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
murit luptându-se pentru liberartea Serbiei în 1912-1918”. S-a mers până acolo cu denaturarea adevărului istoric încât a fost adăugat sufixul „ici” tuturor numelor, românii fiind astfel prezentați ca... sârbi. Un alt mecanism de asimilare este inexistența presei în limba română sau, mai grav, cenzura aplicată atunci când mijloacele de informare ale românilor totuși există. Este de notorietate cazul unui reportaj realizat de televiziunea de stat din Serbia la Protopopiatul din Negotin, care a fost puternic cenzurat la intervenția episcopului sârb
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
creată de emisiune, directorul Muzeului a dat o dispoziție prin care profesorului Gacovic i se interzice pe o durată nelimitată accesul în Muzeu”, arată Tiberius Puiu, membru al Societății române de balcanistică și slavistică. Per ansamblu, în lipsa unei educații în limba română și pe fondul acțiunilor de asimilare, „omul care nu știe multe despre ai lui gândește că mai bine să zic că sunt sârb, e mai bine la muncă, să nu am probleme”, sintetizează românca Biserca Ianoșevici, care conduce Asociația
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
Comunitatea noastră înregistrează un progres evident, în ciuda eforturilor statului sârb de a ne distruge. Și mă refer aici la încercarea de micșorare a românilor declarați la recensământ, ne încurcă atunci când dorim să construim biserici sau ne pun piedici la predarea limbii române în școli. Pe scurt, poartă o campanie de intimidare a comunității. De 15 ani se vorbește de formarea unor centre cultural-informative ca prime instituții românești în afară de Biserică, însă rămânem tot la vorbe”, spune Zavișa Jurj, președintele Asociației românilor „Ariadnae
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
Română din Valea Timocului nu este recunoscută de autoritățile sârbe nici în prezent. În cele mai multe sate locuite în majoritate de români sunt lăcașe de cult mai vechi, însă acestea sunt trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe Sârbe, se țin slujbe în limba sârbă ori în slava veche, iar preoții ortodocși români, care aparțin de Biserica Ortodoxă Română, nu au voie să slujească. Această atitudine nu este întâmplătoare: „Reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Serbia sunt nemulțumiți că am avea autoritate canonică peste un număr
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
din Negotin urmează celor din Malainița, Isakova, Gorneana și Bor, zidite de credincioși în condiții grele, dat fiind faptul că autoritățile publice locale și cele ecleziastice sârbe se împotrivesc oficierii, în Timoc, Morava, Homolie și sudului Dunării, a slujbelor în limba română. Prezența la sfințirea bisericii a câtorva sute de români, din țara-mamă, din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Suedia a demonstrat o dată în plus faptul că, în pofida vicisitudinilor istoriei, care i-au separat cândva, românii sunt uniți. În numele spiritualității românești activează
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
Unul dintre drepturile fundamentale ale românilor din Șerbia, obstrucționat ani la rând, este cel la educație în limba maternă. În ciuda acordurilor pe care le-a semnat, a presiunilor din partea României și a necesității respectării angajamentelor de candidată la UE, țara vecină face pași lenți și rări pentru a-și îndeplini propriile obligații. Determinarea practicilor educaționale privind introducerea cursurilor
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
În ciuda acordurilor pe care le-a semnat, a presiunilor din partea României și a necesității respectării angajamentelor de candidată la UE, țara vecină face pași lenți și rări pentru a-și îndeplini propriile obligații. Determinarea practicilor educaționale privind introducerea cursurilor de limbă maternă în Șerbia de Nord-Est (Timoc) are mai multe etape și mai mulți actori implicați. Momentele principale au fost înainte și după acceptarea candidaturii Șerbiei la statutul de țară membră a Uniunii Europene (martie 2012). Una dintre revendicările dintotdeauna ale
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
dintotdeauna ale acesteia a fost „garantarea drepturilor culturale, misiune care să asigure dezvoltarea valorilor lingvistice, folclorice, etnografice, literare, religioase, cu tot ce este legat de virtuțile romanității orientale”. Există diferențe majore în ceea ce privește asigurarea dreptului românilor din Șerbia la educație în limba maternă. În Voivodina, unde sunt mai puțini etnici români, există învățământ public cu predare în limba maternă, dar în Timoc, românii, în număr mult mai mare, nu beneficiază, la nici un nivel, de educație în limba maternă. Dar nici în Voivodina
