25,309 matches
-
greco-ortodox al Bucovinei. Biserica a fost resfințită la 2/15 noiembrie 1903 de către Vladimir de Repta, arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei și Dalmației, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Cu acest prilej, în stânga intrării a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea pisanie: ""Aceasta sântă biserică cu chramul m.m. George, care a fost a sântei Mitropolii a Sucevei dela fericitul intru pomenire ctitor Jo Alexandru V.V. Domn țerii Moldovei (a.1401), apoi fiind prada focurilor și
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
din Suceava“ să predea lăcașul de cult parohului de la Biserica „Sf. Dumitru“ pentru a folosi biserica pe durata reparațiilor la biserica sa parohială. Abia la 25 ianuarie 1926, biserica a fost scoasă din cadrul parohiei sus-amintite. În anul 1923 a fost amplasată o cruce de piatră în curtea bisericii, aceasta fiind sfințită de mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei. În anul 1957, prin hotărârea mitropolitului Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei, Biserica Mirăuți a primit statutul de biserică parohială, având arondată zona adiacentă
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . În prezent, în această clădire funcționează Curtea de Apel, Tribunalul și Judecătoria Suceava. se află pe Strada Ștefan cel Mare, la limita între zona centrală a orașului și cartierul Areni. Edificiul este amplasat într-un triunghi format de Strada Ștefan cel Mare, Aleea Trandafirilor și Strada Anastasie Crimca. Pe latura de est, este mărginit de Parcul Trandafirilor (cunoscut și sub denumirea de Parcul Tribunalului sau Trei Bărboși). În spatele Palatului de Justiție a fost
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
Câmpulung, Dorna, Gura Humorului, Rădăuți, Seletin, Solca, Suceava și Stulpicani). În perioada 1948-1956, în închisoarea aflată în partea din spate a clădirii au fost deținuți și schingiuiți luptătorii anticomuniști. În prezent, pe peretele din partea din spate a clădirii a fost amplasată o placă memorială din marmură pe care se află următoarea inscripție: "„În această clădire, au fost schingiuiți și martirizați, unii dintre cei mai buni fii ai neamului românesc, care s-au jertfit pentru libertate, luptînd împotriva comunismului”". La 20 septembrie
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
practic a inclus cele două edificii, cuprinzându-le pe trei laturi. În timpul mandatului primarului Franz Des Loges, în Suceava au fost inaugurate două pavilioane de agrement, dintre care unul în Parcul Central. În anul 1908, pe teritoriul parcului a fost amplasat bustul împăratului Franz Joseph al Austriei, monument astăzi dispărut. În prima jumătate a secolului al XX-lea a fost amplasat bustul lui Ciprian Porumbescu, care reprezintă primul monument de tip statuie din orașul Suceava. Ulterior, parcul a trecut prin mai
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
fost inaugurate două pavilioane de agrement, dintre care unul în Parcul Central. În anul 1908, pe teritoriul parcului a fost amplasat bustul împăratului Franz Joseph al Austriei, monument astăzi dispărut. În prima jumătate a secolului al XX-lea a fost amplasat bustul lui Ciprian Porumbescu, care reprezintă primul monument de tip statuie din orașul Suceava. Ulterior, parcul a trecut prin mai multe etape de reamenajare, fiind îmbogățit și cu alte monumente. La data de 12 noiembrie 2009, numele Parcului Central a
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
2009, numele Parcului Central a fost schimbat în Parcul Profesor Ioan Nemeș, ca semn de recunoștință adus fizicianului și biologului sucevean Ioan Nemeș (1924-2009), cetățean de onoare al orașului. În acest sens, la intrarea în parc din partea nord-vestică a fost amplasată o placă. Cu toate acestea, numele folosit cel mai frecvent de către localnici rămâne cel de Parcul Central. Parcul este populat cu mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: stejarul, paltinul, salcâmul, prunul roșu, tisa, pinul, teiul, castanul sălbatic
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
fag roșu (Fagus sylvatica v. atropurpuraea), monument al naturii, cu o înălțime de circa 25 de metri și un coronament bogat și frumos. Bustul lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), operă a sculptorului Ion Cârdei, a fost dezvelit în anul 1933, fiind amplasat pe teritoriul parcului, la Strada Ștefan cel Mare și în apropiere de Biserica Sfântul Ioan Nepomuk. Bustul este realizat din bronz și se află pe un soclu în trepte din piatră vopsită. Monumentul dedicat cunoscutului compozitor român este reprezentativ pentru
