25,049 matches
-
formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord împrăștiată în locuri luminoase și călduroase în păduri foioase, ocazional și în acele mixte între altele sub stejari, fagi și frasini, dezvoltându-se de la deal la munte din începutul lui iunie până la sfârșitul lui octombrie. Carnea buretelui se decolorează cu sulfat de fier într-un roz viu. Mare pericol înseamnă confuzia vinețicii unsuroase cu buretele mortal "Amanita phalloides" în tinerețe sau cu posibil fatalul "Tricholoma
Vinețică unsuroasă () [Corola-website/Science/336490_a_337819]
-
carpatice. Tocmai rigiditatea acestor blocuri a impus aspecte de horsturi și grabene (exemple fiind cele din Munții Apuseni, din Munții Banatului sau dintr-unele zone aflate în Carpații Meridionali sau în Munții Rodnei). Vechile masive hercinice din arealele Câmpiei și Dealurilor de Vest (microplaca Panonică) precum și din cel al Depresiunii Transilvane (microplaca Transilvană - desprinsă din microplaca Transilvano-panonică de către riftul Apusenilor de sud și de est), pe lângă procesele de nivelare au fost afectate prin scufundare ulterioară sau faliere odată cu ridicarea geosinclinalelor carpatice
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
sigure, atât timp cât nu există nici o eroziune și biomasa se menține, natura este doar utilizată (nu exploatată). La baza acestui principiu stă presupunerea că există o graniță fragilă care este traversată atunci când fauna, care eco-fertilizează flora, care susține solul, care susține dealurile, nu mai este acolo. Eroziunea, colmatarea rețelelor de drenare și inundațiile sunt rezultatul utilizării resurselor naturale peste un nivel de la care nu mai este cale de întoarcere (point of no return) și de la care capacitatea naturală de refacere a ecosistemului
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
ulița "Podul Hagioaiei" (b-dul. Independenței de astăzi), semnalată prima dată în sec. al XVII-lea, a devenit cel mai dinamic cartier al orașului, în special din punct de vedere social. Mahalaua s-a dezvoltat în partea de N-V, pe dealul Copou, cam în același timp cu apariția noii zone comerciale a orașului Iași, cunoscută sub denumirea de Târgul de Sus. Muntenimea (actuala Sărărie) se întindea, după cum se știa pe atunci, până la „marginea prăpastiei” (Râpa Galbenă). În sec. al XVIII-lea
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
marginea prăpastiei” (Râpa Galbenă). În sec. al XVIII-lea, era împărțită în trei părți distincte: "Muntenimea de Jos", "Muntenimea de Mijloc" și "Muntenimea de Sus". Constituind efectiv trei fâșii, dispuse radial pe ulița Hagioaiei, Muntenimile ocupau zona inferioară a versantului dealului Copou. În această perioadă, majoritatea boierilor care erau apropiați de diferiții domni ai Moldovei, plus negustorii și meseriașii își ridicau casele, bisericile și prăvăliile în această mahala, pentru a evita zona orașului expusă repetatelor incendii (cel mai cumplit a fost
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 50 hectare. Situl reprezintă o zonă deluroasă (dealurile "Streheanu" constituite pe calcare sarmatice, pajiști, păduri de foioase) încadrată în bioregiune continentală aflată la poalele Subcarpaților de Curbură; ce conservă habitate naturale de tip: "Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase", "Pajiști uscate seminaturale
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
(n. 1908 la Dragodana, Dâmbovița) a fost un matematician român, specialist în geometrie. După studiile elementare în comuna natală, urmează liceul la Mănăstirea Dealu și își ia bacalaureatul în 1927. Este licențiat în matematică la Universitatea din București în 1930. În perioada 1931 - 1953 funcționează ca profesor pe la diferite școli secundare din diverse orașe. În 1946 este numit asistent la Catedra de Geometrie a
Andrei Dobrescu () [Corola-website/Science/330492_a_331821]
-
Șirioara care a fost probabil distrusă printr-un puternic incendiu în urma acestei campanii. Alertați de un spion care a urmărit pregătirile de război ale trupelor regelui la Oradea, invadatorii consideră că pot face față unui atac și se regrupează pe dealul numit în (, ) lângă Chiraleș. Ei trimit la poalele dealului un corp de arcași pentru a opri atacul regelui dar care este dispersat ușor. În armata maghiară participă la atac regele Solomon și verii acestuia, Géza și Ladislau - cei care mai
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
