25,311 matches
-
Janda drept dimensiunea stânga economică (primele patru variabile), dimensiunea războiul rece (secularizare, armată, bloc Est-Vest, anticolonialism), dimensiunea liberală (integrare națională și supranațională, participare) și o a patra dimensiune, reprezentată de o singură variabilă. Aceste rezultate i-au permis să respingă ipoteza că o singură dimensiune stânga-dreapta ar putea explica diferențele dintre partide. Tema generală la care răspunde analiza factorială este următoarea: având un set de date alcătuit dintr-o mulțime de variabile care descriu un concept/fenomen sau o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
acestea este cel mai des întâlnit în cercetarea empirică - analiza factorială ne clarifică, structurează și simplifică înțelegerea felului în care datele covariază. De multe ori însă, analiza factorială este folosită și în scop confirmativ, ca mijloc de testare a unor ipoteze. Exemplul privind liberalismul dat mai sus este o ilustrare a abordării exploratorii. Un alt mod de utilizare în scop exploratoriu a analizei factoriale este acela de validare a scalei de măsură pentru un concept abstract unidimensional, alcătuită dintr-o serie
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
numai pentru explorarea datelor, ci și pentru confirmarea unor rezultate. De exemplu, putem întâlni următoarea situație practică de cercetare. Din rațiuni teoretice și bazându-ne pe rezultate anterioare, credem că un fenomen este explicat de un anumit număr de factori (ipoteza de lucru). Supoziția poate fi testată (poate fi confirmată) prin realizarea unei analize factoriale. Analiza factorială ne ajută însă și să aflăm (să explorăm) care sunt acești factori și ce anume reprezintă. Altă strategie dintre multele care pot fi folosite
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în practica de cercetare este următoarea. Setul de date se împarte în două, prin divizarea eșantionului în două subeșantioane, aleatoriu sau altfel. Primul eșantion este folosit pentru explorarea structurii de date și ne furnizează un model factorial. El va reprezenta ipoteza de lucru pentru explicația fenomenului pe care îl studiem. Cel de-al doilea eșantion este apoi folosit pentru a testa modelul dezvoltat după datele din primul eșantion. Confirmarea modelului pentru cel de-al doilea eșantion este considerată o validare a
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în această fază sunt legate de problema de cercetare. Ce anume dorim să obținem? Încercăm să aflăm structura unui set de date? Dorim să explorăm dimensiunile unui fenomen sau să înțelegem cum funcționează un concept complex? Dorim să testăm o ipoteză de cauzalitate sau de dimensionalitate a datelor? Acest lucru trebuie să fie foarte bine clarificat în mintea noastră. Trebuie să înțelegem ce fel de date avem: care sunt obiectele ale căror caracteristici le măsurăm (populația care ne furnizează datele), ce
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
câteva modalități de a stabili dacă există suficientă corelație între variabilele observate pentru a analiza factorial datele: 1) Una este aceea de a testa statistic prezența corelației între variabile. Acest lucru se face cu ajutorul testului de sfericitate Bartlett, care testează ipoteza că matricea de corelație este matricea-identitate (testează ipoteza că între fiecare două variabile observate nu există nici o corelație). Statistica de test este o transformare a determinantului matricei de corelație. Cu cât statistica de test este mai mare și nivelul de
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
corelație între variabilele observate pentru a analiza factorial datele: 1) Una este aceea de a testa statistic prezența corelației între variabile. Acest lucru se face cu ajutorul testului de sfericitate Bartlett, care testează ipoteza că matricea de corelație este matricea-identitate (testează ipoteza că între fiecare două variabile observate nu există nici o corelație). Statistica de test este o transformare a determinantului matricei de corelație. Cu cât statistica de test este mai mare și nivelul de semnificație asociat mai mic, cu atât șansa ca
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de corelație. Cu cât statistica de test este mai mare și nivelul de semnificație asociat mai mic, cu atât șansa ca matricea de corelație să fie matricea-identitate este mai mică, deci cu atât corelațiile observate sunt mai importante. Dacă însă ipoteza nu se poate respinge, atunci probabil că analiza factorială pentru datele respective nu-și are locul și rostul. Figura 8. Ipoteza testului de sfericitate Bartlett 2) Altă modalitate de a stabili dacă avem suficientă corelație între variabile pentru a căuta
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
matricea de corelație să fie matricea-identitate este mai mică, deci cu atât corelațiile observate sunt mai importante. Dacă însă ipoteza nu se poate respinge, atunci probabil că analiza factorială pentru datele respective nu-și are locul și rostul. Figura 8. Ipoteza testului de sfericitate Bartlett 2) Altă modalitate de a stabili dacă avem suficientă corelație între variabile pentru a căuta o structură latentă a datelor este aceea de a examina coeficienții de corelație parțiali. Dacă există factori comuni care dau seama
