25,049 matches
-
pe latura de sud-est a Curții Domnești, foarte aproape de biserica Sfânta Vineri, se află , găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult. La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
foarte aproape de biserica Sfânta Vineri, se află Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult. La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
situ, de protecție a unui mormânt princiar din secolele IV - III a.Chr., adăpostește și elemente de istorie locală, precum și vitrine cu piese de arheologie originale datând din perioada culturii cucuteniene. Situată în marginea de nord a satului Cucuteni, pe dealul Gosan, în punctul „La pietrărie”, necropola tumulară daco-getică este datată în secolul al IV-lea a.Chr. și prezintă opt tumuli (movile funerare). Trei dintre acestea au fost cercetate sistematic de către arheologi, cea mai mare dintre ele (movila nr. 2
Muzeul Sitului Arheologic Cucuteni () [Corola-website/Science/331350_a_332679]
-
ferestre), monument de arhitectură, care prefigurează repertoriul decorativ al artei brâncovenești. Alături de acestea mai pot fi văzute diverse monumente funerare și pietre tombale, în mare parte datorate școlii de meșteri pietrari de la Parepa. Rezervatia arheologica Budureasca este situată în zona dealurilor subcarpatice, în estul județului Prahova la o distanță de aproximativ 5 km nord de orașul Mizil, încadrată administrativ comunei Vadu Săpat (jud. Prahova). Cercetările arheologice în această vale au fost demarate în anul 1959 de către arheologul Victor Teodorescu. În cei
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
pădurilor sau lizierele, dar manifestă un anumit grad de petrofilie, fiind întâlnit adesea în zona stâncoasă. Cu toate că preferă locurile mai uscate, el este întotdeauna găsit în proximitatea apei (pârâu, baltă, lac). Gușterul vărgat dobrogean populează viroagele și râpele colinelor și dealurilor dobrogene, cu sol de loess depus peste aflorimentele de rocă (calcare triasice, sarmațiene, cretacice sau șisturi verzi paleozoice) care ies la suprafață din loc în loc, formând zone de stâncărie. Poate fi întâlnit pe unele pante înierbate de pe malul micilor pâraie
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
rezervației biosferei Delta Dunării și include rezervația naturală Agighiol care adăpostește resturi de faună fosilă (amoniți, cefalopode, scoici, crustacee; depozitate în substrate calcaroase) atribuită erei geologice a Triasicului Mijlociu. Aria protejată reprezintă o zonă naturală încadrată în bioregiunea stepică a Dealurilor Tulcei ("Dealurilor Beștepe-Mahmudia"), subunitate geomorfologică a Podișului Dobrogei, constituită din abrupturi stâncoase, păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, vii și livezi. Situl a fost instituit în scopul conservării unor specii de păsări aflate în migrație pe
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
Delta Dunării și include rezervația naturală Agighiol care adăpostește resturi de faună fosilă (amoniți, cefalopode, scoici, crustacee; depozitate în substrate calcaroase) atribuită erei geologice a Triasicului Mijlociu. Aria protejată reprezintă o zonă naturală încadrată în bioregiunea stepică a Dealurilor Tulcei ("Dealurilor Beștepe-Mahmudia"), subunitate geomorfologică a Podișului Dobrogei, constituită din abrupturi stâncoase, păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, vii și livezi. Situl a fost instituit în scopul conservării unor specii de păsări aflate în migrație pe culoarul Via
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
Dealul Istrița este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 577 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (stâncării, grohotișuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, terenuri arabile, vii și livezi) aflată la interferența nord-estică a Câmpiei Române cu Dealul Istrița încadrată în bioregiunea continentală Subcarpaților de Curbură (subdiviziune geomorfologică ce aparține lanțului carpatic al Orientalilor). Aria protejată dispune de două clase de habitate naturale ("Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Stepe ponto-sarmatice") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
