25,496 matches
-
Guga. Dar dacă personajul principal din această operă literară n-ar mai apare pe ecran într-un anumit spital, ci în alt spital, s-ar schimba tot contextul operei și opera ar fi trădată. Chiar dacă, în rest, ar rămâne aceeași povestire. Trebuie, deci, să vă spun că am o reținere față de translatarea cinematografică a literaturii contemporane, tocmai din frica de a nu trăda. Două nuanțe diferite în transpunerea unei lucrări importante pot să schimbe, fundamental, valoarea acelei transpuneri. Cineva îmi spunea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
psihologică, generată de orice semn care prezintă similitudini reale sau simbolice cu traumatismul de față. Este important să adăugăm că individul nu poate controla simptomele, reexperimentarea fiind una perceptuală, motiv pentru care evocă fidel experiența reală. Reamintirea diferă esențial de povestire (Gerson, apud Nutt, Davidson, Zohar, 2000). C. Tendința de a evita stimuli care se pot asocia cu trauma și diluarea sensibilității generale a persoanei, evocate de trei sau mai multe moduri, din cele inventariate mai jos: evitarea gândurilor, sentimentelor sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
științelor socioumane ezitau să se centreze pe reacțiile pozitive ale copiilor confruntați cu situații de viață dificile (Rutter, 2000). Dar „dacă noțiunea de reziliență e recentă, realitatea este totuși antică. ̨ n acest sens sunt semnificative producțiile imaginarului, începând cu povestirile mitice până la operele de ficțiune ale secolului al XIX-lea, care, cu regularitate, descriu copilul ca fiind rezilient” (Gianfrancesco, 1999, apud Theis, 2001, p. 33). Reziliența și vulnerabilitatea copilului au însă un preț ce se plătește transgenerațional, așa cum apare în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
experiențe de pierdere asemănătoare și care se află în diferite stadii de prelucrare a doliului. O modalitate eficientă de intervenție cu copiii care trec prin doliu (separarea de părinți, moartea părinților, catastrofe naturale inundații, cutremure, război, conflagrații etc.) este povestea, povestirea. Intervenientul (poate fi părintele, cel care îngrijește copilul) trebuie să afecteze timp povestirii. Povestirile ajută la înțelegerea și găsirea unui sens pierderii dureroase petrecute, la înțelegerea reacțiilor celorlalți, la înțelegerea schimbărilor care apar și la regăsirea copilului, a unui loc
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a doliului. O modalitate eficientă de intervenție cu copiii care trec prin doliu (separarea de părinți, moartea părinților, catastrofe naturale inundații, cutremure, război, conflagrații etc.) este povestea, povestirea. Intervenientul (poate fi părintele, cel care îngrijește copilul) trebuie să afecteze timp povestirii. Povestirile ajută la înțelegerea și găsirea unui sens pierderii dureroase petrecute, la înțelegerea reacțiilor celorlalți, la înțelegerea schimbărilor care apar și la regăsirea copilului, a unui loc al său printre ceilalți. Poveștile se cer spuse de multe ori, nu o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doliului. O modalitate eficientă de intervenție cu copiii care trec prin doliu (separarea de părinți, moartea părinților, catastrofe naturale inundații, cutremure, război, conflagrații etc.) este povestea, povestirea. Intervenientul (poate fi părintele, cel care îngrijește copilul) trebuie să afecteze timp povestirii. Povestirile ajută la înțelegerea și găsirea unui sens pierderii dureroase petrecute, la înțelegerea reacțiilor celorlalți, la înțelegerea schimbărilor care apar și la regăsirea copilului, a unui loc al său printre ceilalți. Poveștile se cer spuse de multe ori, nu o singură
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o singură dată, ci până la golirea de emoțiile negative asociate retrăirii evenimentului. Ca o melodie pe care, dacă o cânți prea mult, își pierde atractivitatea. Sunt câteva reguli care se impun atunci când sprijinim copilul pentru a-și internaliza evenimentul prin povestire: copilul trebuie să stea corporal aproape de adultul cu care povestește. în funcție de vârsta copilului, adultul poate să-l țină în brațe sau să se așeze lângă el, cuprinzându-i umerii, sau să-i țină mâna; povestea trebuie depănată doar atât timp cât copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întrebări (întrebările pot fi semn al interesului, al dorinței de a înțelege mai bine, dar și semn al dorinței de a evita retrăirea emoțională, atunci când nu se referă la subiect); dacă sunt poze, este bine să fie folosite pentru ilustrarea povestirii; dacă povestirea se face în grup de copii (când e vorba de un grup de copii care au fost expuși unui eveniment violent comun), povestitorul trebuie să se asigure că și cei mai mici înțeleg; când povestea se repetă, copilul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pot fi semn al interesului, al dorinței de a înțelege mai bine, dar și semn al dorinței de a evita retrăirea emoțională, atunci când nu se referă la subiect); dacă sunt poze, este bine să fie folosite pentru ilustrarea povestirii; dacă povestirea se face în grup de copii (când e vorba de un grup de copii care au fost expuși unui eveniment violent comun), povestitorul trebuie să se asigure că și cei mai mici înțeleg; când povestea se repetă, copilul o știe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