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de corelații observate. Conform logicii statistice obișnuite, se vor extrage atâția factori până când discrepanța dintre corelațiile observate și corelațiile produse de modelul factorial va fi suficient de mică pentru a fi atribuită erorilor de eșantionare. Algoritmul de extragere pornește de la ipoteza unui factor comun unic. Acestui model cu un factor i se aplică testul discrepanței dintre matricea de corelații observate și cea produsă 1. Dacă testul esterespins (discrepanța dintre cele două seturi de corelații este prea mare din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cel de-al doilea subeșantion, validând schema identificată. Studiul lor a fost folosit în mai mult de 15 studii ulterioare, majoritatea confirmând validitatea tipologiei (sau cel puțin a primelor două categorii). Analiza cluster este folosită, de asemenea, la generarea de ipoteze prin explorarea datelor, ca și la testarea ipotezelor prin validarea unor tipologii obținute prin alte proceduri. De exemplu, o editură care dorește să lanseze un nou produs cultural poate presupune că piața cititorilor este segmentată în mod logic, în funcție de opiniile
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Studiul lor a fost folosit în mai mult de 15 studii ulterioare, majoritatea confirmând validitatea tipologiei (sau cel puțin a primelor două categorii). Analiza cluster este folosită, de asemenea, la generarea de ipoteze prin explorarea datelor, ca și la testarea ipotezelor prin validarea unor tipologii obținute prin alte proceduri. De exemplu, o editură care dorește să lanseze un nou produs cultural poate presupune că piața cititorilor este segmentată în mod logic, în funcție de opiniile și atitudinile acestora față de o serie de probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
gruparetc "Selecția variabilelor care servesc drept criterii de grupare" Variabilele care vor constitui baza de formare a grupurilor vor fi alese atât după considerente teoretice și conceptuale, cât și după considerente practice. Criteriile de grupare trebuie puse în acord cu ipotezele cercetării, fie ele bazate pe asumpțiile unei teorii formulate clar, pe baza cercetării anterioare sau pe baza unor judecăți de bun-simț. Ele trebuie să fie relevante pentru problema de rezolvat, să se refere direct la obiectivele analizei. Tehnicile de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
stabilit de grupuri, k, de exemplu de la 2 la 6. Interpretarea grupurilortc "Interpretarea grupurilor" Pasul de interpretare a grupurilor este, din punctul de vedere alcercetătorului, extrem de important, întrucât în acest moment „transpare” structura căutată a datelor sau este validată o ipoteză legată destructura datelor. Acest pas presupune examinarea valorilor pe care le iau variabilele de grupare pentru obiectele din fiecare grup rezultat, pentru a înțelege natura grupurilor. La interpretarea grupurilor este utilă analiza centroizilor. Acest lucru este imediat, atunci când datele originale
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
l larg, cuprins între 15.000 și 150.000 Hz. Modalitatea atât de diferită prin care chiropterele generează semnalele de ecoloca semnalele de ecoloca semnalele de ecoloca semnalele de ecolocație reprezintă unul din a argumentele cele mai solide în sprijinul ipotezei u unei evoluții diferite a celor două subordine. Ultrasunetele emise de microchiroptere sunt caracteristice fiecărei specii, diferențele fiind d date de frecvență, lungime de undă și de amplitudine. Chiar și în cadrul aceleiași specii, ele variază în func în func în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în pregătirea gimnastelor. Rezultatele obținute de gimnaste la testările efectuate au evidențiat nivelul de pregătire artistică a gimnastelor de categoria „junioare IV - nivelul I”. Acestea pot crea o imagine asupra eficienței utilizării mijloacelor pregătirii artistice în antrenamentul gimnastelor. I.5. Ipotezele cercetării constatative Analiza teoretică și generalizarea datelor literaturii de specialitate, realizate în cercetarea de față ne demonstrează că aplicarea structurii și conținutului unor modele de pregătire artistică în antrenamentul gimnastelor nu a constituit un domeniu de interes pentru specialiști, astfel încât
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
cercetarea de față ne demonstrează că aplicarea structurii și conținutului unor modele de pregătire artistică în antrenamentul gimnastelor nu a constituit un domeniu de interes pentru specialiști, astfel încât a devenit premisa de bază și factor de actualizare pentru formularea următoarelor ipoteze: 1. Credem că prin datele documentelor de planificare putem obține informații cu privire la ponderea pregătirii artistice în ciclul anual al antrenamentului sportiv. Dacă vom identifica structura și conținutul pregătirii artistice pe perioadele antrenamentului sportiv, atunci vom putea eficientiza antrenamentul gimnastelor de
