245,951 matches
-
au remarcat doi cititori ai noștri din R. Moldova și chiar ne-au semnalat, distinsul coleg s-a referit la acea epocă necunoscând amploarea calamității „limbii de lemn”, deoarece, după propriile cuvinte, domnia sa a devenit ziarist doar după anul... 1989. „Limba de lemn”, formă a inculturii, a abuzului de propagandă în fiecare rând, a fost prezentată și astăzi, culmea!, după unele canoane impuse altădată de vechiul regim. Ca să fiu clar: anomalia lingvistică și conceptuală a domnit plenar atât la începutul vremurilor
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
să țină seama de convulsiile regimului, când mulți ziariști absolvenți, de-acum, de licee și deveniți studenți la diferite facultăți au sărit zăgazurile, dedicându-și scrisul unor cauze reale ce măcinau societatea, distanțându-se, însă prudent, de falsele „adevăruri” oficiale. „Limba de lemn” (utilizată de unii - să-mi fie cu iertare - și mulți ani după 1989) a început să mai slăbească prin anii ’70, odată cu revenirea în presă a unor intelectuali, scriitori, jurnaliști de carieră, din trecut, iar fizionomia spirituală a
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
câțiva colegi de la „Casa Scînteii”, un publicist comentator la „Scînteia tineretului” și un publicist comentator la „Scînteia”, care în acele timpuri reușeau să practice, totuși o gazetărie de calitate; erau apreciați și citiți, deoarece articolele, anchetele, eseurile lor foloseau o limbă românească decojită de învelișurile caustice ale „limbii de lemn”. Amintita emisiune trata subiectul într-un mod dogmatic, ca și cum o melasă neagră acoperea tot ce se scria în acea epocă. Se făcea o abordare globală, nenuanțată, fără o reliefare a etapelor
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
comentator la „Scînteia tineretului” și un publicist comentator la „Scînteia”, care în acele timpuri reușeau să practice, totuși o gazetărie de calitate; erau apreciați și citiți, deoarece articolele, anchetele, eseurile lor foloseau o limbă românească decojită de învelișurile caustice ale „limbii de lemn”. Amintita emisiune trata subiectul într-un mod dogmatic, ca și cum o melasă neagră acoperea tot ce se scria în acea epocă. Se făcea o abordare globală, nenuanțată, fără o reliefare a etapelor parcurse de acel fenomen nociv. Mai amintim
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
fi pe deplin înțeles, îmi permit să preiau rânduri din cartea mea intitulată „Debut în ceață- Amintiri despre Scînteia tineretului”, în care mă refer cu prioritate la numeroșii ziariști talentați care au împrospătat în acea perioadă climatul retrograd al epocii „limbii de lemn”, de tristă amintire. „Adesea m-am aflat acasă la valoroși intelectuali, minți luminate ale acelor ani, fără să le fie recunoscută plenar valoarea deoarece nu aderaseră cu forme în regulă la noua ordine socială și care mai aveau
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
invadarea Cehoslovaciei, ceea ce a avut consecințe importante în conștiințe. În acest climat, întâlnindu-l pe Marin Sorescu, acesta mi-a povestit încântat de vizita făcută la «Radio Europa liberă», împreună cu Ioan Alexandru și Ștefan Bănulescu, unde citiseră din lucrările lor. «Limba de lemn» era îndepărtată treptat, locul fiind ocupat de multe texte inspirate, într-o limbă omenească. Și a venit anul 1971, cu «Tezele din iunie», agresive și nimicitoare, ce au închis toate canalele libertăților cu zece lacăte nord-coreene. Și din
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
Marin Sorescu, acesta mi-a povestit încântat de vizita făcută la «Radio Europa liberă», împreună cu Ioan Alexandru și Ștefan Bănulescu, unde citiseră din lucrările lor. «Limba de lemn» era îndepărtată treptat, locul fiind ocupat de multe texte inspirate, într-o limbă omenească. Și a venit anul 1971, cu «Tezele din iunie», agresive și nimicitoare, ce au închis toate canalele libertăților cu zece lacăte nord-coreene. Și din nou revenea «limba de lemn», dar într-o altă ediție. Însă gândul, gândul liber, își
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
era îndepărtată treptat, locul fiind ocupat de multe texte inspirate, într-o limbă omenească. Și a venit anul 1971, cu «Tezele din iunie», agresive și nimicitoare, ce au închis toate canalele libertăților cu zece lacăte nord-coreene. Și din nou revenea «limba de lemn», dar într-o altă ediție. Însă gândul, gândul liber, își luase de-acum zborul... Acum, în anul de grație 2014, mă văd în situația favorizată de soartă de a fi lucrat ori colaborat de-a lungul deceniilor VI
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
Mihai Zamfir Apariția volumului de Poezii ale lui Goga, în 1905, a produs un mic șoc în literatura română a momentului. Compuse de un om educat, student în Litere la Budapesta și Berlin, familiar al cîtorva limbi străine, poeziile debutantului aduceau o viziune cu totul particulară asupra realității și o manieră stilistică neobișnuită. Spre deosebire de cei doi poeți ardeleni importanți care îl precedaseră, Coșbuc și Iosif, Goga s-a transformat de la început și cu de la sine putere în