evenimentul traumatic căruia i-a fost victimă) sunt indicate: terapie de grup (grupuri de sprijin) și terapie sistemică de familie; tehnici terapeutice cognitiv-comportamentale; dezbateri pe tema suferinței, traumei și a evenimentului traumatic la care a participat; descrierea detaliată a evenimentului (povestirea împreună cu copilul a evenimentului, pentru a-l ajuta astfel să conștientizeze ceea ce s-a petrecut și trăirile sale); desenarea evenimentului (comunicarea trăirilor în orice formă de exprimare accesibilă copilului: cuvinte, linie, culoare, mișcare, sunet etc.); jocuri de rol (joc cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asemenea o metodă importantă pentru vindecarea copilului posttraumă. în aceste secvențe în care cei doi colaborează, umorul, glumele pe înțelesul copilului sunt balsam pentru psihismul copilului traumatizat și speriat permanent sau traumatizat și într-o permanentă agitație. 5. Narațiunea coerentă. Povestirile coerente sunt importante în povești, în mărturiile depuse în tribunal, precum și în istoria noastră personală. A avea o istorie personală fără goluri, care decurge eveniment după eveniment, orientate în timp și spațiu, înseamnă a fi sănătos, rezilient, învingător al momentelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
preșcolară, când copiii sunt foarte atrași de pozele lor și ale familiei și cer să le revadă. Acestea sunt momente în care el își prelucreează istoria personală și identitatea. Copiii sunt foarte interesați de poveștile din copilăria părinților și de povestirile în care ei sunt subiecții, dar la alte vârste. O caracteristică a părinților „suficient de buni”este aceea de a-și găsi timp și plăcerea de a povesti copilului întâmplări din propria copilărie. Astfel copilul se simte ca părinții, din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fiind faptul că noi [ființele umane] suntem obligați să găsim sensul fenomenelor și al obiectelor care «ne vorbesc», avem la dispoziție o cale pentru a ridica ceața care ne înconjoară atunci când avem o experiență psihotraumatică și asta prin intermediul narațiunii, a povestirii”. Să povestim evenimentele de viață, să le revedem înșiruirea, să povestim altora despre aceste evenimente fără spaima, fără jenă și să le facem cât mai clare și adevărate este un important pas, recunoscut ca atare de specialiști, spre vindecarea traumei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în urma unor dezastre. Le enumerăm mai jos: 1. Poveștile de reziliență ale oamenilor și comunităților sunt o necesitate politică: „Chiar și cele mai oribile acte distructive au fost interpretate ca oportunități pentru o reformă progresistă, iar procesul de asamblare a povestirii se petrece adeseori foarte repede”consecutiv evenimentului. 2. Dezastrele demonstrează reziliența guvernelor. „în urma dezastrelor guvernele au legitimitatea de a susține populația. Rupturile cauzate de dezastre obligă guvernul la exercitarea directă a puterii ce o deține, etalând repertoriul de tehnici pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Dezastrele demonstrează reziliența guvernelor. „în urma dezastrelor guvernele au legitimitatea de a susține populația. Rupturile cauzate de dezastre obligă guvernul la exercitarea directă a puterii ce o deține, etalând repertoriul de tehnici pe care-l deține pentru confruntările cu urgențele”. 3. Povestirile rezilienței sunt adeseori competitive. „Figurile centrale în cultura dominantă reclamă (sau li se acordă) drepturi de autori în timp ce contribuția grupurilor marginalizate sau a oamenilor obișnuiți este în general uitată în procesul de construire a narațiunii.” 4. Reziliența locală se leagă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
despre prima colonizare" (1686), descria orașele înființate de Alexandru cel Mare, pe Valea Indusului. În poemul de versuri "Viața lumii", Miron Costin descria cuceririle lui Cyrus în India. Într-o colecție de manuscrise, care datează din anul 17002, se evidențiază "Povestirea despre țările și imperiile care existau în Asia", din care cititorii români primeau primele informații despre zona și statele din acea parte a lumii. Într-o "Cosmografie", care a trezit, încă de atunci, interesul cititorilor români, datând din 17663, se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rândurile gânditorilor laici, se manifest] adesea o pream]rire a capacit]ților umane care îi deosebește pe oameni de cele ale celorlalte animale într-o asemenea m]sur], încât par s] provin] de la o surs] diferit], nep]mântean]. Într-adev]r, povestirile științifico-fantastice despre înrudirea cu o planet] îndep]rtat] sunt adesea invocate cu