256,150 matches
-
multime finita sau numărabila de stări. Spre exemplu, un automat finit cuantic are o multime nenumărabilă și infinită de stări, deoarece aceasta mulțime este cea a punctelor din spațiul de proiecție complex. Deci, automatul finit cuantic, cât și mașinile de stare finite, sunt cazuri speciale al unui concept general, acela de automat topologic, unde mulțimea de stări este un spațiu topologic, și funcțiile de tranziție sunt obținute din mulțimea funcțiilor acelui spațiu. Automatele topologice sunt denumite și M-automate și sunt
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
și infinită de stări, deoarece aceasta mulțime este cea a punctelor din spațiul de proiecție complex. Deci, automatul finit cuantic, cât și mașinile de stare finite, sunt cazuri speciale al unui concept general, acela de automat topologic, unde mulțimea de stări este un spațiu topologic, și funcțiile de tranziție sunt obținute din mulțimea funcțiilor acelui spațiu. Automatele topologice sunt denumite și M-automate și sunt augmentarea unui semiautomat ce are o mulțime dată de stări acceptate. Starea inițială este determinată de
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
de automat topologic, unde mulțimea de stări este un spațiu topologic, și funcțiile de tranziție sunt obținute din mulțimea funcțiilor acelui spațiu. Automatele topologice sunt denumite și M-automate și sunt augmentarea unui semiautomat ce are o mulțime dată de stări acceptate. Starea inițială este determinată de intersecția mulțimii stărilor M-automatului cu mulțimea funcțiilor din acel spațiu. În general, un automat nu trebuie neapărat să accepte sau să respingă o intrare; o poate accepta cu o probabilitate între zero și
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
topologic, unde mulțimea de stări este un spațiu topologic, și funcțiile de tranziție sunt obținute din mulțimea funcțiilor acelui spațiu. Automatele topologice sunt denumite și M-automate și sunt augmentarea unui semiautomat ce are o mulțime dată de stări acceptate. Starea inițială este determinată de intersecția mulțimii stărilor M-automatului cu mulțimea funcțiilor din acel spațiu. În general, un automat nu trebuie neapărat să accepte sau să respingă o intrare; o poate accepta cu o probabilitate între zero și unu. Acest
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
spațiu topologic, și funcțiile de tranziție sunt obținute din mulțimea funcțiilor acelui spațiu. Automatele topologice sunt denumite și M-automate și sunt augmentarea unui semiautomat ce are o mulțime dată de stări acceptate. Starea inițială este determinată de intersecția mulțimii stărilor M-automatului cu mulțimea funcțiilor din acel spațiu. În general, un automat nu trebuie neapărat să accepte sau să respingă o intrare; o poate accepta cu o probabilitate între zero și unu. Acest lucru este iarăși ilustrat de automatul finit
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
și unu. Acest lucru este iarăși ilustrat de automatul finit cuantic, care acceptă o intrare numai după o anumita probabilitate. Această idee este un caz special al unei noțiuni generale, aceea de 'automat geometric' sau 'automat metric', unde setul de stări este un spațiu metric, și limbajul recunoscut de automat este distanță față de punctul inițial. Mulțimea de stări acceptate este suficient de mică în comparație cu metrica spațiului. Termenii folosiți în teoria automatelorse referă la simboluri și mulțimi de simboluri, respectiv la operațiile
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
o anumita probabilitate. Această idee este un caz special al unei noțiuni generale, aceea de 'automat geometric' sau 'automat metric', unde setul de stări este un spațiu metric, și limbajul recunoscut de automat este distanță față de punctul inițial. Mulțimea de stări acceptate este suficient de mică în comparație cu metrica spațiului. Termenii folosiți în teoria automatelorse referă la simboluri și mulțimi de simboluri, respectiv la operațiile dintre aceste mulțimi. O dată arbitrară cu un anumit înțeles și efect asupra mașinii de stare. Un alfabet
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
Mulțimea de stări acceptate este suficient de mică în comparație cu metrica spațiului. Termenii folosiți în teoria automatelorse referă la simboluri și mulțimi de simboluri, respectiv la operațiile dintre aceste mulțimi. O dată arbitrară cu un anumit înțeles și efect asupra mașinii de stare. Un alfabet este notat cu formulă 1 și reprezintă mulțimea finita de simboluri. Notata cu '•', numită și produs de cuvinte, constă în apropierea a două cuvinte. Fie cuvântul x format din succesiunea de simboluri "ăă...a" și cuvântul y format din
Teoria automatelor () [Corola-website/Science/309336_a_310665]
-
