27,128 matches
-
poetician, Laurent Jenny, asupra "momentului poetic". Eseul său recent asupra "vieții estetice"108 propune o reflecție asupra felului în care poezia modelează experiențele noastre de viață. Laurent Jenny numește prin "momente poetice" tot ceea ce s-a sedimentat în noi prin lecturile pe care le-am făcut de-a lungul vieții și care ne ajută să definim anumite tranșe de realitate: un apus de soare, o plimbare sub lumina lunii etc. Ipoteza centrală e că poeziile pe care le citim sau le
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a poeziei, binecunoscută atât etnologiei, cât și filologiei biblice, de a pune în serie două imagini, două structuri sintactice, două figuri morfologice etc. Termenul prin care Heliade Rădulescu îl folosește pentru a numi acest procedeu, "îndoita dicție", evocă de altfel lecturile sale biblice. Interesantă e insistența lui de a distinge acest mecanism poetic de un alt dispozitiv de punere în paralel, rima. E diferența dintre un procedeu care creează continuități arbitrare și un altul care generează continuități "justificate", pe baza sensului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e vorba aici de dimensiunea non-etică, tot mai vizibilă pe măsură ce coborâm pe scara pasiunii de colecționar, ci mai degrabă de o plăcere vinovată a posesiei, ascunsă în gestul de împrumut. Benjamin ține să sublinieze în furtul de cărți, paradoxal, absența lecturii: a deține o carte ilicit e a te lăsa pradă unei dorințe oarbe de creștere a propriei colecții dincolo de puterea omenească a parcurgerii și asimilării sale. Cu cât vrei mai mult să oprești și să ții pe lângă tine cărțile pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Reflecția lui Benjamin ne ajută să înțelegem natura profund materialistă a colecționării și în același timp melancoliile piederii pe care ea le implică. Pentru că, văzut prin prisma colecționarului, universul se umple de lucruri: cărțile se transformă în obiecte, mângâierea înlocuiește lectura, atingerea concretă a obiectului sau a corpului "frumos" devine principala sursă de satisfacție. Aceasta e rețeta bogăției sale, a abundenței extraordinare a lumii în care se mișcă, dar și a proliferării necontrolate și necontrolabile. Cel care se dedică timbrelor, descoperă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să nu mai vrea să vadă nimic, să știe de nimic, să uite totul, să se ascundă adânc în ea însăși. Nefericirea fiecărei zile sufocă orice sentiment public. În schimb, sentimentele private, iubirea, iubirea de familie umplu sufletul"58. În lectura pe care Rosetti o face în 1855 poeziilor lui Alecsandri, această interpretare "franceză" se transcrie, în mod previzibil, printr-o predilecție tematică. "Criticul" care l-a citit pe Michelet e sensibil în textele lui Alecsandri la figurile fraternității, ale iubirii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și de reverberări multiple. Amorul tematizat în poezie își regăsește "taina" în amorul trăit de poet și se oferă astfel pentru a fi experimentat în propria interioritate de către ascultător. În acest fel, valoarea sociabilității pe care Rosetti o împrumutase din lectura lui Michelet se construiește simultan și reiterativ pe mai multe planuri, ca și cum ar exista un flux comun care face să circule aceeași pasiune a simpatiei din viața culegătorului, în viața autorului anonim și în cele din urmă în viața cititorului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o chemare sau, altfel spus, de capacitatea vocației de a-și apropria câmpul acțiunii. Schlanger distinge din acest punct de vedere trei raporturi fundamentale. Există, mai întâi, absența sau intermitența contactului între viața activă și viața dedicată. Plecând de la o lectură din Rousseau, Schlanger încearcă să gândească o vocație care nu se investește în activitățile profesionale și evită în general orice expresie publică. E o figură a chemării care implică o apreciere a virtuților recluziunii, ale retragerii, ale odihnei. Omul se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Radu Melidon, este o asemenea viață pusă sub semnul chemării umaniste și acaparată ulterior de o sarcină administrativă. Într-o logică strict vocațională, ar fi vorba de o deturnare a chemării inițiale. Biografia începe evocând atracția neobișnuită a scriitorului pentru lectură și cunoaștere: Simțind în sine aplecare mai ales spre istorie, sufletul și lumina tuturor științelor, și spre literatură, în care este adunată averea spirituală a fiecărei națiuni". Apoi, narațiunea introduce reorientarea profesională ca o ruptură în destinul personajului: "La 1857
