24,869 matches
-
Insula lui Robinson (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993). Încununarea activității sale consacrate filosofiei o reprezintă decernarea, în timp, a celor 3 prestigioase premii ale Academiei Române, cel mai înalt for științific al țării, astfel: Premiul „Vasile Conta” al Secției de filosofie a Academiei Române - pentru volumul Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (2009); Premiul „Vasile Conta” al Secției de filosofie a Academiei Române - pentru lucrarea colectivă Lucian Blaga - filosofie și destin (2011); Premiul special de filosofie „Lucian Blaga” al Academiei Române
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
activității sale consacrate filosofiei o reprezintă decernarea, în timp, a celor 3 prestigioase premii ale Academiei Române, cel mai înalt for științific al țării, astfel: Premiul „Vasile Conta” al Secției de filosofie a Academiei Române - pentru volumul Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (2009); Premiul „Vasile Conta” al Secției de filosofie a Academiei Române - pentru lucrarea colectivă Lucian Blaga - filosofie și destin (2011); Premiul special de filosofie „Lucian Blaga” al Academiei Române - pentru studiile consacrate operei acestuia, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
3 prestigioase premii ale Academiei Române, cel mai înalt for științific al țării, astfel: Premiul „Vasile Conta” al Secției de filosofie a Academiei Române - pentru volumul Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (2009); Premiul „Vasile Conta” al Secției de filosofie a Academiei Române - pentru lucrarea colectivă Lucian Blaga - filosofie și destin (2011); Premiul special de filosofie „Lucian Blaga” al Academiei Române - pentru studiile consacrate operei acestuia, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XXXII-a, de la Sebeș-Lancrăm (2012); O altă recunoaștere științifică
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
for științific al țării, astfel: Premiul „Vasile Conta” al Secției de filosofie a Academiei Române - pentru volumul Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (2009); Premiul „Vasile Conta” al Secției de filosofie a Academiei Române - pentru lucrarea colectivă Lucian Blaga - filosofie și destin (2011); Premiul special de filosofie „Lucian Blaga” al Academiei Române - pentru studiile consacrate operei acestuia, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XXXII-a, de la Sebeș-Lancrăm (2012); O altă recunoaștere științifică fiind Diploma de onoare acordată de Academia din
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
Conta” al Secției de filosofie a Academiei Române - pentru volumul Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (2009); Premiul „Vasile Conta” al Secției de filosofie a Academiei Române - pentru lucrarea colectivă Lucian Blaga - filosofie și destin (2011); Premiul special de filosofie „Lucian Blaga” al Academiei Române - pentru studiile consacrate operei acestuia, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XXXII-a, de la Sebeș-Lancrăm (2012); O altă recunoaștere științifică fiind Diploma de onoare acordată de Academia din Lecce - „per il prezioso e prestigioso contributo
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
ediții îngrijite - pentru volumul Vasile Conta - Încercări de metafizică (2003); Premiul pentru antologie poetică - pentru volumul Antologia poeților ardeleni contemporani (2004); Premiul pentru publicistică - pentru volumul Dialoguri în Agora (2006); Premiul pentru eseu - pentru volumul Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (2008); Premiul pentru eseu - pentru volumul Elemente de retorică și argumentare (2012); Premiul pentru eseu - Filosofie și comunicare (2013); La începuturile sale literare a fost încurajat prin obținerea unor premii în cadrul unor festivaluri naționale, precum: Festivalul de
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
contemporani (2004); Premiul pentru publicistică - pentru volumul Dialoguri în Agora (2006); Premiul pentru eseu - pentru volumul Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (2008); Premiul pentru eseu - pentru volumul Elemente de retorică și argumentare (2012); Premiul pentru eseu - Filosofie și comunicare (2013); La începuturile sale literare a fost încurajat prin obținerea unor premii în cadrul unor festivaluri naționale, precum: Festivalul de poezie „Lucian Blaga” (Sebeș-Alba, 1984), Festivalul „Poetul și cetatea” (Pitești, 1984), Festivalul „Poesis” (Constanța, 1985) etc.; A mai obținut
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
de Prefectura și Consiliul județului Alba, de primăriile unor orașe (Târgu-Mureș, Reghin, Târnăveni) și de alte instituții publice. A colaborat la revistele de cultură: Vatra, România literară, Viața Românească, Luceafărul, Flacăra, Tomis, Astra, Ramuri, Orizont, Transilvania, Tribuna, Steaua, Revista de filosofie, Cercetări filosofico-psihologice, Izvoare filosofice, Târnava, Discobolul, Meridian Blaga, Caietele Lucian Blaga, Pașii Profetului ș.a. Despre scrierile sale, de filosofie și literatură, au scris: Acad. Alexandru Surdu, Acad. Gh. Vlăduțescu, Acad. Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Aurel Sasu
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