incendiu în urma acestei campanii. Alertați de un spion care a urmărit pregătirile de război ale trupelor regelui la Oradea, invadatorii consideră că pot face față unui atac și se regrupează pe dealul numit în (, ) lângă Chiraleș. Ei trimit la poalele dealului un corp de arcași pentru a opri atacul regelui dar care este dispersat ușor. În armata maghiară participă la atac regele Solomon și verii acestuia, Géza și Ladislau - cei care mai târziu îl vor detrona. Bătălia desfășurată în continuare cu
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
1998 în localitatea năsăudeană Țigău de lângă Chiraleș a fost inaugurat un monument dedicat bătăliei. Acesta are 10 m înălțime, simbolizează un mâner de spadă și un scut frânt și a fost creat de către sculptorul Tibor Kolozsi, pe unul dintre versanții dealului pe care se află cimitirul reformat. În limba română, este descrisă ficțional din perspectiva întâmplărilor și discuțiilor din tabăra învinșilor, în romanul "Kyrie Lex" al Flaviei Teoc (2009)
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
scandal sexual de la Școala Odenwald, el fiind produs de postul german ARD. Filmul începe cu prezentarea drumului asfaltat șerpuit ce urcă pe lângă case rusticale și podgorii spre școală. Școala se compune din 16 clădiri care se află amplasate pe două dealuri împădurite. La școală se aflau peste 130 de elevi, care au fost speciali aleși pentru această școală cu renume. Cazurile de abuzuri sexuale din școală au fost semnalate din primăvara anului 2010, cazurile cele mai frecvente de abuzuri având loc
Und wir sind nicht die Einzigen () [Corola-website/Science/331025_a_332354]
-
în care pictorul a scos în evidență anatomia mîinilor, care strâng nervos și cu putere medalia. În spatele tânărului se deschide un peisaj minunat, de inspirație flamanda. Acesta reprezintă o apă curgătoare, cu maluri crestate, care se pierde dincolo de orizont printre dealurile gri-albăstrui.
Portret de bărbat cu medalie () [Corola-website/Science/331071_a_332400]
-
de stâncă ca Teucrium comun, Chiliadenus iphionoides, de asemenea Calycotome villosa, Rhus tripartita și Carlina libanotica. În sud apar plante de deșert, precum Zygophyllum dumosum, Gymnocarpos decander (în jurul râului Nahal Prat). La est de straturile de calcar dur se află dealuri scunde de cretă. Din pricina precipitațiilor scăzute (200-300mm pe an), aici crește Salsola vermiculata, Suaeda asphaltica,Noea mucronata. În albiile pâraielor se pot găsi soiuri rare de stirax (în Wadi 'Udja.În Wadi Kis care se varsa in Wadi 'Udja înflorește
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
pe an), aici crește Salsola vermiculata, Suaeda asphaltica,Noea mucronata. În albiile pâraielor se pot găsi soiuri rare de stirax (în Wadi 'Udja.În Wadi Kis care se varsa in Wadi 'Udja înflorește la începutul iernii Sternbergia clusiana. Șesul dintre dealurile de cretă și badland-urile de marnă servește parțial agriculturii și păstoritului. În acest sector solul este sărat și arbustul capabil să subsiste aici datorita rădăcinilor sale adânci este Salsola vermicolata, și împreună cu el încă un număr de plante anuale ca
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
Dealul Cetății Deva este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
arabile) ce aparține bioregiunii colinare a Transilvaniei, încadrată în regiunea geografică alpina aflată la poalele Munților Poiana Rusca (grupa montană ce aparține Carpaților Occidentali) și continentală a depresiunii Hunedoarei. Aceasta este constituită din două corpuri separate ce includ rezervațiile naturale: Dealul Colț și Dealul Zănoaga (78,40 ha) și Dealul Cetății Deva (30 ha). În arealul sitului (la baza superioară a acestuia) se află Cetatea romanica a Devei datata din anul 1269. Situl Cetății Deva dispune de patru tipuri de habitate
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
bioregiunii colinare a Transilvaniei, încadrată în regiunea geografică alpina aflată la poalele Munților Poiana Rusca (grupa montană ce aparține Carpaților Occidentali) și continentală a depresiunii Hunedoarei. Aceasta este constituită din două corpuri separate ce includ rezervațiile naturale: Dealul Colț și Dealul Zănoaga (78,40 ha) și Dealul Cetății Deva (30 ha). În arealul sitului (la baza superioară a acestuia) se află Cetatea romanica a Devei datata din anul 1269. Situl Cetății Deva dispune de patru tipuri de habitate ("Păduri dacice de
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