Pat Buchanan a fost puternic influențat de aceste idei și a ajutat la apariția altei publicații paleoconservatoare, "„The American Conservative”" ("„Conservatorul american”"). Problematica sa se suprapune pe cea a curentului Vechii Drepte („Old Right”) care s-a opus politicii New Deal în anii '30 și '40, ca și pe cea a conservatorismului social american de la sfârșitul sec. XX, exprimat, de exemplu, prin lucrarea "„Single Issues”" a lui Joseph Sobran. Prefixul "„paleo”" vine de la grecescul "„palaeo-”" care înseamnă „vechi” sau „bătrân”. Este
Paleoconservatorism () [Corola-website/Science/334063_a_335392]
-
protagonistului o spaimă uriașă din cauza credinței în superstiții. În timpul unei epidemii de holeră ce avea loc la New York, protagonistul acceptă invitația unei rude de a petrece două săptămâni cu ea în vila sa elegantă de pe malul râului Hudson, lângă un deal împădurit ce fusese afectat de o alunecare de teren. În fiecare zi, cei doi primesc vești despre moartea câte unui prieten care rămăsese în oraș. Protagonistul este extrem de superstițios și se înspăimântă după ce citește câteva cărți în biblioteca prietenului său
Sfinxul (povestire) () [Corola-website/Science/334176_a_335505]
-
biblioteca prietenului său. Către sfârșitul unei zile călduroase, când își ridică ochii de pe cartea pe care o citea, el se uită pe fereastră și observă ceva ciudat: un monstru gigantic care-i aduce aminte de un elefant cu aripi cobora dealul golaș din apropiere și se pierdea în vegetația de la poalele lui. Monstrul era foarte mare și avea pe piept un craniu, care ieșea în evidență față de restul corpului. Atunci când monstrul a deschis fălcile uriașe și a scos un vaier sfâșietor
Sfinxul (povestire) () [Corola-website/Science/334176_a_335505]
-
dacilor și dincolo de aceasta.” Prima atestare, ca sat românesc, a Giurtelecului este 1378 (Gertheleke, Gyurgteleke, Gywrgthelek; în maghiară, Giurtelecu înseamnă proprietatea lui Gheorghe), iar cele mai vechi vestigii cunoscute până acum, din hotarul localității, datează din epoca bronzului (așezarea de pe "Dealul Nucilor"), pe limita relativă a hotarului cu satele învecinate Orțâța, Oarța de Sus și Bicaz, unde există morminte tumulare (Dâmburele în Giurtelec) din aceeași epocă. Viorel Rogoz (fiul lui Vasile și al Iulianei Rogoz născută Dan) și-a început studiile
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de 11.645 ha. și include rezervația naturală Dealul Alah Bair (10 ha). Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei, în Podișul Tortomanu, subdiviziune geomorfologică a Podișului Dobrogei de Sud). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de amestec, pajiști naturale, stepe, râuri
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
ul (Gymnocephalus schraetser) este o specie de pește exclusiv de apă curgătoare, care preferă apele lente de la câmpie, dar ajunge și la deal. Locurile favorite sunt cele cu fund nisipos. Este o specie cu areal geografic european limitat la bazinul Dunării și râul Kamcia (estul Bulgariei). În România este relativ frecvent pe tot traseul Dunării și rar în râurile din vestul țării (Crișuri
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
Dobrogei face parte din Podișul Dobrogean, delimitat clar între Dunăre, Marea Neagră și frontieră cu Bulgaria. Zona aleasă de Marc Dworkin pentru viitoarea podgorie Alira a fost, inițial, un mare lan de porumb. Decizia a fost influențată de poziția sud-estică a dealurilor, de performanță solului și de aprecierea terroir-ului făcută de către vinificator. Analizele solului au fost trimise la laboratoare din Franța, unde s-au și identificat clonele de vie care se potrivesc cel mai bine cu solul și pașii corecți pentru pregătirea
Alira () [Corola-website/Science/334264_a_335593]
-
fiind filmat de CCTV. Cash expediază succes hote, dar, în ciuda promisiunii directorului de libertate, el este bătut și aruncat în spatele unui van de un grup de experți în securitate privată ("Cerberus"). Cash este apoi spus directorul care a renegat pe deal lor inițială și că are mai mult de a face înainte de noapte este în afară. Cash este ulterior dus la diverse locații din jurul orașului și forțat să înfrunta o serie de bande tot mai periculoase. În primul rând, el este
Manhunt (joc video) () [Corola-website/Science/334248_a_335577]
-