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
a fost dezvelită la data de 17 mai 2009 Statuia Papei Ioan Paul al II-lea, realizată din fibră de sticlă. De asemenea, în apropiere de biserică se găsește crucea comemorativă a misiunii din 1883. Monumentul eroilor suceveni a fost amplasat în partea sud-estică a parcului în anul 1965. Monumentul are forma unui obelisc paralelipipedic, construit din piatră și ciment, înalt de 2,75 metri. La data inaugurării, el a fost dedicat eroilor suceveni căzuți în războiul antifascist. A fost renovat
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
patriei”", monumentul fiind dedicat eroilor suceveni din războaiele din 1877-1878, 1916-1918 și 1941-1945. La intrarea din partea nord-vestică a parcului se găsește bustul lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), operă a sculptorului Gheorghe Covalschi, cel care a realizat și cele trei busturi amplasate în Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție. Bustul dedicat domnitorului Petru Rareș este realizat din bronz și are 1,80 metri înălțime. El se află pe un soclu din travertin cu înălțimea de 1,73 metri, care la rândul său
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
la rândul său este așezat pe un postament în trepte. O replică a acestui bust se găsește în interiorul clădirii Colegiului Național „Petru Rareș” din Suceava. Bustul lui Petru Rareș a fost dezvelit în anul 1977 pe locul unde înainte fusese amplasată Statuia lui Ștefan cel Mare, lucrare realizată de sculptorul Vladimir Florea, înaltă de 4 metri, ridicată pe un soclu masiv, placat cu marmură și decorat cu stema Moldovei și cu două basoreliefuri turnate în bronz. Statuia, deși constituia un simbol
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
este un monument din piatră cioplită realizat de către sculptorul Petru Balogh și dezvelit în anul 1963 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Colegiului Tehnic „Samuil Isopescu” (fostul Liceu Industrial nr. 4), pe Strada Samuil Isopescu nr. 19, în centrul orașului. Statuia a fost realizată din piatră cioplită de către sculptorul Petru Balogh și amplasată în anul 1963 în curtea Colegiului Tehnic
Grupul statuar „Constructorul” din Suceava () [Corola-website/Science/316941_a_318270]
-
anul 1963 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Colegiului Tehnic „Samuil Isopescu” (fostul Liceu Industrial nr. 4), pe Strada Samuil Isopescu nr. 19, în centrul orașului. Statuia a fost realizată din piatră cioplită de către sculptorul Petru Balogh și amplasată în anul 1963 în curtea Colegiului Tehnic „Samuil Isopescu” din Suceava (pe atunci Grupul Școlar Profesional și Tehnic, iar din 1970 Liceul Industrial de Construcții nr. 4). Este o lucrare tipică artei de for, cu semnificații simbolic-decorative. Monumentul este compus
Grupul statuar „Constructorul” din Suceava () [Corola-website/Science/316941_a_318270]
-
este un monument din bronz realizat de către sculptorul Ion Jalea și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3, pe Strada Mărășești nr. 38. Statuia a fost realizată din bronz de către sculptorul Ion Jalea și amplasată în anul 1977 în curtea din fața Școlii Gimnaziale nr. 3 din Suceava, în zona Mărășești. Monumentul este
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
din bronz realizat de către sculptorul Ion Jalea și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3, pe Strada Mărășești nr. 38. Statuia a fost realizată din bronz de către sculptorul Ion Jalea și amplasată în anul 1977 în curtea din fața Școlii Gimnaziale nr. 3 din Suceava, în zona Mărășești. Monumentul este compus din două personaje: o femeie și un copil, ambii așezați pe un postament. Femeia se sprijină cu mâna dreaptă pe postament, în timp ce
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
Statuia „Bucovina înaripată” din Suceava (cunoscută și ca Monumentul eroilor și martirilor Bucovinei) este un monument din fibră de sticlă realizat de către sculptorul Mircea Dăneasa și dezvelit în anul 2009 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Drapelelor de lângă Palatul Administrativ, pe Strada Ștefan cel Mare, în centrul orașului. În anul 2007, Primăria Municipiului Suceava a luat inițiativa de a amplasa în localitate un monument al eroilor și martirilor Bucovinei, unde să fie depuse coroane
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
de către sculptorul Mircea Dăneasa și dezvelit în anul 2009 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Drapelelor de lângă Palatul Administrativ, pe Strada Ștefan cel Mare, în centrul orașului. În anul 2007, Primăria Municipiului Suceava a luat inițiativa de a amplasa în localitate un monument al eroilor și martirilor Bucovinei, unde să fie depuse coroane de flori cu prilejul sărbătorilor naționale. Până atunci, locul de comemorare a eroilor era la Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 din Cimitirul Pacea