regiunea geografică alpina aflată la poalele Munților Poiana Rusca (grupa montană ce aparține Carpaților Occidentali) și continentală a depresiunii Hunedoarei. Aceasta este constituită din două corpuri separate ce includ rezervațiile naturale: Dealul Colț și Dealul Zănoaga (78,40 ha) și Dealul Cetății Deva (30 ha). În arealul sitului (la baza superioară a acestuia) se află Cetatea romanica a Devei datata din anul 1269. Situl Cetății Deva dispune de patru tipuri de habitate ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de stejar
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
(Starcevița) este un cartier din sudul orașului Banja Luka, Bosnia și Herțegovina. Cartierul este situat pe malu drept al râului Vrbas, la aproximativ 3 km de centrul orașului. Primește nume de dealul în sud cartierului. La recensământul din 1991 populația era de 12.738, cu următoarea compoziție etnică: Acum, Starcevița are aproximativ 30.000 cetațeani. Starcevița este situat pe malul drept al râului Vrbas, la aproximativ 3 km de centrul orașului. Prin
Starčevica () [Corola-website/Science/331230_a_332559]
-
de cuvântul sârbesc ""ular"" - ștreang) și Jularac (Iularaț). Până la râul Vrbas este câmpia, și obiecte care are mai mult este clădire a construit în ultimul 10 ani. În central part cartierului și în sud este situat deaurile. Cel mai mare dealurile este: Starčevica (Starcevița) și Cerik (Țeric - dealul care are stejar cer). Se învecinează cu Obilićevo la vest, Ada la est și Borik la nord. Râul Vrbas este granița naturală cu cartierul Borik. În cartierul este situat una școală, Ș.E.
Starčevica () [Corola-website/Science/331230_a_332559]
-
Iularaț). Până la râul Vrbas este câmpia, și obiecte care are mai mult este clădire a construit în ultimul 10 ani. În central part cartierului și în sud este situat deaurile. Cel mai mare dealurile este: Starčevica (Starcevița) și Cerik (Țeric - dealul care are stejar cer). Se învecinează cu Obilićevo la vest, Ada la est și Borik la nord. Râul Vrbas este granița naturală cu cartierul Borik. În cartierul este situat una școală, Ș.E. "Branko Radičević" și una se trebuie construiește
Starčevica () [Corola-website/Science/331230_a_332559]
-
38 de specii de ciprinine native în apele europene. Speciile europene se disting prin faptul că au două perechi de mustăți (cu excepția speciilor "Carassius") și 8½ sau 14-21½ raze dorsale ramificate. le trăiesc în habitate diverse de la cursurile torențiale de deal până la lacuri, estuare și peșteri. Capul și corpul sunt ovale, mai mult sau mai puțin alungite, comprimate sau, uneori, turtite, abdomenul neascuțit, rotunjit sau chiar aplatizat, în ultimul caz înotătoarele pectorale și ventrale sunt orizontale. Înotătoarea dorsala lungă sau scurtă
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
bioregiunea continentală a Hunedoarei, aflată la poalele Munților Metaliferi (grupă muntoasă aflată în extremitatea sudică a Apusenilor, ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor). Acesta se află în bazinul hidrografic superior al râului Căian și include și rezervația naturală Calcarele din Dealul Măgura. „Măgurile Băiței” conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Fânețe montane" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și protejază mai multe
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
pomicolă înglobează în cadrul ei, atât casa de locuit, cât și toate dependințele aferente și uneltele de lucru specifice. Al doilea sector este constituit din instalațiile și instrumentarul specific ocupațiilor principale, care se află în afara gospodăriilor, cum sunt: cramele, conacele de deal, povernele etc. Sectorul al treilea înfățișează istoria pomiculturii și viticulturii din România, din cele mai vechi timpuri până în prezent, pe baza dovezilor arheologice, numismatice, epigrafice, documentelor istorice etc. Cele mai numeroase construcții aflate în muzeul pomiviticol în aer liber datează
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
de cultură și publicistul târgoviștean Ion Gh. Vasiliu. Terasa casei, atunci când nu lucra, era martora nenumăratelor partide de șah în care artistul avea ca adversar pe doctorul în teologie Nițulescu profesor la Liceul Militar de Elită „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu. Intrând în acest mic muzeu descoperi și o altă dimensiune a artistului Petrașcu prin intermediul gravurilor, majoritatea datând din anii ʼ30, în care se simte aceiași preocupare întâlnită în opera sa de a reda prin intermediul unei game variate de tonuri materialitatea
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]