256,150 matches
-
se numesc "mărimi de stare intensive". Acestea sunt independente de masa sistemului. Exemple de mărimi de stare intensive sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
Exemple de mărimi de stare intensive sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la masă se numesc "mărimi masice", iar cele raportate la volum "mărimi volumice
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
sunt presiunea și temperatura. Mărimile de stare care prin divizarea sistemului își modifică valoarea proporțional cu masa sistemului se numesc "mărimi de stare extensive". Astfel de mărimi sunt volumul, energia etc. Deoarece mărimile de stare extensive nu sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la masă se numesc "mărimi masice", iar cele raportate la volum "mărimi volumice". Mărimile de stare specifice se comportă
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
sunt caracteristice pentru starea sistemului se preferă mărimile corespunzătoare "specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la masă se numesc "mărimi masice", iar cele raportate la volum "mărimi volumice". Mărimile de stare specifice se comportă la fel ca mărimile de stare intensive. De exemplu, volumul masic: formula 1 este același, atât pentru sistemul inițial, cât și pentru subsistemele sale. Mărimile specifice se notează de obicei cu litera mică corespunzătoare mărimii extensive, notată cu
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
specifice", care se obțin prin împărțirea mărimii cu masa sau cu volumul sistemului. Mărimile specifice raportate la masă se numesc "mărimi masice", iar cele raportate la volum "mărimi volumice". Mărimile de stare specifice se comportă la fel ca mărimile de stare intensive. De exemplu, volumul masic: formula 1 este același, atât pentru sistemul inițial, cât și pentru subsistemele sale. Mărimile specifice se notează de obicei cu litera mică corespunzătoare mărimii extensive, notată cu literă mare. Starea termodinamică a unui sistem este definită
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
comportă la fel ca mărimile de stare intensive. De exemplu, volumul masic: formula 1 este același, atât pentru sistemul inițial, cât și pentru subsistemele sale. Mărimile specifice se notează de obicei cu litera mică corespunzătoare mărimii extensive, notată cu literă mare. Starea termodinamică a unui sistem este definită de presiune, temperatură și volum masic, mărimi considerate "mărimi termice de stare". Ele nu sunt independente, fiind legate printr-o "ecuație termică de stare": Pentru cunoașterea stării unui sistem este suficientă cunoașterea a două
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
inițial, cât și pentru subsistemele sale. Mărimile specifice se notează de obicei cu litera mică corespunzătoare mărimii extensive, notată cu literă mare. Starea termodinamică a unui sistem este definită de presiune, temperatură și volum masic, mărimi considerate "mărimi termice de stare". Ele nu sunt independente, fiind legate printr-o "ecuație termică de stare": Pentru cunoașterea stării unui sistem este suficientă cunoașterea a două mărimi termice de stare și a ecuației termice de stare, a treia mărime rezultând, și rezultând de asemenea
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
cu litera mică corespunzătoare mărimii extensive, notată cu literă mare. Starea termodinamică a unui sistem este definită de presiune, temperatură și volum masic, mărimi considerate "mărimi termice de stare". Ele nu sunt independente, fiind legate printr-o "ecuație termică de stare": Pentru cunoașterea stării unui sistem este suficientă cunoașterea a două mărimi termice de stare și a ecuației termice de stare, a treia mărime rezultând, și rezultând de asemenea toate celelalte proprietăți ale sistemului, ca: energia, viscozitatea, conductivitatea termică etc.
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
corespunzătoare mărimii extensive, notată cu literă mare. Starea termodinamică a unui sistem este definită de presiune, temperatură și volum masic, mărimi considerate "mărimi termice de stare". Ele nu sunt independente, fiind legate printr-o "ecuație termică de stare": Pentru cunoașterea stării unui sistem este suficientă cunoașterea a două mărimi termice de stare și a ecuației termice de stare, a treia mărime rezultând, și rezultând de asemenea toate celelalte proprietăți ale sistemului, ca: energia, viscozitatea, conductivitatea termică etc.