colaborat la revistele de cultură: Vatra, România literară, Viața Românească, Luceafărul, Flacăra, Tomis, Astra, Ramuri, Orizont, Transilvania, Tribuna, Steaua, Revista de filosofie, Cercetări filosofico-psihologice, Izvoare filosofice, Târnava, Discobolul, Meridian Blaga, Caietele Lucian Blaga, Pașii Profetului ș.a. Despre scrierile sale, de filosofie și literatură, au scris: Acad. Alexandru Surdu, Acad. Gh. Vlăduțescu, Acad. Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Cornel Moraru, Al. Cistelecan, Aurel Sasu, Marian Popa, Valeriu Râpeanu, Constantin Cubleșan, Irina Petraș, Serafim Duicu, Virgil Podoabă, Angela Botez, Vasile Morar, Ion Horea, Ioan
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
în literatura română de azi (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1996); Iulian Boldea - Scriitori români contemporani (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2002); I. Hangiu - Dicționarul presei literare românești, 1790-2000, ediția a III-a (Editura Insitutului Cultural Român, București, 2004); Angela Botez - Un secol de filosofie românească (Editura Academiei Române, București, 2005); Constantin Nicușan Micu - Reverberații. Studii și eseuri (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2005); Angela Botez - Arhitectura sistemului și conceptele integrative blagiene (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2006); Aurel Sasu - Dicționarul biografic al literaturii române, lit. M-Z (Editura Paralela
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
literaturii române de azi pe mâine, vol II (Editura Semne, București, 2009); Gavril Moldovan - Inechinoxidabile (Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010); Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin - Dicționarul scriitorilor români de azi (Editura Porțile Orientului, Iași, 2011); Constantin Nicușan - Notații și conotații. Eseuri de filosofie și literatură (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011); Zenovie Cârlugea - Lucian Blaga - sfârșit de secol, început de mileniu (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012); Ion Brad - Cărțile prietenilor mei (Editura Anamarol, București, 2014); Irina Petraș - Scriitori ai Ardealului. Dicționar critic ilustrat (Editura Casa
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
mei (Editura Anamarol, București, 2014); Irina Petraș - Scriitori ai Ardealului. Dicționar critic ilustrat (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2014); A participat, cu studii și comunicări științifice, la numeroase festivaluri și simpozioane, naționale și internaționale, pe teme de literatură și filosofie, între care amintim: Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură”, ediția a III-a, Neptun, 18-24 septembrie 2004, unde a citit versuri proprii traduse în limba franceză; Congresul Internațional de Filosofie de la Veneția (Italia), ediția a XXXIII-a, 17-21 august
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
simpozioane, naționale și internaționale, pe teme de literatură și filosofie, între care amintim: Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură”, ediția a III-a, Neptun, 18-24 septembrie 2004, unde a citit versuri proprii traduse în limba franceză; Congresul Internațional de Filosofie de la Veneția (Italia), ediția a XXXIII-a, 17-21 august 2010, unde a expus, în limba franceză, în sala Auditorium a manifestării: „Comunicarea umană - ca acțiune și cunoaștere”; Simpozionul Internațional „Statele Unite ale Europei”, care a avut loc în organizarea Academiei din
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
și festivaluri, naționale și internaționale (organizate în țară) a fost participant activ, moderator sau laureat; dintre aceste manifestări vom menționa: Simpozionul Național „Lucian Blaga” - confluențe și divergențe culturale în perspectivă filosofică, organizat la București, la Biblioteca Academiei Române, de Revista de filosofie, în zilele de 15-16 septembrie 2005, la sărbătorirea a 110 ani de la nașterea marelui scriitor și filosof; apoi la edițiile succesive ale manifestărilor: Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, de la Lancrăm-Sebeș-Alba Iulia, Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, de la Cluj-Napoca, Festivalul Național „Lucian Blaga
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
mișcă în jurul Soarelui, modificând noțiunea veche de secole a lui Philolaus. Totodată propune ideea că Pământul se rotește în jurul propriei sale axe. Aristotel din Stagira (384 î.Hr. - 322 î.Hr.) unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, a concluzionat din observațiile sale ca Pământul are forma unei sfere: Euclid (circa 325 î.Hr. - 265 î.Hr.) a fost un matematician grec care a trăit și predat în Alexandria în Egipt. A scris „"Elementa Geometrica”". Lucrarea, care se compune
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
generat și modelat o serie întreagă de ramuri tehnice din care au luat naștere în decursul vremii felurite meserii. Meșteșugurile, indiferent de natura lor, îmbină spiritul practic cu nevoia de frumos si simțul estetic manifestat de om în dezvoltarea lui. „Filosofia” ce se ascunde în spatele produselor meșteșugărești autentice, fac trimitere la valori perene precum bunătatea, iubirea aproapelui, răbdarea, credința sau comuniunea dintre toți și toate. Artizanat Artizanatul este un meșteșug practicat cu artă. Artizan inventiv și neobosit, omul, a cioplit lemnul
Tehnici de lucru manual () [Corola-website/Science/333066_a_334395]
-