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să ocupe aceleași domeniu, chiar dacă nu s-au hrănit din aceleași resurse. Și în fond, unde altundeva era să se forjeze o vocație singularizantă pentru literatură dacă nu pe teritoriile delimitate deja de vocația naționalistă? 4.5. 1864. Biografiile și lectura literaturii române Lepturariul rumânesc publicat de Aron Pumnul între 1862 și 1865 e o carte singulară în literatura română. Pentru că a fost asociată cu biografia poetului național și pentru că G. Călinescu a folosit coperta volumului I, integrând manualul în acea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre realitate), folosind textul ca un mediu transparent care vorbește direct despre lucruri, despre locuri sau despre atitudini morale. Dacă primul volum din Lepturariu antologhează, la paginile 102-103, Mioara de V. Alecsandri, înaintea unei poezii despre lup, asta permite o lectură a Mioriței indiferentă la medierile culturale și în esență "realistă". Atenția elevilor era condusă să observe în această piesă folclorică nu simbolul identității naționale, ci o literatură despre oi. Biograficul schimbă acest contract de lectură, orientând privirea nu spre realitate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre lup, asta permite o lectură a Mioriței indiferentă la medierile culturale și în esență "realistă". Atenția elevilor era condusă să observe în această piesă folclorică nu simbolul identității naționale, ci o literatură despre oi. Biograficul schimbă acest contract de lectură, orientând privirea nu spre realitate, ci spre autor. În volumele din Lepturariu în care literatura se asociază biografiilor, textele se organizează în jurul unor nume: Dimitrie Bolintineanu e centrul de gravitație pentru nouă poezii, Vasile Alecsandri - pentru opt. Orientarea lor spre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
textele). Lucrurile se petrec exact invers. Nu viața creează aici un text după asemănarea autorului, ci textul creează un autor în funcție de dispunerea specifică a materiei sale verbale. Probabil că n-aș fi mers așa de departe în interpretarea contractului de lectură pe care îl permite Lepturariul dacă n-ar fi existat Epigonii. După cum bine se știe, Eminescu a reușit să evoce în această poezie din 1870, 18 dintre cei aproximativ 60 de autori înregistrați de ultimul volum al manualului lui Pumnul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
compusă de text constituie o relație de comunicare elitistă și restrictivă - pentru că distingerea "semnăturii" care dă cheia vocației reclamă specializare și rafinament. Titu Maiorescu, după ce citează o scrisoare a lui Popovici-Bănățeanul în care acesta i se confesează, face exerciții de lectură estetizantă pe materialul biografic: ...e admirabil scrisă toată scrisoarea, cu acel stil intuitiv din care renaște realitatea și se înfățișază în același timp transfigurată în imagini tipice. Ce duioasă e figura mamei "cu mintea turburată, uitându-se speriată în juru-i
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spulber închegarea unor gânduri frumoase! Iacă talentul literar 126. Tânărul își mărturisește mizeria, iar criticul se extaziază în fața stilului mărturisirii. Această deturnare a textului pentru a-l face să exprime "talentul" nu e la îndemâna oricui, implicând formele superioare ale actului lecturii. Și nu mă refer aici doar la acuitatea privirii, ci și la amoralitatea acestei perspective estetizante: pentru atâta cinism e nevoie de un critic sau de un estet. Posibilitatea manierelor e în esență democratică, ține de universalitatea accesului la text
