256,150 matches
-
dispune în marea sa parte de studii superioare, este destul de abil în activitățile curente. Pentru o eficientizare a activităților aparatului primăriei se solicită o antrenare în activități a unor specialiști cu pregătiri speciale în APL. Primăria dispune de sediu propriu. Starea clădirii este bună, spațiile sunt suficiente pentru funcționarii primăriei. În perioada ultimilor 5 ani în satul Carahasani s-a manifestat un interes deosebit față de activitățile de planificare strategică, și a beneficiat de finanțare, încât aici s-au desfășurat mai multe
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
sărac în apă potabilă, nu are nici un iaz, sunt 75 de fîntîni și 7 izvoare. În timp de vară circa 50 la sută din fîntîni seacă, oamenii fiind nevoiți să aducă apă de la o distanță mai mare de un km. Starea mediului ambiant este influențată de amplasarea în preajma satului a fabricelor de ciment de la Rezina și Rîbnița și uzina metalurgică de la Rîbnița. Satul Mateuți este atestat documentar prima dată la 3 aprilie 1550 în timpul domniei lui Ilieș Voievod, într-un hrisov
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
a Băncii de Economii. În sat activează AEI Prometeu-Credit, fondată în 1998, inițial număra 34 membri, la la 31.12.07 sunt 145 membri, capitalul propriu constituie 210.000 lei. Lungimea totală a drumurilor în localitate constituie 35 km, în stare avariată 12 km. Școală medie cu capacitate de 640 locuri, construită în 1973. În anul de studii 2007-2008 au fost înscriși 246 elevi, sunt angajați 23 profesori, personalul tehnic numără 21 persoane. Grădiniță de copii, capacitate de 120 copiii, clădire
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
efectuează cu ajutorul financiar al sătenilor. În sat este Casa de Cultură, care a fost construită în anul 1978, capacitatea de 500 locuri. În urma lichidării Cooperativei Agricole de Producție Puhoi, în anul 1999, clădirea Casei de Cultură, care era într-o stare deplorabilă, a fost transmisă la bilanț primăriei. În prezent se efectuează o reparație capitală a Casei de Cultură. În Casa de Cultură a existat un cinematograf, dar în prezent acesta este distrus. În prezent la Casa de Cultură sunt 6
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
la sud - cu Mateuți. În partea de sud-vest se găsește satul Mihuleni, iar la vest de Alcedar este situat satul Șipca. Drumurile ce ies din sat duc spre centrele comerciale: Șoldănești, Rezina, Rîbnița. Acestea sînt asfaltate și sînt într-o stare relativ bună. Satul propriu-zis este așezat într-o ravenă pe versanții căreia sînt localizate casele oamenilor. În interior, localitatea se împarte în mai multe mahăli, dar două sînt principale: cea de pe partea de est a pîrăului și cea de cealaltă
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de administrare rusească în Basarabia a fost Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821). Ceilalți au fost în majoritate ruși și au lucrat, respectiv, în direcția ruificării clerului și mirenilor din Basarabia. În 1872, episcopul Pavel Lebedev (1871-1882) a impus preoții să întocmească actele stării civile numai în rusește și nu în limba română, cum se făcea pînă atunci. Mai mult, episcopul Pavel a obligat clericii mănăstirești să-și învețe copiii lor limba rusă - acasă sau în școlile mănăstirești. Pe lîngă școli el a înființat
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
această ocazie: „să-i dea Dumnezeu noroc!”, „Să fie sănătos!”, „De la noi - fin și de la Dumnezeu - creștin!”. Apoi toți cei invitați se așezau la masă. Cumătria se făcea și se continuă să se facă, pînă astăzi, după posibilități: cei fără stare materială se mulțumesc doar cu botezul. În timpuri mai vechi, în special pînă la 1940, tinerii din Alcedar aveau multe posibilități să-și petreacă timpul liber. În primul rînd, erau șezătorile care se organizau, de obicei, iarna. Pentru șezătoare, mai
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de agronomul Ion Negru. Această gospodărie era practic o verigă din lanțul gospodăriilor sub egida asociației „Moldvinprom” din Hâncești. În 1995 datorită neânțelegerii dintre conducerea IAS „Pruteni” și tractoriști conducerea este preluată de agronomul Ion Horomneac, care foarte curând, datorită stării de sănătate a fost nevoit să abandoneze conducerea IAS „Pruteni”, la conducere venind mecanicul Iurie Agachi. Datorită acestor fluctuații în conducerea gospodăriei, această gospodărie nu a existat mult. La 1995, 78 de deținători de cote din Pogănești iese din componența
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
candideze la tron, dar a refuzat de fiecare dată, cu o integritate morală ce nu pare a mai fi fost întâlnită în politica românească. În 1859 a fost trimis la Constantinopol, ca reprezentant al țărilor unite pentru a obține recunoașterea stării de lucruri creată prin votul de la 24 ianuarie și deci a dobândi unirea definitivă. Prieten bun cu Alexandru Ioan Cuza, a sprijinit toate acțiunile și reformele domnitorului Unirii. Prin misiunile pe care le-a avut peste hotare, Costache Negri poate
