25,673 matches
-
zona de câmpie, sporind în diversitate odată cu reducerea altitudinii. Vegetația de luncă cuprinde două tipuri principale de asociații: zăvoaiele sau pădurile de luncă și pajiștile de luncă. Speciile care compun pajiștile de luncă se identifică sub forma mai multor asociații vegetale. În luncă , suprafețele plane sau cu microdepresiuni, care primăvara posedă o umiditate excesivă pentru ca vara să fie uscate (cu apa freatică la - 0,5 m) sunt acoperite de Carex vulpina(rogozul vulpii) în proporție de 60% în asociere cu exemplare
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
curentul este slab, se remarcă o vegetație cu plante submerse: brădiș (Myriophyllum verticillatum), broscărița (Potamogeton natans). În cursul superior, există o serie de plante bine fixate de pietre și bolovani, cum sunt mușchii (Fontinalis) și algele filamentoase, care formează bioderma vegetală. La adăpostul pietrelor din apropierea malurilor exista o multitudine de briofite și alge (lâna broaștei).(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Solurile brune de pădure Ponderea mare a acestui tip de sol se poate explica prin condițiile climatice anume temperaturi medii anuale
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
concluzie generală a celor expuse, activitățile umane trebuie canalizate în direcția sporirii fertilității solului, eliminarea excesului de apă, combaterea eroziunii solului și a poluării . Factorul care determină procesul de formare a solurilor și condiționează evoluția lor, îl constituie activitatea lumii vegetale, iar rocile, clima, relieful vârsta regiunii prezintă condițiile din care decurg procesele de formare a solului (Gr. Obrejanu). Cunoașterea vegetației prezintă un dublu aspect: pe de o parte are rol important în formarea și evoluția solului și pe de altă
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
vegetația reflectă pe de o parte influența pătrunderii tot mai accentuate a stepei din est, iar pe de altă parte influența relativă a zonei forestiere din vest. Această concurență este marcată atât prin compoziția forestieră cât și prin distribuirea asociațiilor vegetale și a zonelor de vegetație în general. Astfel vegetația naturală spontană s-a împărțit astfel : vegetația pădurilor de deal vegetația palustră vegetația pajiștilor naturale Vegetația pădurilor de deal sete alcătuită din : Quercus robur (gorun), Quercus sesiliflora (stejar), Ulmus foliaceae (ulm
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
doi balauri”. În naos se află amvonul sculptat și ornamentat cu icoane. Catapeteasma bisericii lucrată din lemn de tei este formată din șapte rânduri de icoane. Icoanele sunt încadrate în coloane cilindrice cu baza și capitelul frumos profilate, cu sculpturi vegetale, ramuri, frunze și strugurei poleite cu aur. Icoanele sfinților sunt pictate în stil bizantin. Strana Maicii Domnului cu icoana de argint are o inscripție sus: „Adormirea Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu”, iar jos: „Această sfântă icoană s-a făcut de
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
Crasnaleuca are un regim torențial, ca urmare a defrișărilor de păduri care au avut loc în decursul timpului. Din suprafata totală a satului Crasnaleuca, 83% reprezintă vegetația naturală, din care pădurile ocupă 6%, iar pășunile și fânețele 11%. Peisajul formațiunilor vegetale se caracterizează prin plante specifice climatului continental. În categoria plantelor lemnoase intră etajul pădurii din dealul Coșerilor. Pădurea, în suprafață de cca. 58 ha, are specii de foioase reprezentate prin: stejarul ("Quercus robur"), carpenul ("Carpinus betulus"), teiul alb ("Tilia tomentosa
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
casa omului sunt cunoscute și trăiesc multe specii de animale și păsări ca: oaia, capra, vaca, porcul, calul, găina, rața, gâsca, curca, bibilica. Se adaugă pisica și câinele. În concluzie putem aprecia că pe teritoriul Crasnaleucii se găsește un covor vegetal și o faună deosebit de variată și că acesta și acțiunea concretă a omului duc la cultivarea unei varietăți întregi de cereale și legume și la creșterea multor animale și păsări care sunt absolut necesare existenței și perpetuării speciei umane. Bogățiile
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
de 377 ha, în mare parte realizată prin defrișări, cu pământ dușmănos, opunându-se realizării unor producții spectaculoase, plugarii din Sebeș, prin inteligență, meștesug și mare trudă au reușit să transforme ogoarele lor pietroase,lutoase și reci într-un paradis vegetal. La ora actuală cultura de baza o reprezintă cartoful, sătenii obținând din vinderea cartofilor sume importante. Ca urmare, au sporit enorm investițiile în mașini agricole, în Sebeș fiind astăzi circa 70 de tractoare și 5 combine; totuși de 1-2 ani
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
care herghelia este un mod de viață. Câteva dintre facilitățile care există în sat pentru desfășurarea de activități economice: Economia satului Ucea de jos se bazează pe unități de producere și procesare a cărnii și a laptelui, ferme cu producție vegetală, ferme de creștere a animalelor, societăți comerciale ce se ocupa de comerțul cu amănuntul, transport de persoane, tâmplărie PVC, distribuție de mărfuri, activități de prelucrare a lemnului și altele.
