24,886 matches
-
1224. Cuvântul aimant vine probabil de la pierre aimante (piatra iubitoare). La chinezi are un nume asemanator: tsu-chi. Prin anul 1250 poetul Gauthier d'Espinois scria într-un poem: La fel cum acul se îndreaptă spre magnet, se îndreaptă ochii spre frumusețea care face obiectul acestor cântece. În Italia, Flavio Gioia din Amalfi a fost considerat multă vreme inventatorul busolei (1302), dar s-a revenit după ce s-a aflat că învățatul italian Brunetto Latini susținea că a văzut-o în Anglia încă
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
1992, 17; Poantă, Scriitori, 84-87; Ulici, Lit. rom., I, 112-116; Alex. Ștefănescu, Exegeza tristeții, RL, 1996, 21; Dicț. analitic, I,274-276; Milea, Sub semnul, 106-109; Grigurcu, Poezie, II, 313-319; Mircea A. Diaconu, Nicolae Prelipceanu, „binemuritorul”, CL, 2000, 1; Alex. Ștefănescu, Frumusețea ideilor, RL, 2000,9; Dicț. esențial, 694-697; Popa, Ist. lit., II, 508-511; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 37-41. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Acestea, în anumite perioade, au un statut distinct, recunoscut, respectat și râvnit. Supranumite și femei celebre, femei fatale, împărătese de alcov, dive ale divanului, metrese, cocote, deminondene etc, curtezanele sunt femei întreținute, practicante ale erotismului multiplu interesat care își valorifică frumusețea, inteligența, puterea de seducție, sex-appeal-ul, talentele și își valorizează farmecul pentru a cuceri bărbați importanți ca poziție socială, pentru a se menține în sfera atracției lor și pentru a-i determina să ia decizii în favoarea intereselor lor. Datorită charismei și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
charismei și puterii lor de seducție, au intrat în istorie curtezane care au marcat viața suveranilor, nobililor, bancherilor, oamenilor de cultură, au pigmentat societatea mondenă, politică și artistică a timpului. Au atras, au cucerit, au fascinat și au sedus prin frumusețe, senzualitate, eleganță, inteligență, arta conversației, arta amorului rafinat. Au șocat prin frivolitate, extravaganță, opulență, risipă, cruzime. Au creat pasiuni trecătoare și stabile. Puternice, în slăbiciunea lor, curtezanele și-au construit situații privilegiate pentru ele și pentru urmașii lor, au influențat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nobililor, din partea semenelor ce aspirau să le înlocuiască. Curtezanele au strălucit atât la curțile suveranilor, cât și în cercurile elevate ale bancherilor, filosofilor și artiștilor, în saloanele proprii și ale altora, pe scenă ca actrițe și dansatoare. Au strălucit prin frumusețe și eleganță, farmec generat de spirit, de talent, prin arta seducției de a provoca, de a incita, prin arta conversației. Desigur, menirea lor principală era aceea de a delecta, deconecta, distra, încânta. Numai că unele și-au depășit postura de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și au primit iubire, au iubit cu adevărat ori au simulat, au biruit ori au pierdut, s-au sacrificat pe ele însele ori au sacrificat pe alții, au fost devotate ori au trădat, au strălucit un timp ori au decăzut. Frumusețea fizică și îndeosebi frumusețea interioară, a spiritului au facilitat, de multe ori, reușita de a ajunge și de a se menține în sfera de atracție și interes a bărbaților importanți. Arta conversației nu a dat niciodată greș în actul seducției
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
au iubit cu adevărat ori au simulat, au biruit ori au pierdut, s-au sacrificat pe ele însele ori au sacrificat pe alții, au fost devotate ori au trădat, au strălucit un timp ori au decăzut. Frumusețea fizică și îndeosebi frumusețea interioară, a spiritului au facilitat, de multe ori, reușita de a ajunge și de a se menține în sfera de atracție și interes a bărbaților importanți. Arta conversației nu a dat niciodată greș în actul seducției. Curtezanele au intrat în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
inferioară soțiilor. Am nuanțat prezentarea lumii spectaculoase a femeilor care și-au valorificat farmecele feminității prin distingerea unei categorii care se interferează cu aceea a curtezanelor și le-am numit pseudocurtezane. Curtezanele și pseudocurtezanele au trăsături comune. Toate își valorifică frumusețea, inteligența și își valorizează farmecul. Acest mod de metacomunicare, ce exprimă capacitatea lor de a atrage, cuceri, încânta, generează puterea de seducție și intrarea celor vizați într-o captivitate plăcută, acceptată, asumată, devenită confortabilă, dar riscantă și, uneori dezonorantă. Curtezanele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce a atins culmea dezvoltării în perioada legislatorului Hamurappi și a regelui Nabucodonosor. În cetatea Babilonului erau numeroase temple și se ducea o viață luxoasă și de desfrâu. Ishtar era stăpâna feminină a cerului, protectoarea dragostei și a maternității, simbolul frumuseții perfecte, ocrotitoarea curtezanelor. Era adorată pentru mai multe atribuții, acelea de zeiță a bătăliilor, a înțelepciunii, a dragostei. Ca zeiță a bătăliilor era reprezentată pe spinarea unui leu cu o sabie în mână, îi însoțea, îi ocrotea pe cei aflați
