256,150 matches
-
o navă catalană. Probabil că n-a putut să-i aștepte pe venețieni să-și îndeplinească formalitățile. Cu toate acestea, faptul că noul împărat a trebuit să ceară ajutor de la străini pentru a merge din Grecia la Constantinopol dă măsură stării șubrede în care se găsea Imperiul Bizantin. Constantin a sosit la 12 martie 1449. Două săptămâni mai târziu, a făcut primul și cel mai important pas spre întărirea poziției sale, trimițându-l pe Andronic Iagaris ca emisar la sultan, pentru
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
ca să și-l facă prieten și să pregătească un armistițiu. Se spune că sultanul i-a primit cu mare respect și i-a liniștit cu declarații teatrale despre gândurile sale bune. Constantin n-a putut fi păcălit. A bănuit că starea de spirit a tânărului sultan se putea schimba pe neașteptate. După cum îl va fi sfătuit Sphrantzes, cel mai înțelept era să se pregătească pentru momentul acela, îngrijindu-se de mijloacele de apărare a Constantinopolului și solicitând din nou ajutor prietenilor
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
ceruse. Se părea că venețienii își pierduseră tragerea de inimă pentru salvarea Constantinopolului creștin, a cărui cucerire devenise inevitabilă. Pentru ei, era mai cuminte să nu-și asume riscul de a-și afecta interesele acolo, amestecându-se în planurile sultanului. Starea lor de spirit s-a schimbat câteva luni mai târziu. Sultanul Mehmed făcuse cunoscut faptul că, de îndată ce fortăreața sa de la Rumeli Hisar avea să fie terminată și tunurile se vor afla la locurile lor, toate corăbiile care vor traversa Bosforul
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
acestea a fost donat de către Maria Moldovan din Zalha iar cel de-al doilea a fost cumpărat de către credincioși. Într-un inventar al filiei Ciureni din anul 1939, biserica este valorată la suma de 50.000 lei, aceasta fiind în stare bună. În biserică se mai aflau două străni și patru prapori, patru scaune și douăzeci și patru icoane, două cruci mici, șapte sfeșnice din bronz alpaca, un candelabru cu șase brațe de lemn și o cădelniță. Pe lângă acestea se adaugă un potir
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
sistem trebuie precizate "limitele" sale, care pot fi reale, de exemplu pereții unui vas în care se găsește un gaz, sau imaginare, de exemplu secțiuni printr-o conductă. Tot ce se află în afara acestor limite este considerat "mediu înconjurător". Prin starea unui sistem se înțelege totalitatea parametrilor care descriu sistemul, independent de forma exterioară a acelui sistem. Parametrii termodinamici care exprimă proprietăți măsurabile se numesc "mărimi de stare" și determină starea sistemului din punct de vedere cantitativ, față de ceilalți care îl
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
conductă. Tot ce se află în afara acestor limite este considerat "mediu înconjurător". Prin starea unui sistem se înțelege totalitatea parametrilor care descriu sistemul, independent de forma exterioară a acelui sistem. Parametrii termodinamici care exprimă proprietăți măsurabile se numesc "mărimi de stare" și determină starea sistemului din punct de vedere cantitativ, față de ceilalți care îl descriu doar calitativ. Mărimile de stare revin la aceeași valoare ori de câte ori sistemul revine în aceeași stare, independent de stările intermediare prin care sistemul a trecut în cursul
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
se află în afara acestor limite este considerat "mediu înconjurător". Prin starea unui sistem se înțelege totalitatea parametrilor care descriu sistemul, independent de forma exterioară a acelui sistem. Parametrii termodinamici care exprimă proprietăți măsurabile se numesc "mărimi de stare" și determină starea sistemului din punct de vedere cantitativ, față de ceilalți care îl descriu doar calitativ. Mărimile de stare revin la aceeași valoare ori de câte ori sistemul revine în aceeași stare, independent de stările intermediare prin care sistemul a trecut în cursul transformărilor, fiind prin
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
parametrilor care descriu sistemul, independent de forma exterioară a acelui sistem. Parametrii termodinamici care exprimă proprietăți măsurabile se numesc "mărimi de stare" și determină starea sistemului din punct de vedere cantitativ, față de ceilalți care îl descriu doar calitativ. Mărimile de stare revin la aceeași valoare ori de câte ori sistemul revine în aceeași stare, independent de stările intermediare prin care sistemul a trecut în cursul transformărilor, fiind prin urmare funcții de stare. Mărimile de stare descriu starea unui sistem doar în cazul în care
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
sistem. Parametrii termodinamici care exprimă proprietăți măsurabile se numesc "mărimi de stare" și determină starea sistemului din punct de vedere cantitativ, față de ceilalți care îl descriu doar calitativ. Mărimile de stare revin la aceeași valoare ori de câte ori sistemul revine în aceeași stare, independent de stările intermediare prin care sistemul a trecut în cursul transformărilor, fiind prin urmare funcții de stare. Mărimile de stare descriu starea unui sistem doar în cazul în care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
care exprimă proprietăți măsurabile se numesc "mărimi de stare" și determină starea sistemului din punct de vedere cantitativ, față de ceilalți care îl descriu doar calitativ. Mărimile de stare revin la aceeași valoare ori de câte ori sistemul revine în aceeași stare, independent de stările intermediare prin care sistemul a trecut în cursul transformărilor, fiind prin urmare funcții de stare. Mărimile de stare descriu starea unui sistem doar în cazul în care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
de vedere cantitativ, față de ceilalți care îl descriu doar calitativ. Mărimile de stare revin la aceeași valoare ori de câte ori sistemul revine în aceeași stare, independent de stările intermediare prin care sistemul a trecut în cursul transformărilor, fiind prin urmare funcții de stare. Mărimile de stare descriu starea unui sistem doar în cazul în care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