de funcționarea mașinilor termice. Principiul întâi al termodinamicii pune în evidență echivalența cantitativă dintre căldură și lucru mecanic, însă el nu face nicio referire la direcția de desfășurare a proceselor termodinamice. Se spune că un proces de trecere dintr-o stare inițială 1 într-o stare finală 2 este "reversibil", dacă este posibilă revenirea în starea inițială 1 astfel încât la această stare a sistemului considerat și starea sistemelor înconjurătoare să fie identică cu starea lor inițială. Dacă la revenirea sistemului considerat
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
întâi al termodinamicii pune în evidență echivalența cantitativă dintre căldură și lucru mecanic, însă el nu face nicio referire la direcția de desfășurare a proceselor termodinamice. Se spune că un proces de trecere dintr-o stare inițială 1 într-o stare finală 2 este "reversibil", dacă este posibilă revenirea în starea inițială 1 astfel încât la această stare a sistemului considerat și starea sistemelor înconjurătoare să fie identică cu starea lor inițială. Dacă la revenirea sistemului considerat în starea inițială 1, starea
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
și lucru mecanic, însă el nu face nicio referire la direcția de desfășurare a proceselor termodinamice. Se spune că un proces de trecere dintr-o stare inițială 1 într-o stare finală 2 este "reversibil", dacă este posibilă revenirea în starea inițială 1 astfel încât la această stare a sistemului considerat și starea sistemelor înconjurătoare să fie identică cu starea lor inițială. Dacă la revenirea sistemului considerat în starea inițială 1, starea sistemelor înconjurătoare diferă de starea lor inițială, atunci procesul este
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
face nicio referire la direcția de desfășurare a proceselor termodinamice. Se spune că un proces de trecere dintr-o stare inițială 1 într-o stare finală 2 este "reversibil", dacă este posibilă revenirea în starea inițială 1 astfel încât la această stare a sistemului considerat și starea sistemelor înconjurătoare să fie identică cu starea lor inițială. Dacă la revenirea sistemului considerat în starea inițială 1, starea sistemelor înconjurătoare diferă de starea lor inițială, atunci procesul este "ireversibil". Descoperirea principiului al doilea al
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
de desfășurare a proceselor termodinamice. Se spune că un proces de trecere dintr-o stare inițială 1 într-o stare finală 2 este "reversibil", dacă este posibilă revenirea în starea inițială 1 astfel încât la această stare a sistemului considerat și starea sistemelor înconjurătoare să fie identică cu starea lor inițială. Dacă la revenirea sistemului considerat în starea inițială 1, starea sistemelor înconjurătoare diferă de starea lor inițială, atunci procesul este "ireversibil". Descoperirea principiului al doilea al termodinamicii a fost legată de
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
că un proces de trecere dintr-o stare inițială 1 într-o stare finală 2 este "reversibil", dacă este posibilă revenirea în starea inițială 1 astfel încât la această stare a sistemului considerat și starea sistemelor înconjurătoare să fie identică cu starea lor inițială. Dacă la revenirea sistemului considerat în starea inițială 1, starea sistemelor înconjurătoare diferă de starea lor inițială, atunci procesul este "ireversibil". Descoperirea principiului al doilea al termodinamicii a fost legată de îmbunătățirea mașinilor termice. Ciclul Carnot a fost
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
1 într-o stare finală 2 este "reversibil", dacă este posibilă revenirea în starea inițială 1 astfel încât la această stare a sistemului considerat și starea sistemelor înconjurătoare să fie identică cu starea lor inițială. Dacă la revenirea sistemului considerat în starea inițială 1, starea sistemelor înconjurătoare diferă de starea lor inițială, atunci procesul este "ireversibil". Descoperirea principiului al doilea al termodinamicii a fost legată de îmbunătățirea mașinilor termice. Ciclul Carnot a fost propus de inginerul francez Sadi Carnot în scopul îmbunătățirii
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
stare finală 2 este "reversibil", dacă este posibilă revenirea în starea inițială 1 astfel încât la această stare a sistemului considerat și starea sistemelor înconjurătoare să fie identică cu starea lor inițială. Dacă la revenirea sistemului considerat în starea inițială 1, starea sistemelor înconjurătoare diferă de starea lor inițială, atunci procesul este "ireversibil". Descoperirea principiului al doilea al termodinamicii a fost legată de îmbunătățirea mașinilor termice. Ciclul Carnot a fost propus de inginerul francez Sadi Carnot în scopul îmbunătățirii randamentului motoarelor termice
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
dacă este posibilă revenirea în starea inițială 1 astfel încât la această stare a sistemului considerat și starea sistemelor înconjurătoare să fie identică cu starea lor inițială. Dacă la revenirea sistemului considerat în starea inițială 1, starea sistemelor înconjurătoare diferă de starea lor inițială, atunci procesul este "ireversibil". Descoperirea principiului al doilea al termodinamicii a fost legată de îmbunătățirea mașinilor termice. Ciclul Carnot a fost propus de inginerul francez Sadi Carnot în scopul îmbunătățirii randamentului motoarelor termice. Este un ciclu teoretic, alcătuit