aparent] seriozitate pentru a susține aceast] teorie. v. Avantajele etologiei Ast]zi putem totuși s] evit]m aceste dou] alternative nereușite, abordând, simplu, o viziune mai realist] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iertarea, st]pânirea de sine, lipsa furiei, neînsușirea, puritatea, controlul senzualit]ții, înțelepciunea, autocunoașterea și adev]rul. Din nou, acestea sunt elemente obișnuite în etică indian]. Scrierile epice și Gita Popularele scrieri epice R³m³yana și Mah³bh³rata exploreaz] prin intermediul anecdotelor și povestirilor emoționante luptele, paradoxurile și dificult]țile care survin în respectarea dharmei, idee aflat] în permanent] evoluție. R³m³yana, care îi prezint] pe viteazul R³má și pe soția sa cast], Sita, drept modele perfecte ale virtuții, este mai dogmatic] în poziția sa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legate de etică comportamental]. Literatura acestei perioade a fost împ]rțit] de Tishby și Dan în patru categorii: filosofic], rabinic], pietist] și cabalist]. Elemente de etic] s-au înfiltrat în texte filosofice sau mistice, în predici, omilii, testamente și scrisori, povestiri și fabule, poezii, comentarii ale Bibliei și ale Mișnei și în manuale de etic] comportamental]. Revenind la prima dintre cele patru categorii de literatur] etic] evreiasc] din perioada medieval], se pare c] discuțiile filosofilor evrei se opreau, în principal, asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1884, la Paris, și întrebată dacă romanul avusese vreo influență asupra purtării ei, recunoscu că simțise un impuls irezistibil să urmeze eroina pas cu pas în soarta ei ingrată și că așteptase cu un sentiment de teroare ultimele capitole ale povestirii. La rîndu-mi, cunoșteam acum zece ani o ființă de o frumusețe stranie, căreia deși îmi dădeam sema că fac rol penibil nu-i puteam refuza rugămintea de a-i aranja cînd ore de muzică, cînd de teatru, cînd de balet
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care îmi părea mult mai modern decît, iată, este. Iertare pentru insolență! Ne revedem pe Lăpușneanu. 27 iunie Candorile începutului. Delectabilul filozof Alain (1868-1951) povestește cum a început să scrie despre artă. Nu e, neapărat, de tras o concluzie din povestirea sa, dar ceva în care să se întrevadă conturarea unei concluzii tot există. Și asta pentru că, recitind acum pasajul, ceva m-a șocat, așa cum nu se întîmplase cu mulți în urmă, la prima lectură, fiind atunci, probabil, frapat doar de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
românesc). Miturile, modelele religioase sau cele eroice (populare), simbolurile și imaginile sprijină și se integrează în procesul de memorare colectivă, ce duce la fixarea în imaginar într-un mod structurat (precum în mod necesar se organizează materia narativă într-o povestire fondatoare) a locurilor comune cu relevanță identitară. Pentru că sunt solicitate competențele mnemotehnice ale comunității, se coagulează pe fundamente culturale generale cu valoare antropologică (simbolismul spațiului, al timpului, al puterii, al imaginii morții, ritualurile etc.) o rețea deschisă de imagini mentale
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în schimb înlocuirea unor principii fundamentale până la acea dată prin abandonarea convingerii că practica istoriografică este axată pe explicarea trecutului prin reguli logice (precum în modelul deductiv sau nomologic și în modelul rațional) și, în consecință, prin trecerea la analiza povestirii istorice nu doar ca procedeu narativ, retoric sau cultural, ci și ca martor și model socio-politic (viziune pe care o integrez în strategia teoretică a acestei cercetări). Mutația realizată de Arthur Danto în scrierile sale târzii, de la o strictă filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau cultural, ci și ca martor și model socio-politic (viziune pe care o integrez în strategia teoretică a acestei cercetări). Mutația realizată de Arthur Danto în scrierile sale târzii, de la o strictă filosofie analitică a istoriei la o problematizare a povestirii istorice, a implicat o nuanțare graduală a discursului științific legat, spre exemplu, de categoria temporalității și un abandon treptat al categoriilor pozitiviste. La începutul postmodernității, chiar factorul "timp" a organizat unele modele logice, bazate pe explicații deductive și nomologice date
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
țin de civilizație și de cultură). Narațiunea tinde să-și subordoneze conceptual orice manifestare a trecutului păstrat în formă abstractă sau materială, pentru că, în perspectiva noii istoriografii, în orice "martor" s-ar putea afla in nuce o structură latentă de povestire. Viziunea aceasta este aplicată în special în analiza textelor, a iconografiei, a artei profane și sacre, așadar domeniilor de cercetare în care conștiința care mediază între o realitate trecută și un lector contemporan este pasibilă de distorsionarea intenționată sau nu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]