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe zei, pe regi, pe oamenii de rând și îi sfătuia în luarea celor mai bune decizii. Ca zeiță a dragostei, a excelat ca soră, soție, mamă, amantă, curtezană și era un model pentru zei și pentru oameni. Este simbolul frumuseții, seducției, iubirii pătimașe și al răzbunării. În temple era celebrată pentru toate atributele ei. Fiind asimilată cu Inanna și cu Astharte, lui Ishtar i s-a atribuit și iubirea pentru trufașul rege sumerian Ghilgameș, de iubirea căruia a vrut să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
iubirea pentru trufașul rege sumerian Ghilgameș, de iubirea căruia a vrut să se elibereze, de aceea l-a omorât. S-a răzgândit însă, a mers în infern unde, prin magie, l-a readus la viață. Astharte este zeița feniciană a frumuseții, fecundității, procreației și patroana prostituatelor sacre din temple. Este asimilată cu Inanna și cu Ishtar. Fenicia s-a aflat în teritoriul de pe coasta răsăriteană a Mării Mediterane, cu orașe vestite: Byblos, Ugarit, Sidon, Tyr, cu economie și cultură înfloritoare în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
creatoare este feminină și de natură sexuală. Slujitoarele zeiței erau femei ce participau la ritualuri tantrice. Lakshmi, numită și Aphrodita indiană, este soția lui Vishnu, zeul regenerator și întruchiparea spiritului omniprezent, mama lui Kama, zeul dragostei, Cupidonul indian. Este zeița frumuseții, fericirii, norocului (similară Fortunei romane). Ea încarnează bogăția, frumusețea, seducția, eleganța. Era dorită și adorată deopotrivă de zei și de oameni, avea un farmec irezistibil. Ca și Aphrodita, s-a născut din spuma mării primordiale, de aceea mai este numită
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
erau femei ce participau la ritualuri tantrice. Lakshmi, numită și Aphrodita indiană, este soția lui Vishnu, zeul regenerator și întruchiparea spiritului omniprezent, mama lui Kama, zeul dragostei, Cupidonul indian. Este zeița frumuseții, fericirii, norocului (similară Fortunei romane). Ea încarnează bogăția, frumusețea, seducția, eleganța. Era dorită și adorată deopotrivă de zei și de oameni, avea un farmec irezistibil. Ca și Aphrodita, s-a născut din spuma mării primordiale, de aceea mai este numită și "Fiica mării de lapte". Ea întruchipează forța fizică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Cei atinși de săgețile lui Kama se îndrăgosteau și se iubeau. Și zeul Kama simbolizează dorința apropierii, împerecherii, dragostea sub toate formele. I se atribuie: veselia, dorința de petrecere, libertinajul, arta rafinată a amorului. Shri, soția lui Vishnu, este zeița frumuseții și a fericirii. S-a născut în oceanul primordial, din spuma mării. A apărut într-o floare de lotus și a fost râvnită de mai mulți zei, printre care Shiva, dar s-a căsătorit cu Vishnu. Uneori este asimilată lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Apsaras sunt zeități feminine corespondente nimfelor grecești, spirite bune ce locuiesc în copaci, pe ape, în munți și simbolizează plăcerea trupească. Reprezentate ca femei tinere, frumoase și seducătoare, ele derutează bărbații, aducându-i în prag de nebunie. Sunt întruchipări ale frumuseții răpitoare ce ademenesc prin farmecul lor ispititor. Sunt reprezentate ca dansatoare, cântărețe, sunt curtezane cerești, apărute din oceanul primordial agitat de zei și de demoni. Ele îi însoțesc pe cei căzuți în lupte în tărâmul veșnic. Unele poartă nume Urvasi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce comemorau moartea rituală periodică, cu vaiete și bocete ale femeilor, urmate de ospăț și de procesiunea unirii femeilor cu iubiții lor. Allatu este zeița mesopotamiană a copulației, soția lui Nergal, regele-demon. Athargatis, zeița fertilității naturale și fecundității umane, a frumuseții, a lunii, este venerată în Orientul Apropiat (Siria, Liban). Când se unește cu zeul arhetipal al vegetației, Haddad-Rimon, este venerată în promiscuitate, prin orgii sexuale, procesiuni falice și în templele în care se practica prostituția sacră. Anat este zeița din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care se practica prostituția sacră. Anat este zeița din panteonul ugarit (Siria), fiica creatorului primordial El, considerat părintele zeilor și simboliza creația, înțelepciunea, dreptatea, puterea în lumea semită. Alte mituri o consideră ca fiind sora lui Baal. Este zeița fecundității, frumuseții și dragostei. I s-a creat imaginea unei femei cochete, seducătoare și sângeroase. Cybele este o zeiță de origine frigiană, din vestul Anatoliei, considerată a fi Marea Mamă, personificare a pământului. Este adorată în sărbători de primăvară, în procesiuni falice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