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]
-
În fizică, în special în mecanica cuantică, ecuația lui Schrödinger este o ecuație cu derivate parțiale care descrie modul în care se schimbă în timp starea cuantică a unui sistem fizic, sau mai pe scurt interdependența dintre spațiu și timp. Aceasta este ecuația centrală a mecanicii cuantice, așa cum sunt legile lui Newton în mecanica clasică. În interpretarea standard din mecanica cuantică, starea cuantică, numită și funcția
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
se schimbă în timp starea cuantică a unui sistem fizic, sau mai pe scurt interdependența dintre spațiu și timp. Aceasta este ecuația centrală a mecanicii cuantice, așa cum sunt legile lui Newton în mecanica clasică. În interpretarea standard din mecanica cuantică, starea cuantică, numită și funcția de undă sau vectorul de stare, este cea mai cuprinzătoare descriere care poate fi făcută unui sistem fizic. Soluția ecuației lui Schrödinger descrie nu numai sistemele atomice și subatomice, atomi și electroni, ci și sistemele macroscopice
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
sau mai pe scurt interdependența dintre spațiu și timp. Aceasta este ecuația centrală a mecanicii cuantice, așa cum sunt legile lui Newton în mecanica clasică. În interpretarea standard din mecanica cuantică, starea cuantică, numită și funcția de undă sau vectorul de stare, este cea mai cuprinzătoare descriere care poate fi făcută unui sistem fizic. Soluția ecuației lui Schrödinger descrie nu numai sistemele atomice și subatomice, atomi și electroni, ci și sistemele macroscopice, posibil chiar întregul univers. Ecuația a fost numită astfel după
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
problemă care nu este așa de severă în formularea lui Heisenberg și este complet absentă la integrala de drum. În formularea matematică a mecanicii cuantice, fiecărui sistem de referință i se asociază un număr complex din spațiul Hilbert, astfel încât, fiecărei stări instantanee a sistemului îi corespunde câte un vector unitate din acel spațiu. Acel vector, numit adeseori și vector de stare al sistemului, „încapsulează” în unicitatea sa toate stările viitoare posibile ale măsurătorilor aplicate sau ale celor care urmează a fi
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
formularea matematică a mecanicii cuantice, fiecărui sistem de referință i se asociază un număr complex din spațiul Hilbert, astfel încât, fiecărei stări instantanee a sistemului îi corespunde câte un vector unitate din acel spațiu. Acel vector, numit adeseori și vector de stare al sistemului, „încapsulează” în unicitatea sa toate stările viitoare posibile ale măsurătorilor aplicate sau ale celor care urmează a fi aplicate sistemului. Dar cum starea sistemului este o funcție de timp, vectorul care descrie starea sistemului la un moment dat este
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
referință i se asociază un număr complex din spațiul Hilbert, astfel încât, fiecărei stări instantanee a sistemului îi corespunde câte un vector unitate din acel spațiu. Acel vector, numit adeseori și vector de stare al sistemului, „încapsulează” în unicitatea sa toate stările viitoare posibile ale măsurătorilor aplicate sau ale celor care urmează a fi aplicate sistemului. Dar cum starea sistemului este o funcție de timp, vectorul care descrie starea sistemului la un moment dat este el însuși o funcție de timp, iar ecuația lui
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
corespunde câte un vector unitate din acel spațiu. Acel vector, numit adeseori și vector de stare al sistemului, „încapsulează” în unicitatea sa toate stările viitoare posibile ale măsurătorilor aplicate sau ale celor care urmează a fi aplicate sistemului. Dar cum starea sistemului este o funcție de timp, vectorul care descrie starea sistemului la un moment dat este el însuși o funcție de timp, iar ecuația lui Schrödinger descrie cantitativ variația modificării vectorului de stare. Ecuația Schrödinger ia diverse forme care depind de situația
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
vector, numit adeseori și vector de stare al sistemului, „încapsulează” în unicitatea sa toate stările viitoare posibile ale măsurătorilor aplicate sau ale celor care urmează a fi aplicate sistemului. Dar cum starea sistemului este o funcție de timp, vectorul care descrie starea sistemului la un moment dat este el însuși o funcție de timp, iar ecuația lui Schrödinger descrie cantitativ variația modificării vectorului de stare. Ecuația Schrödinger ia diverse forme care depind de situația fizică analizată. Această secțiune prezintă ecuația în cazul general
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