cel puțin două arii majore de deschidere a studiilor de securitate prin considerarea variabilelor de gen. În primul rând se analizează poziția femeilor și modul în care securitatea lor imediată este violată, și în al doilea rând prin centrarea pe filosofia patriarhală care se află în spatele acestei reificări și violențe descriind modul în care aceasta se relaționează cu studiile de securitate. Se localizează femeile ca grup în cadrul studiilor de securitate și prin conștientizarea politică adusă de feminism se contestă înțelesurile acceptate
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
siècle (1954) - The Technological Society (1964) ce nu a reușit el prin Brave New World (1932). A fost unul dintre primii ecologiști alături de bunul său prieten Bernard Charbonneau, iar una dintre trăsăturile scrierilor lui, de la cele teologice până la cele de filosofie a tehnologiei sau mass-media, este o exegeza mereu surprinzătoare a ceea ce el numește "locuri comune". Practic, Ellul pune sub semnul întrebării tot ceea ce e clar și stabilit, reușind să răstoarne modul în care înțelegem lucrurile. A fost descris ca "pionierul
Jacques Ellul () [Corola-website/Science/333227_a_334556]
-
Creștinismul liberal, cunoscut și ca teologia liberală, acoperă diverse mișcări și idei filosofice și religioase inspirate de Biblie din cadrul creștinismului, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea. Termenul "liberal" nu se referă la creștinismul progresist sau la filosofia politică având acest nume, ci la gândirea filosofică și religioasă care a apărut drept consecință a Epocii Luminilor. Vorbind în general, creștinismul liberal este o metodă de hermeneutică biblică, o metodă liberă de dogme pentru a-l înțelege pe Dumnezeu
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
B. Warfield, Charles Hodge și ale fiului său Alexander A. Hodge, ș.cl., cel mai important în răspunsurile din anii 1880 asupra atacurilor liberale și moderniste asupra autorității scripturii. În cele din urmă, creștinismul liberal a abandonat obiectivitatea drept scop, deoarece filosofia modernă a devenit dominată de perspectivism filosofic și relativism moral. Creștinii liberali pot avea un comun unele credințe cu creștinismul catolic, cel ortodox sau chiar cel fundamentalist. Teologia creștină liberală a fost evidentă în critica biblică a secolelor XIX și
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
-lea împreună cu mișcarea progresistă din cultura și politica occidentală. Din punct de vedere obiectiv, creștinismul liberal a identificat stânga din cultura occidentală drept loc de revelare a lui Dumnezeu în istorie, urmând doctrina revelației progresive și nu în ultimul rand filosofia proceselor. Mai mult, faptul că știința modernă nu a oferit norme etice universale în afara Bibliei a condus la o criză a autorității morale din creștinismul liberal, care așteaptă încă să fie rezolvată. Creștinismul liberal a exercitat cea mai mare influență
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
de asemenea, membru al Societății Române de Criminologie și Criminalistică. s-a născut la data de 4 ianuarie 1946 în București. Părinții săi au fost intelectuali. După absolvirea studiilor liceale în București, a urmat, în perioada 1969-1972, cursurile Facultății de Filosofie, Secția de Sociologie din Universitatea București. A lucrat inițial la Laboratorul de Sociologie Urbană (actualul Centru de Sociologie Urbană și Regională - CURS) , apoi ca asistent la Catedra de Sociologia Medicinei din cadrul I.M.F. București (actuala Universitate de Medicină și Farmacie „Carol
Sorin M. Rădulescu () [Corola-website/Science/333319_a_334648]
-
urmă, la revista „Viitorul Social” (devenită ulterior, „Sociologie Românească” și apoi „Revista Română de Sociologie”) și la Centrul de Cercetări Sociologice (devenit, după 1989, Institutul de Sociologie al Academiei Române) din București. În anul 1981 a obținut titlul de doctor în filosofie. După 1989, a predat la Facultatea de Sociologie din București și la alte facultăți, în anul 1999 dobândind titlul de profesor universitar. În prezent, este cercetător științific gradul I la Institutul de Sociologie al Academiei Române și redactor șef al Revistei
Sorin M. Rădulescu () [Corola-website/Science/333319_a_334648]
-
Dan D. Lazea (n. 1974) este un cercetător român în domeniul științelor politice și al filosofiei, lector universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București. Deține un doctorat în Științe Politice/ Relații internaționale și Studii europene din partea Universității din Bordeaux și un doctorat în Filosofie din partea Universității din Torino, în cotutela cu Universitatea „Babeș-Bolyai
Dan Lazea () [Corola-website/Science/333382_a_334711]
-
un cercetător român în domeniul științelor politice și al filosofiei, lector universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București. Deține un doctorat în Științe Politice/ Relații internaționale și Studii europene din partea Universității din Bordeaux și un doctorat în Filosofie din partea Universității din Torino, în cotutela cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A beneficiat de burse și granturi de cercetare, precum bursă „Foreign Policy” a Colegiului Nouă Europa (NEC), bursa doctorala a Agenției Universitare a Francofoniei, bursa de excelență Eiffel a
Dan Lazea () [Corola-website/Science/333382_a_334711]