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
etnografice, literare, religioase, cu tot ce este legat de virtuțile romanității orientale”. Există diferențe majore în ceea ce privește asigurarea dreptului românilor din Șerbia la educație în limba maternă. În Voivodina, unde sunt mai puțini etnici români, există învățământ public cu predare în limba maternă, dar în Timoc, românii, în număr mult mai mare, nu beneficiază, la nici un nivel, de educație în limba maternă. Dar nici în Voivodina, nici în Timoc nu există învățământ privat cu predare în limba română. Cât privește învățământul superior
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
din Șerbia la educație în limba maternă. În Voivodina, unde sunt mai puțini etnici români, există învățământ public cu predare în limba maternă, dar în Timoc, românii, în număr mult mai mare, nu beneficiază, la nici un nivel, de educație în limba maternă. Dar nici în Voivodina, nici în Timoc nu există învățământ privat cu predare în limba română. Cât privește învățământul superior, se poate studia în limba română doar în puține universități. Care sunt motivele nerespectării flagrante a acestui drept elementar
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
învățământ public cu predare în limba maternă, dar în Timoc, românii, în număr mult mai mare, nu beneficiază, la nici un nivel, de educație în limba maternă. Dar nici în Voivodina, nici în Timoc nu există învățământ privat cu predare în limba română. Cât privește învățământul superior, se poate studia în limba română doar în puține universități. Care sunt motivele nerespectării flagrante a acestui drept elementar, de care sârbii din România se bucură pe deplin? Câteva evoluții sunt relevante: în 2007, limba
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
românii, în număr mult mai mare, nu beneficiază, la nici un nivel, de educație în limba maternă. Dar nici în Voivodina, nici în Timoc nu există învățământ privat cu predare în limba română. Cât privește învățământul superior, se poate studia în limba română doar în puține universități. Care sunt motivele nerespectării flagrante a acestui drept elementar, de care sârbii din România se bucură pe deplin? Câteva evoluții sunt relevante: în 2007, limba română a fost acceptată ca fiind limba maternă a românilor
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
limba română. Cât privește învățământul superior, se poate studia în limba română doar în puține universități. Care sunt motivele nerespectării flagrante a acestui drept elementar, de care sârbii din România se bucură pe deplin? Câteva evoluții sunt relevante: în 2007, limba română a fost acceptată ca fiind limba maternă a românilor din Timoc. Din păcate, a fost doar un gest formal. Conform legii, decizia guvernului de la Belgrad trebuia urmată de posibilitatea predării limbii române în școlile din Șerbia de Est, unde
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
poate studia în limba română doar în puține universități. Care sunt motivele nerespectării flagrante a acestui drept elementar, de care sârbii din România se bucură pe deplin? Câteva evoluții sunt relevante: în 2007, limba română a fost acceptată ca fiind limba maternă a românilor din Timoc. Din păcate, a fost doar un gest formal. Conform legii, decizia guvernului de la Belgrad trebuia urmată de posibilitatea predării limbii române în școlile din Șerbia de Est, unde românii timoceni erau majoritari, fapt solicitat imediat
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
pe deplin? Câteva evoluții sunt relevante: în 2007, limba română a fost acceptată ca fiind limba maternă a românilor din Timoc. Din păcate, a fost doar un gest formal. Conform legii, decizia guvernului de la Belgrad trebuia urmată de posibilitatea predării limbii române în școlile din Șerbia de Est, unde românii timoceni erau majoritari, fapt solicitat imediat de reprezentanții comunității românești. Cu toate acestea, a fost respinsă cererea de deschidere a claselor cu predare în limba română în școlile din Timoc, la
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
Belgrad trebuia urmată de posibilitatea predării limbii române în școlile din Șerbia de Est, unde românii timoceni erau majoritari, fapt solicitat imediat de reprezentanții comunității românești. Cu toate acestea, a fost respinsă cererea de deschidere a claselor cu predare în limba română în școlile din Timoc, la Brestovac-Bor, Slatina-Bor și Ranovac. Urmare a atitudinii negative a Ministerului Educației Republicii Șerbia și a administrațiilor școlare sârbe de pe plan local, nici după trei ani, în anul școlar 2009-2010, nu s-a putut realiza
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