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
-lea Mușat din Piața 22 Decembrie, iar aceasta să fie mutată în curtea Colegiului Tehnic care poartă numele domnitorului (fostul Liceu Industrial nr. 2). În urma protestelor oamenilor de cultură, locația monumentului a fost schimbată. Statuia intitulată „Bucovina înaripată” a fost amplasată la 26 mai 2009 pe un soclu în Piața 22 Decembrie, vizavi de Casa de Cultură, cu ajutorul unei macarale, sub supravegherea primarului Ion Lungu și a viceprimarului Viorel Seredenciuc. Monumentul a fost inaugurat la data de 28 mai 2009, de
Statuia „Editura Bucovina înaripată” din Suceava () [Corola-website/Science/316944_a_318273]
-
este un monument din material plastic ridicat în amintirea Unirii Bucovinei cu România și dezvelit în anul 1995 în municipiul Suceava. El este amplasat la intersecția Bulevardului 1 Decembrie 1918 cu Calea Obcinilor, în partea de sud-vest a orașului, la intrarea dinspre Fălticeni. Pentru a aminti de Unirea Bucovinei cu România din 28 noiembrie 1918, Consiliul Județean Suceava (condus de președintele Constantin Sofroni și
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
și ec. Gavril Mârza) au comandat realizarea unui monument. Monumentul a fost proiectat de către arhitecții Nicolae Porumbescu și Constantin Rabiniuc, fiind construit de către S.C. SUCT S.A. Suceava (societate condusă de directorii ing. Iulian Papuc și Dumitru Popescu). Monumentul a fost amplasat la intersecția între Bulevardul 1 Decembrie 1918 și Calea Obcinilor, la limita între cartierele Obcini și George Enescu, în apropiere de intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni. Sfințirea monumentului a avut loc în noiembrie 1995, fiind realizată de un sobor
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
este un monument din bronz închinat voievodului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul Iftimie Bârleanu și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei, în partea de sud-est a orașului. Statuia constituie cea mai mare lucrare de acest gen din țară, având o înălțime totală de 23 de metri (inclusiv soclul) și putând
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
văzută din orice punct central al orașului. Monumentul lui Ștefan cel Mare din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Statuia a fost realizată de către sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasată în anul 1977 în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei. Monumentul elogiază personalitatea voievodului Ștefan cel Mare (1457-1504). Monumentul a fost dezvelit la data de 16 septembrie 1977, în prezența președintelui RSR, Nicolae Ceaușescu, aflat în
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
2 metri lățime. Soclul statuii este din travertin și a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15 metri, lungimea de 6 metri și lățimea de 2,10 metri. Pe pereții laterali ai soclului, în registrul inferior, sunt amplasate două altoreliefuri din bronz de mari dimensiuni. Un altorelief prezintă o secvență de bătălie, iar celălalt o scenă de la Curtea Domnească. Pe peretele frontal, în jumătatea superioară, soclul este decorat cu stema Moldovei, realizată de asemenea din bronz. Pe soclul
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
bronz de mari dimensiuni. Un altorelief prezintă o secvență de bătălie, iar celălalt o scenă de la Curtea Domnească. Pe peretele frontal, în jumătatea superioară, soclul este decorat cu stema Moldovei, realizată de asemenea din bronz. Pe soclul statuii au fost amplasate cuvintele președintelui Nicolae Ceaușescu, cu litere de bronz: "„Scut de apărare al gliei străbune, Ștefan cel Mare, erou legendar a cărui luptă și activitate închinată libertății patriei și poporului, împreună cu alți mari domnitori ai țării, stă la baza făuririi României
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
bronz: "„Scut de apărare al gliei străbune, Ștefan cel Mare, erou legendar a cărui luptă și activitate închinată libertății patriei și poporului, împreună cu alți mari domnitori ai țării, stă la baza făuririi României”". Pe partea laterală a soclului a fost amplasată o placă de marmură pe care scria cu litere aurii: "„Dezvelit astăzi, 16 septembrie 1977, în prezența tov. Nicolae Ceaușescu, secretar general al PCR, președintele RSR”". După Revoluția din decembrie 1989, aceste inscripții au fost înlăturate de pe soclu. Pe partea
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]