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
depozite de nisipuri și pietrișuri de vârstă Pleistocen inferior numite „Stratele de frațești”. Aceste ape cantonate la adâncimi de 50-100 m pot prezenta condiții bune de potabilitate și pot furniza debite importante. La suprafață se găsește un strat de pământ vegetal de 0,60-0,70 m, urmează un loessoid sensibil la umezire alcătuit din praf argilos loessoid galben tare sau plastic vârtos și din loess argilos galben, tare, uscat până la 2,30-4,80 m adâncime, un strat de nisip galben, fin
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
parte printr-un relief monoton de câmpie. Doar în partea de nord, spre bumbăcari, relieful este de tip eolian (cu dune). Teritoriul administrativ al localității Dudești nu cuprinde nici un ecosistem specific. Din punct de vedere geotehnic, sub stratul de pământ vegetal se găsește un pachet loessoid care face ca terenul de fundare să se încadreze în categoria terenurilor slabe. Pe suprafața teritoriului administrativ al localității Dudești există zone fără scurgere în care s-au format lacurile cu apă sărată Unturosul și
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
economică Analiza situației existente pune în evidență principalele disfuncționalități cu care se confruntă localitatea, legate în principal pe dezvoltarea social-economică și de infrastructură tehnică. Localitatea Dudești este un centru de capacități de producție și potențial agricol important. Producția agricolă și vegetală s-a depreciat în ultimii ani, un grad mai mare de depreciere costatându-se la nivelul producției animale. Astfel din cele două complexe de taurine nu mai funcționează nici unul. În localitatea Dudești activitatea economică de bază este agricultura, care datorită caracterului
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
adresare frecventă între două persoane de genul feminin, în sensul de fată, fa; "bică" - formulă(mai rară) de adresare către un copil,cu sensul de drăguțule/ drăguțo; "comperativă" pentru magazin sătesc; "lul" pentru leagăn; "glogozenii" (doar la plural), pentru resturi vegetale mărunte de paie, bețe de floarea-soarelui etc., în sensul de murdărie. În portul sătenilor din Plopi intră obiecte de vestimentație și încălțăminte precum: pieptarul, fota, ia, călțunii. În perioada comunistă (anii 70), a fost descoperit în vatra satului, cu ocazia
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
Altitudinea Marinului variază între 288 și 392 metri, iar suprafața totală a satului este de 1241,14 hectare. Ca întreg județul Sălaj, Marinul se încadrează în sectorul de climă continentală moderată. Vegetația este eterogenă, cu o gamă variată de formațiuni vegetale. Speciile silvice dominante sunt gorunul, cerul și carpenul. Pe alocuri apar și alte specii de foioase. Pădurile, în suprafață de 196 ha, sunt amplasate în împrejurimile satului. Prima atestare documentară a satului Marin apare la 1458 însă urmele de locuire
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
de Platforma Moesică, cu formațiuni ce aparțin Mezozoicului și Neozoicului, suportate de un fundament mai vechi, încă neexploatat. La suprafață se găsesc depozite cuaternare, depuse pe depozite pliocene. Solul este constituit din cernoziomuri bogate în humus. Stratificația acestuia este : sol vegetal și strat de umplutură, argilă nisipoasă, strat de pietriș rar și balast. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țigănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
Tulcea cu orașele București și Constantă. În prezent, cursele de pasageri sunt suspendate. În ceea ce privește agricultură, comuna Mihail Kogălniceanu dispune de o suprafata agricolă de 7561 ha, din care 6011 ha reprezintă suprafață arabila. În structura suprafeței cultivate și a producției vegetale, ponderea cea mai mare revine culturilor de grâu iar în anul agricol 2007-2008 să cultivat o importanță suprafață cu răpită. Comună Mihail Kogălniceanu reprezintă o zonă cu potențial ridicat în sectorul zootehnic, această activitate desfășurându-se atât în cadrul organizat de
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
apele subterane Solurile evidențiate pe teritoriul satului aparțin claselor molisolurilor (cernoziomoid) argiluvial), solurilor argiloiluviale (soluri brune luvice, luvisoluri albice), solurilor hidromorfe, solurilor neevoluate, cât și complexelor de soluri. Vegetația este influențată de factorii fizico-geografici : climatici, edafici, geomorfologici și antropici. Formațiunile vegetale aparțin zonei pădurilor de foioase, cu o predominantă a fagului (Fagus silvatica) și carpenului (Carpinus Betulus) în amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este alcătuit în