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Macedonski, Goga e întîiul poet mare din epoca modernă, poet național totodată și pur ca și Eminescu”); iar Tudor Vianu, de obicei ponderat în afirmații, credea că „Goga merită cuvîntul prețuirii care se acordă celor mai aleși dintre poeți. Niciodată limba poeziei n-a sunat în același fel înainte de Goga și niciodată nu va răsuna aidoma în viitor”. Furia exaltării a lăsat ecouri chiar și în paginile unui Lovinescu ori Cioculescu, deși în tonalități infinit mai moderate. După ce opera i-a
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
peste 40%. Dacă adăugăm faptul că ele formează sintagme memorabile (iscusita vremii slovă, clipa milostivă, pe veci necazul și veselia deopotrivă), atunci realizăm că impactul lor stilistic se potențează considerabil. O proporție de 40% a slavonismelor era oricum neobișnuită în limba română curentă de la 1900, iar faptul că autorul provenea din Ardeal ridica atipicul la cote înalte. Care să fie explicația unei asemenea structuri lexicale distanțate de norma comună? Poetul inventează în mod atent și deliberat o limbă diferită de aceea
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
oricum neobișnuită în limba română curentă de la 1900, iar faptul că autorul provenea din Ardeal ridica atipicul la cote înalte. Care să fie explicația unei asemenea structuri lexicale distanțate de norma comună? Poetul inventează în mod atent și deliberat o limbă diferită de aceea a comunicării uzuale. Toți poeții o fac, firește, dacă personalitatea lor ajunge suficient de puternică; Goga și-a construit și el universul propriu plecînd de la componenta lui lexicală. A apelat la termeni religioși, biblici, desprinși din liturghia
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
atunci în vigoare, se potrivea însă ca o mănușă mesajului transmis de Goga: era un limbaj inventat toutes pièces pentru necesitățile demonstrației. Sub pana lui Transilvania - tema unică și obsesivă a poeziei - va fi la fel de „inventată” ca și limba în care e descrisă. Încă de la primele poezii, provincia natală a lui Goga apare ca un fel de ținut magic, aflat sub puterea unui blestem misterios. Ceva grav și inexplicabil s-a petrecut în acea parte a lumii, pentru că locuitorii
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Est câștigă în ce privește diversitatea protagoniștilor, dar tot un montaj de proze scurte rămâne: istoriile de alcov ale lui Nelu Cucerzan (zis, nu se știe de ce, Nelu Sanepidu) se intercalează printre isprăvile pokeristice ale lui Willy Schuster, vorbitor aproape nativ al limbii de lemn, printre încăpățânările partinice ale lui Samsaru, printre scaldele periodice ale directoarei Oproiu în haznaua școlii și alte asemenea secvențe, unele de un haz incontestabil. Nelu Sanepidu începe un adevărat turneu erotic, cu opriri ba la Făurei, ba la
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
că, involuntar, deși mă decisesem să mă dăruiesc versului alb, am a cita mai ales stihuri în ritm clasic. Nu e vorba doar de o pauză, ci de o invincibilă continuitate, ce se va continua și în poezia mea de limbă franceză în deceniile următoare. În Duhul fără de lege (unde se aud unele ecouri din angoasantele nuvele ale lui H.P. Lovecraft), înaltăpartele absolut este identificat pe însăși Terra: El urcă de prin neguri, din spărturi rămase-n glob din nemaipomenire, ca
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]
-
dificil de manevrat, i-a făcut personajului adolescentei o intrare în scenă aproape ostentativă. Însă în acea seară, registrul acut a fost impresionant, salturile (în special cele din aria Caro nome), executate precis, fără probleme intonaționale, iar avantajul interpretării în limba maternă a adus multă expresivitate textului. Ducele - adus pe scenă de Paul Tabone, și el australian -, a fost cea mai surprinzătoare apariție din punct de vedere fizic. Tenorul are timbru vocal plăcut, și interpretarea celebrei arii La donna e mobile
Chicago Post by Norela Liviana COSTEA () [Corola-website/Journalistic/83476_a_84801]
-
a fost câștigat de grupul Descântec din Iași. Premiul pentru cea mai reușită interpretare a unei piese din repertoriul lui Vali Sterian a avut un laureat surpriză. Johnathan David din Țara Galilor e stabilit de trei ani în București și cunoaște limba română “un pic” (după cum recunoaște chiar el). Cu toate acestea, a cântat cu multă trăire și impresionant de corect - în românește! - celebra melodie “Nopți” (cunoscută și sub numele “Vino Doamne!”). De la Vali Sterian s-au mai cântat în concurs
Evenimente by Dan CHIRIAC () [Corola-website/Journalistic/83865_a_85190]
-
întors la Roma pentru a profesa. Dar din 2008 a revenit de câteva ori la București, ultima dată pentru a lansa un disc. Mai nou, abordează și scena italiană, cântând la evenimentele comunității românești, alături de fiul său Luca. Tot în limba română! Cristian Madolciu (Toronto) a rămas în conștiința melomanilor români ca frontman și compozitor al grupului pop-rock FFN, dar și ca solist al câtorva dintre discurile Electrecord cu succese pop internaționale (înregistrate de spuma muzicienilor români din epoca de aur
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
sunt stabiliți în Suedia. Au cântat 16 ani pe vase de croazieră, apoi s-au regăsit în profesii mai tihnite, care nu exclud muzica. Natalie, fiica lor, este la fel de talentată, dar urmează o facultate cu un alt profil - Stomatologia. Vorbește limba română perfect, prin urmare este studentă la Cluj, fiind astfel cel mai aproape de familia pe care a cunoscut-o mai târziu!