estice ale Subcarpaților Moldovei și versanții vestici ai Podișului Bârladului - fiind o subunitate de rang superior a Podișului Moldovei, căreia îi și aparține geologic. În această subunitate este mărginit la est de către Culmea Șiretului:formată de la nord-vest spre sud-est din Dealul Bour, Șaua Bucecii, Dealul Mare (Hârlău) și Șaua Ruginoasa, iar la vest de către Podișul Dragomirnei în partea de nord și Podișul Fălticenilor spre sud. Cu orientare generală nord-vest - sud-est și o evoluție avansată care tinde să-i dea un caracter
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
și versanții vestici ai Podișului Bârladului - fiind o subunitate de rang superior a Podișului Moldovei, căreia îi și aparține geologic. În această subunitate este mărginit la est de către Culmea Șiretului:formată de la nord-vest spre sud-est din Dealul Bour, Șaua Bucecii, Dealul Mare (Hârlău) și Șaua Ruginoasa, iar la vest de către Podișul Dragomirnei în partea de nord și Podișul Fălticenilor spre sud. Cu orientare generală nord-vest - sud-est și o evoluție avansată care tinde să-i dea un caracter de depresiune-culoar, culoarul are
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
distanțe de zeci de kilometri a confluentelor. Orașele care se găsesc aici sunt Siret (veche capitala a Moldovei), Bucecea și Dolhasca (nod feroviar). Așezările rurale sunt dispuse pe terase. Este în contact cu Subcarpații Moldovei (de la nord spre sud subunitățile Dealul Runc, Dealul Bărboiu și Culmea Pietricica Bacăului) spre est și cu Podișul Bârladului (subunitățile Podișul Central Moldovenesc la nord și Colinele Tutovei la sud) spre vest. Spre diferența de zonă Podișului Sucevei, aici datorită atât a continuei împingeri a Șiretului
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
zeci de kilometri a confluentelor. Orașele care se găsesc aici sunt Siret (veche capitala a Moldovei), Bucecea și Dolhasca (nod feroviar). Așezările rurale sunt dispuse pe terase. Este în contact cu Subcarpații Moldovei (de la nord spre sud subunitățile Dealul Runc, Dealul Bărboiu și Culmea Pietricica Bacăului) spre est și cu Podișul Bârladului (subunitățile Podișul Central Moldovenesc la nord și Colinele Tutovei la sud) spre vest. Spre diferența de zonă Podișului Sucevei, aici datorită atât a continuei împingeri a Șiretului spre est
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
fosta Iugoslavie, Grecia, Italia (inclusiv Sicilia), România; sud-vestul Europei: Franța (inclusiv Corsica), Spania; Europa Centrală: Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Elveția și sud-vestul Asiei: Liban, Siria, Turcia. În România se întâlnește în regiunile sudice pe un areal restrâns la pădurile de deal și câmpie, de-a lungul văii Mureșului, de la Lipova până la Gura Arieșului, Munții Poiana Ruscă, Banat de-a lungul Dunării, Platoul Mehedințiului, Defileul Oltului, Teleajen, Buzău, Dobrogea. ul este o specie termofilă și intră în compoziția șleaurilor; arborete pure realizează
Mojdrean () [Corola-website/Science/334314_a_335643]
-
interbelic Iași. Cu o suprafață de 3.227 km², județul (care fusese în linii mari similar cu județul antebelic omonim, Iași, al Regatului României, înainte de 1919) era unul dintre județe de întindere medie ale țării și unul de câmpie și deal, respectiv de podiș, de altitudine joasă și medie. Astăzi, pe teritoriul de atunci al județului interbelic, se află județul actual Iași, având o suprafață sensibil mai mare, 5.476 km², având încorporate părți (mai mult sau mai puțin semnificative) din
Plasa Cârligătura, județul Iași () [Corola-website/Science/334356_a_335685]
-
interbelic Iași. Cu o suprafață de 3.227 km², județul (care fusese în linii mari similar cu județul antebelic omonim, Iași, al Regatului României, înainte de 1919) era unul dintre județe de întindere medie ale țării și unul de câmpie și deal, respectiv de podiș, de altitudine joasă și medie. Astăzi, pe teritoriul de atunci al județului interbelic, se află județul actual Iași, având o suprafață sensibil mai mare, 5.476 km², având încorporate părți (mai mult sau mai puțin semnificative) din
Plasa Codru, județul Iași () [Corola-website/Science/334357_a_335686]
-
reprezintă o subdiviziune a Depresiunii colinare a Transilvaniei, fiind o succesiune de depresiuni și dealuri situate în partea de est a acesteia , la contactul ei cu Carpații Orientali. Denumirea provine de la caracteristicile reliefului, care este asemanator Subcarpaților. Deși se numesc astfel, propriuzis nu reprezintă o diviziune a Subcarpaților, deoarece sunt diferiți din punct de vedere
Subcarpații Transilvaniei () [Corola-website/Science/334405_a_335734]