față de ceilalți care îl descriu doar calitativ. Mărimile de stare revin la aceeași valoare ori de câte ori sistemul revine în aceeași stare, independent de stările intermediare prin care sistemul a trecut în cursul transformărilor, fiind prin urmare funcții de stare. Mărimile de stare descriu starea unui sistem doar în cazul în care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
care îl descriu doar calitativ. Mărimile de stare revin la aceeași valoare ori de câte ori sistemul revine în aceeași stare, independent de stările intermediare prin care sistemul a trecut în cursul transformărilor, fiind prin urmare funcții de stare. Mărimile de stare descriu starea unui sistem doar în cazul în care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că un sistem
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
ori de câte ori sistemul revine în aceeași stare, independent de stările intermediare prin care sistemul a trecut în cursul transformărilor, fiind prin urmare funcții de stare. Mărimile de stare descriu starea unui sistem doar în cazul în care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că un sistem termodinamic izolat ajunge în timp în starea de echilibru termodinamic, din care
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
de stările intermediare prin care sistemul a trecut în cursul transformărilor, fiind prin urmare funcții de stare. Mărimile de stare descriu starea unui sistem doar în cazul în care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că un sistem termodinamic izolat ajunge în timp în starea de echilibru termodinamic, din care nu poate ieși de la sine. În cazul
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
cursul transformărilor, fiind prin urmare funcții de stare. Mărimile de stare descriu starea unui sistem doar în cazul în care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că un sistem termodinamic izolat ajunge în timp în starea de echilibru termodinamic, din care nu poate ieși de la sine. În cazul sistemelor gazoase starea de echilibru termodinamic se caracterizează prin
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că un sistem termodinamic izolat ajunge în timp în starea de echilibru termodinamic, din care nu poate ieși de la sine. În cazul sistemelor gazoase starea de echilibru termodinamic se caracterizează prin repartiția uniformă a densității, temperaturii și presiunii, în toate punctele sistemului. Dacă, de exemplu, presiunea n-ar fi uniformă
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că un sistem termodinamic izolat ajunge în timp în starea de echilibru termodinamic, din care nu poate ieși de la sine. În cazul sistemelor gazoase starea de echilibru termodinamic se caracterizează prin repartiția uniformă a densității, temperaturii și presiunii, în toate punctele sistemului. Dacă, de exemplu, presiunea n-ar fi uniformă, sistemul n-ar fi în echilibru termodinamic, deoarece în timp, fără influențe exterioare, presiunea s-
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
a densității, temperaturii și presiunii, în toate punctele sistemului. Dacă, de exemplu, presiunea n-ar fi uniformă, sistemul n-ar fi în echilibru termodinamic, deoarece în timp, fără influențe exterioare, presiunea s-ar uniformiza. Un sistem termodinamic închis, aflat în stare de echilibru termodinamic poate fi împărțit printr-un perete infinit de subțire în două subsisteme. Prin această împărțire starea sistemului nu se modifică, cele două subsisteme rezultate au aceeași stare cu a sistemului inițial și diferă de acesta doar prin
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
ar fi în echilibru termodinamic, deoarece în timp, fără influențe exterioare, presiunea s-ar uniformiza. Un sistem termodinamic închis, aflat în stare de echilibru termodinamic poate fi împărțit printr-un perete infinit de subțire în două subsisteme. Prin această împărțire starea sistemului nu se modifică, cele două subsisteme rezultate au aceeași stare cu a sistemului inițial și diferă de acesta doar prin volum, respectiv prin cantitățile de substanță conținute. Mărimile de stare care nu se schimbă prin această divizare se numesc
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
presiunea s-ar uniformiza. Un sistem termodinamic închis, aflat în stare de echilibru termodinamic poate fi împărțit printr-un perete infinit de subțire în două subsisteme. Prin această împărțire starea sistemului nu se modifică, cele două subsisteme rezultate au aceeași stare cu a sistemului inițial și diferă de acesta doar prin volum, respectiv prin cantitățile de substanță conținute. Mărimile de stare care nu se schimbă prin această divizare se numesc "mărimi de stare intensive". Acestea sunt independente de masa sistemului. Exemple
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
infinit de subțire în două subsisteme. Prin această împărțire starea sistemului nu se modifică, cele două subsisteme rezultate au aceeași stare cu a sistemului inițial și diferă de acesta doar prin volum, respectiv prin cantitățile de substanță conținute. Mărimile de stare care nu se schimbă prin această divizare se numesc "mărimi de stare intensive". Acestea sunt independente de masa sistemului. Exemple de mărimi de stare intensive sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
se modifică, cele două subsisteme rezultate au aceeași stare cu a sistemului inițial și diferă de acesta doar prin volum, respectiv prin cantitățile de substanță conținute. Mărimile de stare care nu se schimbă prin această divizare se numesc "mărimi de stare intensive". Acestea sunt independente de masa sistemului. Exemple de mărimi de stare intensive sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
inițial și diferă de acesta doar prin volum, respectiv prin cantitățile de substanță conținute. Mărimile de stare care nu se schimbă prin această divizare se numesc "mărimi de stare intensive". Acestea sunt independente de masa sistemului. Exemple de mărimi de stare intensive sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
respectiv prin cantitățile de substanță conținute. Mărimile de stare care nu se schimbă prin această divizare se numesc "mărimi de stare intensive". Acestea sunt independente de masa sistemului. Exemple de mărimi de stare intensive sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]