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
corpurile cu temperatură mai mare la corpurile cu temperatură mai mică. Cu alte cuvinte, fără cheltuială de lucru mecanic este imposibil să se treacă căldură de la un corp mai rece la un corp mai cald. În orice vecinătate a unei stări arbitrare a unui sistem termodinamic în stare de echilibru există stări care nu pot fi atinse prin procese adiabatice. Formularea lui Caratheodory sugerează existenta unei funcții de stare a cărei valoare este constantă pentru transformările adiabatice reversibile. Această funcție de stare
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
cu temperatură mai mică. Cu alte cuvinte, fără cheltuială de lucru mecanic este imposibil să se treacă căldură de la un corp mai rece la un corp mai cald. În orice vecinătate a unei stări arbitrare a unui sistem termodinamic în stare de echilibru există stări care nu pot fi atinse prin procese adiabatice. Formularea lui Caratheodory sugerează existenta unei funcții de stare a cărei valoare este constantă pentru transformările adiabatice reversibile. Această funcție de stare se numește "entropie empirică" și este notată
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
Cu alte cuvinte, fără cheltuială de lucru mecanic este imposibil să se treacă căldură de la un corp mai rece la un corp mai cald. În orice vecinătate a unei stări arbitrare a unui sistem termodinamic în stare de echilibru există stări care nu pot fi atinse prin procese adiabatice. Formularea lui Caratheodory sugerează existenta unei funcții de stare a cărei valoare este constantă pentru transformările adiabatice reversibile. Această funcție de stare se numește "entropie empirică" și este notată cu "s". Entropia empirică
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
mai rece la un corp mai cald. În orice vecinătate a unei stări arbitrare a unui sistem termodinamic în stare de echilibru există stări care nu pot fi atinse prin procese adiabatice. Formularea lui Caratheodory sugerează existenta unei funcții de stare a cărei valoare este constantă pentru transformările adiabatice reversibile. Această funcție de stare se numește "entropie empirică" și este notată cu "s". Entropia empirică se modifică în toate procesele care au loc cu schimb de caldură. Căldura infinitezimală schimbată de sistem
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
stări arbitrare a unui sistem termodinamic în stare de echilibru există stări care nu pot fi atinse prin procese adiabatice. Formularea lui Caratheodory sugerează existenta unei funcții de stare a cărei valoare este constantă pentru transformările adiabatice reversibile. Această funcție de stare se numește "entropie empirică" și este notată cu "s". Entropia empirică se modifică în toate procesele care au loc cu schimb de caldură. Căldura infinitezimală schimbată de sistem poate fi scrisă sub forma:
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
23 februarie 1866, a dat stataliștilor moldoveni un nou prilej de a se manifesta. Încă din zilele următoare, cele trei zile de iluminație publică prin care a fost sărbătorită la Iași căderea impopularului principe anunțau eventuale tulburări în sensul modificării stării de fapt. Ele aveau să se producă la 3/15 aprilie: o violentă revoltă de stradă a avut loc la Iași. Scopul ei era (după lozincile strigate de participanți) nu separarea propriu-zisă, ci revenirea la Unirea parțială, cu doi domni
Mișcarea separatistă din Moldova () [Corola-website/Science/309358_a_310687]
-
special create pentru fiecare copil în parte, coordonatoarea atelierului ținând cont de personalitatea acestora. Copiii participanți își descoperă aptitudinile prin exerciții de orientare, de ținută, de ritm, de vorbire (pentru o dicție și o vorbire corectă), de alternare a unor stări, de imitație și de mimare, de memorie, de atenție și vor învăța să interpreteze un text dramatic. Spectacolele din timpul săptămânii sunt prefațate de o introducere în lumea teatrului și a spectacolului, realizată prin intermediul unui dialog al actorilor amfitrioni cu
Teatrul „Ion Creangă” din București () [Corola-website/Science/309390_a_310719]
-
al Puterilor Aliate prin care era crescută puterea liderilor locali, atenția generalului (ca și a Casei Albe) îndreptându-se acum către Războiul din Coreea. Prin Tratatul de pace de la San Francisco, semnat pe 8 septembrie 1951, s-a consfințit încetarea stării de ocupație a Japoniei de către puterile aliate. Independența totală a Japoniei a fost restaurată în mod oficial pe 28 aprilie 1952. Japonia a redevenit stat independent, cu excepția insulei Okinawa, rămasă sub controlul american până în 1972, și a insulei Iwo Jima
Ocupația Japoniei () [Corola-website/Science/309337_a_310666]