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
sistem este definită de presiune, temperatură și volum masic, mărimi considerate "mărimi termice de stare". Ele nu sunt independente, fiind legate printr-o "ecuație termică de stare": Pentru cunoașterea stării unui sistem este suficientă cunoașterea a două mărimi termice de stare și a ecuației termice de stare, a treia mărime rezultând, și rezultând de asemenea toate celelalte proprietăți ale sistemului, ca: energia, viscozitatea, conductivitatea termică etc.
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
și volum masic, mărimi considerate "mărimi termice de stare". Ele nu sunt independente, fiind legate printr-o "ecuație termică de stare": Pentru cunoașterea stării unui sistem este suficientă cunoașterea a două mărimi termice de stare și a ecuației termice de stare, a treia mărime rezultând, și rezultând de asemenea toate celelalte proprietăți ale sistemului, ca: energia, viscozitatea, conductivitatea termică etc.
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
x 7,5 m, cu înălțimea de cca 3,5 m, fără turlă, dar care are totuși toate elementele unui lăcaș de cult: altar semicircular, naos, pronaos, pridvor, bolți din lemn peste altar și naos, icoane frumoase și în bună stare. De aici înainte, totul o deosebește de monumentele de arhitectură cunoscute. Construcția este de tipul "semi îngropat", cu nivelul podelei altarului de la bun început sub nivelul de călcare, având doar pridvorul cu o treapta peste terenul în pantă. Pereții au
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
buna ansamblului. Despre lucrările de restaurare propriu zise, nu este timp să vorbim aici. Pentru cei interesați există jurnalul de șantier și sute de fotografii făcute în toate etapele lucrării. Amintim doar pentru a susține frazele de la început în ce stare se găsea construcția: De altfel grinda principală în axul altarului a căzut singură când s-au desfăcut scândurile ce făceau bolta altarului. La fel s-au desprins două travei de împletitură și zidul din pământ, care au căzut spre exterior
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
clisiarniței). De asemenea, s-au efectuat lucrări de reparații (au fost înlocuite ferestre, s-a instalat un nou sistem de încălzire prin pardoseală, s-a reparat acoperișul etc.), s-a restaurat iconostasul și alte piese de mobilier. Aflate într-o stare de conservară precară, frescele interioare și exterioare ale Bisericii „Sf. Nicolae” au fost consolidate, stabilizate și integrate structurală. S-a scos la lumină fresca interioară originală (din 1532), prin contribuția unor restauratori de pictură murală din România, Austria, Italia, Germania
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
teoria automatelor este studiul mașinilor abstracte și al problemelor rezolvabile de acestea. este în legătură apropiată cu teoria limbajului formal, automatele fiind clasificate după clasa limbajului formal recunoscut de acestea. Un automat este un model matematic al unei mașini de stare. O mașină de stare este o mașină care, având la intrare un set de simboluri, 'sare' printr-o serie de stări folosind o funcție de tranziție( ce poate fi descrisă de o tabela). În varietatea "Mealy" de mașini de stare, această
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
mașinilor abstracte și al problemelor rezolvabile de acestea. este în legătură apropiată cu teoria limbajului formal, automatele fiind clasificate după clasa limbajului formal recunoscut de acestea. Un automat este un model matematic al unei mașini de stare. O mașină de stare este o mașină care, având la intrare un set de simboluri, 'sare' printr-o serie de stări folosind o funcție de tranziție( ce poate fi descrisă de o tabela). În varietatea "Mealy" de mașini de stare, această funcție de tranziție, bazându-se
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
fiind clasificate după clasa limbajului formal recunoscut de acestea. Un automat este un model matematic al unei mașini de stare. O mașină de stare este o mașină care, având la intrare un set de simboluri, 'sare' printr-o serie de stări folosind o funcție de tranziție( ce poate fi descrisă de o tabela). În varietatea "Mealy" de mașini de stare, această funcție de tranziție, bazându-se pe o stare curentă și un simbol curent, determină următoarea stare a automatului. Din intrare este citit
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