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
Admiral C4C, artistul de origine nigeriană ce a câștigat 2 premii la ADMA Awards 2013 în Amsterdam - Best Reggae Artist of the Year si Best Reggae / DanceHall Song of the Year. EL PROYECTO revine cu un single cu versuri în limba română, “Ce să fac”, după ce au lansat piesa “Un milion”, feat-ul cu Dana Nalbaru. Single-ul este compus de cei trei băieți, Diego, Andy și Blake, în studioul lui John Puzzle și vine însoțit de un lyric video regizat de
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
2) Faza sintonică propunea mai multe lumi sonore, care se reglau în baza unui model mitologic paradigmatic. „Limbajul primordial s-a transformat în limbaje umane, care pierzând treptat contactul cu acesta, au devenit arbitrare, multiplicându-se într-o mulțime de limbi și dialecte divergente, în timp ce alte segmente generate de Limbajul, de muzica primordială s-au transformat, mai târziu, în muzica umană, concepută a fi forma cea mai pură și mai umană a activității omului și, deci, de materializare a
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
la Teatrul Excelsior. Formația de acompaniament este mai redusă și are altă componență decât cele convocate deobicei: Berti Barbera, Dan Byron, Dan Georgescu, Maria Ioana Mântulescu, Sorin Romanescu. Și repertoriul, compus din 15 cântece, este aparte: sunt doar versiuni în limba română ale unor cântece americane scrise mai ales de Bob Dylan (4), James Taylor (6) și Randy Newman (2). Inedită este participarea lui Mircea Cărtărescu, traducătorul unora dintre textele lui Dylan. Ca de obicei, excelentele înregistrări din concert, mixajele și
CD-uri by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83867_a_85192]
-
Gincu (bass, sitar, pian), Sveatoslav Status (chitare), Andrei Cebotari (percuție), Victor Dandes (trombon), Valeriu Mazilu (trompetă). Au și colaboratori numeroși, astfel încât orchestrațiile sunt dense, plutind între diverse stiluri, rockul cu influențe etno fiind majoritar. Muzicalitate de invidiat, texte interesante în limba română, cântate cu un accent lesne de recunoscut: o formație cu personalitate clară, merit greu de găsit în lumea globalizată a muzicii actuale. Mirabela Dauer și Raoul: „Îți mulțumesc” Nu întâmplător acest album, apărut la casa Big Man, este subintitulat
CD-uri by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83867_a_85192]
-
avea să intre în lumea televiziunii, pentru ca ulterior să cucerească radiourile ca membră a trio-ului Candy. Chiar dacă au găsit sau nu un răspuns la întrebarea “Unde-i dragostea”, LIVIU HODOR și MONA lansează o nouă piesă cu versuri în limba română, “Tic Tac”, compusă de Adrian Sînă. Liviu Hodor și Mona, una dintre cele mai frumoase colaborări din muzica românească, au lansat hituri ca “Je t’aime”, “No stress”, sau “Sweet love” și au reușit să surprindă prin beat-urile
Flash by M. ANTON () [Corola-website/Journalistic/83841_a_85166]
-
rarele (prea rare, din păcate!) ocazii în care și-au dat mîna cele trei sfere artistice ale Universității ieșene - Muzica, Teatrul, Artele vizuale. Opera Orfeo ed Euridice (libret de Ranieri de’ Calzabigi) a fost prezentată într-o primă versiune, în limba italiană, la Viena, în 1762; rolul Orfeu era interpretat, după uzanțele timpului, de un castrat. Ulterior, urmându-și intențiile de simplificare și adaptare a genului la cerințele vremii, compozitorul a realizat a doua versiune, cu libretul în limba franceză (de
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]