preislamică, fiica lui Allah, supranumită "Aphrodita arabă". Este cunoscută în trei ipostaze: de fecioară asociată lunii în creștere, de mamă asociată cu luna plină, de femeie matură, înțeleaptă, cu darul profeției asociată cu luna nouă. Este și o zeiță a frumuseții, o divinitate solară, este adorată în temple și i se ridică altare pentru sacrificii. Face parte din triada feminină: Al` Alath, Al Manath (zeița destinului, a norocului), Al Uzzah (Steaua Dimineții sau Venus). Si'La sunt diavolițe care, în folclorul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un model uman al longevității Peng Zu, descendent al Împăratului Galben, ce ar fi trăit, după unii, 8000 de ani, după alții, 10000 de ani. Aceasta este explicația urării chinezilor: "Să trăiești 10000 de ani". Zeități grecești Aphrodita este zeița frumuseții și a iubirii. Unele legende precum cele homerice susțin nașterea zeiței din unirea lui Zeus cu Dione, o titanidă, progenitură preolimpiană, având ca părinți pe Uranus și pe Geea / Gaia. Alte legende prezintă proveniența Aphroditei din spuma mării. Conform acestora
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tăiat falusul, l-a aruncat în mare și, în jurul lui, după ultima emisie seminală, a apărut o spumă în mijlocul căreia a apărut o tânără deosebit de frumoasă era Aphrodita. În această versiune, frumoasa zeiță i-a precedat pe olimpieni, dovadă că frumusețea este primordială. Era totodată și o explicație a senzualității ei. Ea simbolizează dragostea, seducția, dorința, extazul, de aceea este supranumită Aphrodita Hetaera sau Aphrodita Porne, în asociere cu prostituția sacră și laică. Destinul zeiței este complex. Creatorii mitici au căsătorit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
împreună cu fiii săi au întemeiat orașele: Lavinium, Alba Longa, Roma. Cu Hermes l-a avut pe Hermaphroditus, cu Ares i-a avut pe Harmonia și pe Eros, devenit zeul iubirii. Aphrodita este descrisă și reprezentată ca o tânără de o frumusețe perfectă, seducătoare, irezistibilă, voluntară, însoțită, uneori, de cele Trei Grații, fiicele lui Zeus și ale Eurynomei: Aglaia, Euphrosyne și Thalia, și de fiul ei, Eros. Zeița frumuseții și a dragostei se îndrăgostea de zei și de muritori, îi făcea pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
devenit zeul iubirii. Aphrodita este descrisă și reprezentată ca o tânără de o frumusețe perfectă, seducătoare, irezistibilă, voluntară, însoțită, uneori, de cele Trei Grații, fiicele lui Zeus și ale Eurynomei: Aglaia, Euphrosyne și Thalia, și de fiul ei, Eros. Zeița frumuseții și a dragostei se îndrăgostea de zei și de muritori, îi făcea pe alții să se îndrăgostească și să iubească. Deținea și arta farmecelor. Propria-i cingătoare brodată cu aur purta mesajul aprinderii și menținerii dorinței iubirii. Uneori i-o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
au luptat și câștigător a fost Romulus, fondatorul Romei. Acca Larentia a mai fost numită și Doamna- Mamă, patrona și preotesele ce practicau în temple prostituția sacră, era omagiată în sărbători numite larentalia. Venus este corespondenta romană a Aphroditei, zeița frumuseții și a dragostei. În epoca arhaică era ocrotitoarea vegetației și a fertilității, a grădinilor și livezilor, a abundenței florale. Romanii o considerau reperul descendenței lor, mama Romei, prin fiul ei, Enea. Ovidius în "Fastele" o prezintă ca fiind creatoarea tuturor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mit, Venus l-a rugat pe Jupiter, tatăl ei, să-i îngăduie să-l purifice și să-l zeifice pe Enea, fiul ei, întemeietor, prin urmașii săi, Romulus și Remus, al Romei. Venus a preluat atributele Aphroditei de zeiță a frumuseții și a iubirii, modul voluntar și capricios de a se purta și de a influența destinele zeilor și ale oamenilor. Fiul ei și al lui Jupiter sau al lui Marte, Cupidon, comparativ cu Eros care simboliza inițial forța creației cosmice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de pești), eriniilor (divinități răzbunătoare), Ielele, cunoscute și sub numele de Drăgaice, de Sânziene și de Șoimane, în realitate, plante, în folclorul românesc reprezintă sărbătoarea care celebrează coacerea holdelor și are loc pe 24 iunie. Ele sunt zâne a căror frumusețe doar îngerii o întrec, sunt seducătoare, zburdalnice, zănatice, cu puteri magice. Reprezentate ca fiind tinere femei cu trupuri invizibile, ca niște năluci, învăluite în lumină și în întuneric, Ielele pot fi văzute, fără să se întâmple nimic rău, doar de către
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]