din Timoc, la Brestovac-Bor, Slatina-Bor și Ranovac. Urmare a atitudinii negative a Ministerului Educației Republicii Șerbia și a administrațiilor școlare sârbe de pe plan local, nici după trei ani, în anul școlar 2009-2010, nu s-a putut realiza deschiderea cursurilor de limbă română din școlile publice din Timoc. Faptul că aceasta era o adevărată politică de stat o demonstrează opoziția autorităților la acțiunile dedicate ameliorării situației educației în limba maternă pentru români. Ani la rând, Șerbia a tergiversat lucrările Comisiei mixte româno-sârbe
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
ani, în anul școlar 2009-2010, nu s-a putut realiza deschiderea cursurilor de limbă română din școlile publice din Timoc. Faptul că aceasta era o adevărată politică de stat o demonstrează opoziția autorităților la acțiunile dedicate ameliorării situației educației în limba maternă pentru români. Ani la rând, Șerbia a tergiversat lucrările Comisiei mixte româno-sârbe, care ar fi trebuit să analizeze și să rezolve solicitările punctuale ale etnicilor români din Șerbia. Nimic nou: aceeași politică Intenția țării vecine de a adera la
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
rezolve solicitările punctuale ale etnicilor români din Șerbia. Nimic nou: aceeași politică Intenția țării vecine de a adera la Uniunea Europeană a schimbat oarecum abordarea. Au intrat în scenă trei factori externi implicați în determinarea practicilor educaționale privind introducerea cursurilor de limbă maternă în Șerbia de Nord-Est (Timoc): România, ca stat de apartenență a minorității române din Șerbia, cu drept de intervenție în sprijinul acesteia; Comisia Europeană și Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale. Schimbarea atitudinii Șerbiei genera Protocolul celei de-a
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
drept de intervenție în sprijinul acesteia; Comisia Europeană și Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale. Schimbarea atitudinii Șerbiei genera Protocolul celei de-a două sesiuni a Comisiei Mixte România - Republică Șerbia pentru Protecția Minorităților Naționale. În ceea ce privește accesul la educație în limba română, România a solicitat încă de atunci înregistrarea rapidă de progrese în aplicarea Protocolului - introducerea în programa școlară a cursului de limbă și cultura română, demararea rapidă a unor cursuri-pilot, cu luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
a două sesiuni a Comisiei Mixte România - Republică Șerbia pentru Protecția Minorităților Naționale. În ceea ce privește accesul la educație în limba română, România a solicitat încă de atunci înregistrarea rapidă de progrese în aplicarea Protocolului - introducerea în programa școlară a cursului de limbă și cultura română, demararea rapidă a unor cursuri-pilot, cu luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinții românilor din regiune - iar Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Knut Vollebaek, a insitat că partea
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
rapidă a unor cursuri-pilot, cu luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinții românilor din regiune - iar Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Knut Vollebaek, a insitat că partea sârbă să introducă studiul limbii române cu elemente de cultură națională în școlile din estul Șerbiei. Ce s-a întamplat în realitate? Aceeași politică. De exemplu, în 2012 au fost depuse sute de cereri semnate de părinții copiilor români din școlile din Timoc (Kladovo, Podgorac
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
a întamplat în realitate? Aceeași politică. De exemplu, în 2012 au fost depuse sute de cereri semnate de părinții copiilor români din școlile din Timoc (Kladovo, Podgorac, Brestovac, Zajecear etc). Cu toate acestea, nu s-a permis deschiderea cursurilor de limbă română, fapt reclamat de asociațiile românilor timoceni. În urmă presiunilor Uniunii Europene, în 2013, Cancelaria Primului Ministru al Șerbiei a emis o adresă prin care anunța procedura de introducere a orelor de limbă română în Șerbia de răsărit. Ce a
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
nu s-a permis deschiderea cursurilor de limbă română, fapt reclamat de asociațiile românilor timoceni. În urmă presiunilor Uniunii Europene, în 2013, Cancelaria Primului Ministru al Șerbiei a emis o adresă prin care anunța procedura de introducere a orelor de limbă română în Șerbia de răsărit. Ce a urmat? În județele Bor și Zajecear, 1.617 familii se pronunțau pentru studierea limbii române că limba maternă începând din 1 septembrie 2013. În final, însă, elevilor care aleseseră limba română pentru noul
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]