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
este și o străveche vatra folclorica, cu obiceiuri și datini păstrate din străbuni, cu port bucovinean de o rară frumusețe și sobrietate. Activitățile agricole care se desfășoară, în majoritatea lor, în gospodăriile populației, fiind dezvoltată în egală măsură atât cultură vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva de se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Agricultură În structura fondului funciar al comunei, ponderea cea mai mare o reprezintă pădurile 56,04%, suprafața agricolă
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
plantele de nutreț că trifoiul, porumbul. Suprafețele de păduri sunt constituite în special din specii mixte, cu importanță economică în exploatarea lemnului. Activitățile agricole care se desfășoară, în majoritatea lor, în gospodăriile populației, fiind dezvoltată în egală măsură atât cultură vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Resursele ce stau la baza potențialului economic al comunei sunt numai cele proprii zonei: forestiere, terenuri arabile, pajiști și
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
de sare de la Cojocna, exploatate și de romani. Încă din timpul dacilor, prin Dâmburile trecea drumul sării din Cojocna spre Dej și partea de nord a țării, respectiv spre Târgu Mureș. Satul Dâmburile are o economie preponderent agrară. Alături de culturile vegetale tradiționale cum ar fi: porumb, grâu, orz, ovăz, secară, cartofi, sfeclă de zahar, tutun etc. Sătenii au ca principală ocupație creșterea animalelor pentru carne și lapte, în special ovine și bovine. Populația satului are mai puțin de 100 locuitori. Înainte de
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
ceruri, vitamine, fosfatide etc. formula 1 Acizii grași sunt acizii cu următoarele proprietăți: Cei mai răspândiți acizi grași sunt: Exemple de grăsimi: În natură, există atât grăsimi lichide, nesaturate (uleiuri), cât și grăsimi solide, saturate (grăsimi). Grăsimile lichide sunt de origine vegetală, iar cele solide, saturate, sunt de origine animală (cu toate că sunt și excepții, vezi uleiul de pește care e lichid sau untul de cocos care e solid cu toate că e de natură vegetală). Uleiurile se obțin prin presarea semințelor sau fructelor, ca
Grăsime () [Corola-website/Science/300337_a_301666]
-
grăsimi solide, saturate (grăsimi). Grăsimile lichide sunt de origine vegetală, iar cele solide, saturate, sunt de origine animală (cu toate că sunt și excepții, vezi uleiul de pește care e lichid sau untul de cocos care e solid cu toate că e de natură vegetală). Uleiurile se obțin prin presarea semințelor sau fructelor, ca în cazul uleiului de floarea-soarelui sau de măsline. Se mai pot obține prin extracție cu solvenți selectivi. Grăsimile animale se obțin prin distrugerea țesutului adipos sub influența temperaturii. Se mai pot
Grăsime () [Corola-website/Science/300337_a_301666]
-
la uleiuri și este similară cu cea de adiție a halogenilor. Are loc în prezență de nichel (care are rol de catalizatori in , presiune și temperatură înalte). Se practică la scară industrială și stă la baza obținerii margarinei din uleiul vegetal. La această reacție participă doar uleiurile. Reacția este de fapt un proces de polimerizare (adiție repetată) care are loc la nivelul dublelor legături din molecula gliceridei și care se produce sub acțiunea oxigenului diatomic din aer. Se concretizează prin faptul
Grăsime () [Corola-website/Science/300337_a_301666]
-
pe loturi individuale și mica industrie prin societățile comerciale, asociațiile familiale și persoanele fizice autorizate care își desfășoară activitatea în special pe platformele fostelor CAP și AVICOLA. În cadrul CAP Florești între 1962-1991 la Luna de Sus a funcționat o fermă vegetală și o fermă zootehnică pentru creștere bovinelor. În anii '60 a fost înființată livada (existentă și astăzi) cu meri și pruni, în suprafață de circa 10 ha. Este evidentă atitudinea de respingere a oricăror forme de asociere. Sectorul zootehnic în
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
satul Aruncuta în partea de sud. În partea de est se învecinează cu satul Bercheșiu, iar la vest cu satul Dâmburile. Predomina cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții excelente pentru cultura vegetală și creșterea animalelor. Climă este boreala, cu ierni relativ geroase și primăveri reci. Vară este călduroasă, temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30 grade Celsius. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]