celor care urmează a fi aplicate sistemului. Dar cum starea sistemului este o funcție de timp, vectorul care descrie starea sistemului la un moment dat este el însuși o funcție de timp, iar ecuația lui Schrödinger descrie cantitativ variația modificării vectorului de stare. Ecuația Schrödinger ia diverse forme care depind de situația fizică analizată. Această secțiune prezintă ecuația în cazul general precum și în câteva cazuri simple. Pentru sistemul cuantic general avem ecuația: în care: Operatorul hamiltonian descrie starea energiei totale a sistemului. Aidoma
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
cantitativ variația modificării vectorului de stare. Ecuația Schrödinger ia diverse forme care depind de situația fizică analizată. Această secțiune prezintă ecuația în cazul general precum și în câteva cazuri simple. Pentru sistemul cuantic general avem ecuația: în care: Operatorul hamiltonian descrie starea energiei totale a sistemului. Aidoma legii forței din mecanica newtoniană, și aici, forma exactă a forței trebuie calculată independent, fiind o funcție a proprietăților fizice intrinseci ale sistemului. Pentru un sistem tridimensional avem ecuația în care: Einstein interpretează cuanta lui
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
o reformulare a faptului că, soluțiile ecuației independente de timp sunt soluțiile undelor staționare ale ecuației dependente de timp. Ele dau numai multiplicatorul de faza cu trecerea timpului, altfel rămân nechimbate. Deoarece formula 55 este independentă de timp, soluțiile sunt numite stări staționare. Superpoziția valorilor staționare ale energiei schimbă proprietățile lor în acord cu fazele relative dintre nivelele energetice. Ecuația Schrödinger neliniară este o ecuație diferențială cu derivate partiale de forma: pentru câmpul complex formula 57. Această ecuație derivă din hamiltonianul: cu parantezele
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
de forma: pentru câmpul complex formula 57. Această ecuație derivă din hamiltonianul: cu parantezele lui Poisson: Este de notat faptul că aceasta este ecuația unui câmp clasic, care spre deosebire de omologul său liniar, niciodată nu va descrie evolutia în timp a unui stari cuantice. Ecuația lui Schrödinger descrie evoluția în timp a unei stări cuantice și trebuie să determine starea viitoare a unui sistem placând de la starea prezentă. Ecuația câmpului clasic poate avea derivate de ordinul doi în funcție de timp, iar starea clasică poate
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
cu parantezele lui Poisson: Este de notat faptul că aceasta este ecuația unui câmp clasic, care spre deosebire de omologul său liniar, niciodată nu va descrie evolutia în timp a unui stari cuantice. Ecuația lui Schrödinger descrie evoluția în timp a unei stări cuantice și trebuie să determine starea viitoare a unui sistem placând de la starea prezentă. Ecuația câmpului clasic poate avea derivate de ordinul doi în funcție de timp, iar starea clasică poate include și derivatele de timp ale câmpului. Dar starea cuantică este
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
notat faptul că aceasta este ecuația unui câmp clasic, care spre deosebire de omologul său liniar, niciodată nu va descrie evolutia în timp a unui stari cuantice. Ecuația lui Schrödinger descrie evoluția în timp a unei stări cuantice și trebuie să determine starea viitoare a unui sistem placând de la starea prezentă. Ecuația câmpului clasic poate avea derivate de ordinul doi în funcție de timp, iar starea clasică poate include și derivatele de timp ale câmpului. Dar starea cuantică este o descriere completă a sistemului, astfel
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
câmp clasic, care spre deosebire de omologul său liniar, niciodată nu va descrie evolutia în timp a unui stari cuantice. Ecuația lui Schrödinger descrie evoluția în timp a unei stări cuantice și trebuie să determine starea viitoare a unui sistem placând de la starea prezentă. Ecuația câmpului clasic poate avea derivate de ordinul doi în funcție de timp, iar starea clasică poate include și derivatele de timp ale câmpului. Dar starea cuantică este o descriere completă a sistemului, astfel că ecuația Schrödinger este întotdeauna de ordinul
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
a unui stari cuantice. Ecuația lui Schrödinger descrie evoluția în timp a unei stări cuantice și trebuie să determine starea viitoare a unui sistem placând de la starea prezentă. Ecuația câmpului clasic poate avea derivate de ordinul doi în funcție de timp, iar starea clasică poate include și derivatele de timp ale câmpului. Dar starea cuantică este o descriere completă a sistemului, astfel că ecuația Schrödinger este întotdeauna de ordinul întâi. Ecuația Schrödinger a funcției de undă este liniară: dacă formula 61 și formula 62 sunt
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]