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
9. Stereotipuri, prejudecăți, discriminare / 166 4.10. Discriminarea în România. Percepția cetățenilor români / 184 4.11. Ce înseamnă discriminare pe piața muncii? / 188 V. Diferențe de gen în leadership / 227 5.1. Prezentarea problemei / 227 5.1.1. Teorii și ipoteze / 227 5.1.2. Posibile răspunsuri / 228 5.2. Perspectiva propusă / 229 5.3. Ce puteți face ca angajat(ă)/manager/manager de resurse umane/organizație / 235 VI. Managementul diversității instrument pentru managementul performanței / 239 6.1. Prezentarea problemei / 239
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
se axează pe diferențele culturale intranaționale și nu echivalează cultura cu națiunea. Cartea lui Molefi Assante, Transracial Communication (1973), este una dintre primele care abordează acest subiect. De la începuturile sale, cercetarea Comunicării interculturale a fost un domeniu interdisciplinar, încorporând: * lingvistica: ipoteza lui Sapir și Whorf în ceea ce privește impactul variației lingvistice asupra atitudinilor culturale. Aceștia au folosit noțiunea de competență interculturală, adică abilitatea de a se descurca în diferite culturi cu ajutorul comunicării; * antropologia: Analiza lui Renate Rosalio asupra proprietății diverselor metode de a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
al unei alte culturi spre a fi înțeles"15. Asupra relației dintre cultură și limbă nu s-a ajuns la un consens, pentru că fiecare se raportează la cealaltă. Un prim argument este acela care spune că limba determină cultura noastră, ipoteză ce aparține lui Sapir și Whorf, care pretind "că limba nu doar transmite, ci ne și modelează felul de a gândi, atitudinile și credințele.16". Una din marile diferențe, bariere între culturi este limba. Convențiile lingvistice pot cauza neînțelegeri în ceea ce privește
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mai mult pe grupuri, modul în care este percepută o persoană, problemele privind calitatea de membru, metaforele spațiale, distanța socială, centrul-periferie, marginalitate, barierele și punțile de legătură, intrarea/ieșirea și includerea/excluderea. Aplicațiile în acest domeniu ar implica schimbarea atitudinii, ipoteza contactului, problemele active, politicile publice și schimbarea legilor. Condon observă discrepanța dintre ceea ce spunem că simțim pentru ceilalți și cum ne comportăm cu aceștia. "Etnocentrismul se studiază prin metode socio-psihologice și se bazează pe distincția dintre cei din interiorul grupului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
anterioară sau ca dublul său eterogen au eșuat întotdeauna și au sfârșit în descoperirea unei societăți diferite, a unei organizări sociale, celei a sălbaticului, a animalicului. Atunci, pentru ce e menținută această separație, dacă nu ca realitate, cel puțin ca ipoteză [...] ? Eu văd două motive pentru aceasta: definirea Celuilalt drept obiect, conservarea primatului individului. Pe de o parte, pentru o anumită colectivitate, acest fapt justifică supunerea, excluderea și distrugerea unei colectivități diferite. Dacă locul acesteia este bine trasat în logica noastră
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
desființarea locului de muncă nu poate face noi încadrări pe locurile de muncă ale salariatului concediat timp de 9 luni de la data concedierii acestuia. Capitolul 5 Diferențe de gen în leadership 5.1. Prezentarea problemei 5.1.1.Teorii și ipoteze Deși femeile reprezintă 51% din populația totală și 46,5% din populația activă, doar 11% din boardurile manageriale au în componență femei și doar 4% din cei mai bogați oameni din lume sunt femei. Întrebările legate de diferențele dintre femei
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de departe prima variantă primește cea mai puternică susținere a specialiștilor. Teoriile încearcă să identifice factorii care explică diferențele între femei și bărbați privind leadership-ul. Teoriile privind diferențele între femei și bărbați în leadership au pornit de la cele mai variate ipoteze: * Diferențele sunt biologice sau mai degrabă de stil? * Aduc ele diferențe în eficiența ca leader, iar dacă da, care diferențe favorizează succesul? * Diferențele sunt reale sau percepute? Teoriile au luat în considerare atât opinii ale leaderilor înșiși (femei sau bărbați
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care angajații au opinii diferite de cele personale. Pași: 1. Participanții la training identifică probleme reale de la locul de muncă. Acestea pot fi aspecte individuale sau probleme pe care întreg grupul dorește să le adreseze. 2. Participanții discută despre presupunerile/ ipotezele proprii privind aceste probleme și încearcă să dezvolte o înțelegere comună asupra fiecărei probleme aduse în discuție. 3. Participanții caută soluții la problemele prezentate de colegi. 4. Fiecare participant identifică modalități de a aplica sugestiile colegilor și încearcă aceste soluții
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]