de stare. O mașină de stare este o mașină care, având la intrare un set de simboluri, 'sare' printr-o serie de stări folosind o funcție de tranziție( ce poate fi descrisă de o tabela). În varietatea "Mealy" de mașini de stare, această funcție de tranziție, bazându-se pe o stare curentă și un simbol curent, determină următoarea stare a automatului. Din intrare este citit câte un simbol, până când nu mai este nimic de citit ( poate fi gândit că o bandă conținând un
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
mașină care, având la intrare un set de simboluri, 'sare' printr-o serie de stări folosind o funcție de tranziție( ce poate fi descrisă de o tabela). În varietatea "Mealy" de mașini de stare, această funcție de tranziție, bazându-se pe o stare curentă și un simbol curent, determină următoarea stare a automatului. Din intrare este citit câte un simbol, până când nu mai este nimic de citit ( poate fi gândit că o bandă conținând un cuvânt, iar automatul citește bandă cu un cap
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
simboluri, 'sare' printr-o serie de stări folosind o funcție de tranziție( ce poate fi descrisă de o tabela). În varietatea "Mealy" de mașini de stare, această funcție de tranziție, bazându-se pe o stare curentă și un simbol curent, determină următoarea stare a automatului. Din intrare este citit câte un simbol, până când nu mai este nimic de citit ( poate fi gândit că o bandă conținând un cuvânt, iar automatul citește bandă cu un cap de citire ; acest cap citește un singur caracter
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
poate fi gândit că o bandă conținând un cuvânt, iar automatul citește bandă cu un cap de citire ; acest cap citește un singur caracter la un moment dat). Imediat ce intrarea este epuizata, se spune că 'automatul s-a oprit'. În funcție de starea în care s-a oprit automatul, se spune ca automatul accepta, respectiv respinge, intrarea furnizată. Dacă s-a oprit într-o stare 'accepta', atunci automatul accepta cuvântul. Dacă s-a oprit într-o stare 'respinge', atunci cuvântul este respins. Mulțimea
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
singur caracter la un moment dat). Imediat ce intrarea este epuizata, se spune că 'automatul s-a oprit'. În funcție de starea în care s-a oprit automatul, se spune ca automatul accepta, respectiv respinge, intrarea furnizată. Dacă s-a oprit într-o stare 'accepta', atunci automatul accepta cuvântul. Dacă s-a oprit într-o stare 'respinge', atunci cuvântul este respins. Mulțimea tuturor cuvintelor acceptate de un automat este denumită 'limbajul recunoscut' de automat. În general, însă, un automat nu are întotdeauna o multime
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
că 'automatul s-a oprit'. În funcție de starea în care s-a oprit automatul, se spune ca automatul accepta, respectiv respinge, intrarea furnizată. Dacă s-a oprit într-o stare 'accepta', atunci automatul accepta cuvântul. Dacă s-a oprit într-o stare 'respinge', atunci cuvântul este respins. Mulțimea tuturor cuvintelor acceptate de un automat este denumită 'limbajul recunoscut' de automat. În general, însă, un automat nu are întotdeauna o multime finita sau numărabila de stări. Spre exemplu, un automat finit cuantic are
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
cuvântul. Dacă s-a oprit într-o stare 'respinge', atunci cuvântul este respins. Mulțimea tuturor cuvintelor acceptate de un automat este denumită 'limbajul recunoscut' de automat. În general, însă, un automat nu are întotdeauna o multime finita sau numărabila de stări. Spre exemplu, un automat finit cuantic are o multime nenumărabilă și infinită de stări, deoarece aceasta mulțime este cea a punctelor din spațiul de proiecție complex. Deci, automatul finit cuantic, cât și mașinile de stare finite, sunt cazuri speciale al
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
tuturor cuvintelor acceptate de un automat este denumită 'limbajul recunoscut' de automat. În general, însă, un automat nu are întotdeauna o multime finita sau numărabila de stări. Spre exemplu, un automat finit cuantic are o multime nenumărabilă și infinită de stări, deoarece aceasta mulțime este cea a punctelor din spațiul de proiecție complex. Deci, automatul finit cuantic, cât și mașinile de stare finite, sunt cazuri speciale al unui concept general, acela de automat topologic, unde mulțimea de stări este un spațiu
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]