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Și nu mă refer aici doar la acuitatea privirii, ci și la amoralitatea acestei perspective estetizante: pentru atâta cinism e nevoie de un critic sau de un estet. Posibilitatea manierelor e în esență democratică, ține de universalitatea accesului la text; lectura lor e însă elitistă, depinzând de un număr mic de inițiați. De aici, numeroasele forme de "colonizare" a acestei interiorități textuale în cultura critică românească după 1880. Protagoniștii lor sunt Dobrogeanu-Gherea, Macedonski și Maiorescu însuși - adică cei care au încercat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ci de sublinierea acțiunii ei performative, prin care proprietățile formale și reprezentările poeziei influențează viața reală. În esență, mitul eminescian a implicat o reprezentare analoagă bovarismului, făcând perceptibilă, la o scară niciodată atinsă de societatea românească până în acel moment, capacitatea lecturii de a mobiliza un univers fictiv în existența unei comunități. Acest transfer dinspre operă spre realitate se sprijină pe o reprezentare a forței ficțiunii. Sintagma pe care o folosește Iulian Costache, "mimesis inversat", amintind de teoriile imitației de realitate, de la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în școală, acolo unde fiecare elev începător o ia din nou de la zero, explorându-și - pentru scurtă vreme, înainte ca percepția educată să îi livreze obiectul elitist (și pentru unii anost) al literaturii - capacitățile spontane ale imaginației, ale scriiturii, ale lecturii. Să ne gândim la toți cei care încearcă să facă ceva cu ajutorul literaturii în spațiul țării noastre și să ne întrebăm din nou pe cine reprezintă literatura română: pe membrii Uniunii Scriitorilor? Miile de scriitori morți cuprinși în Dicționarul General
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
limbei și culturei române, I, Vocabularul, Socec, București, 1900. Urechia, V.A., Istoria școalelor de la 1800 la 1864, III, Imprimeria Statului, București, 1892. Vulcan, Iosif, Panteonul român (1869), în Publicistică, ediție îngrijită de Lucian Drimba, Minerva, București, 1989. Piste de lectură Achim, Venera, "Statistica țiganilor în Principatele Române în perioada 1830-1860", Revista istorică, vol. XVI (2005), nr. 2-4, pp. 97-122. Agamben, Giorgio, Idée de la prose (1988), traducere de Gérard Macé, Christian Bourgois, Paris, 2006. Agamben, Giorgio, Bartleby ou la création, traducere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Crépon, Marc, Le malin génie des langues, Vrin, Paris, 2000. Crépon, Marc, Pierre Caussat, Dariusz Adamski, La langue source de la nation. Messianismes séculiers en Europe centrale et orientale (du XVIIIe au XXe siècle), Mardaga, Bruxelles, 1996. Curticăpeanu, Doina, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. Deleuze, Gilles, Félix Guattari, Kafka. Pentru o literatură minoră (1975), traducere de Bogdan Ghiu, Art, București, 2007. Dessons, Gérard, L'art et la manière. Art, littérature, langage, Honoré Champion, Paris, 2004. Dessons, Gérard, La manière
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
usage et politique de la génialité, la littérature roumaine au XIXe siècle, émergence littéraire, productivité littéraire. Mulțumiri Le sunt recunoscător prietenilor mei, Oana Fotache, Antonio Patraș și Angelo Mitchievici, care au acceptat să citească manuscrisul și să îmi împărtășească reacțiile de lectură atât de repede pe cât îmi doream să le aflu. Mă simt îndatorat, de asemenea, Ioanei Bot și lui Alexander Baumgarten, coordonatorii programului prin care a fost finanțată documentarea acestei reflecții, pentru îngăduința cu care au sprijinit căutări și curiozități care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Iluziile literaturii române, Cartea Românească, București, 2008, pp. 27-116 (capitolul " Nevoia de repere stabile. Pioșenia globală. Postura statornic admirativă"). 90 Mă refer aici la trei momente istorice, în care scriitori cu instrumente și cu obiective diferite au propus modele de lectură "apropiată": ciclul de "Analize critice", publicat de Al. Macedonski în trei episoade în Literatorul, începând cu numărul din august 1882 (nr. 8, pp. 449- 462; nr. 9, pp. 537-550; nr. 10, pp. 591-601); articolul lui G. Ibrăileanu, "Eminescu (Note asupra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
traducere de Philippe Ivernel, Payot & Rivages, Paris, 2000, p. 53. 4 Ibidem, p. 54. 5 Ibidem, p. 47. 6 Ibidem, p. 45. 7 Constantin Negruzzi, Păcatele tinerețelor, ediție îngrijită de Nicolae Ciobanu, Minerva, București, 1986, pp. 14-15. 8 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 278. 9 Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, pp. 177-193. 10 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 21
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
et alii, Qu'est-ce qu'un peuple, pp. 53-76. 58 Michelet, Légendes démocratiques du Nord, p. 337. 59 Rosetti, "Doine și lăcrimioare de Domnul V. Alecsandri", p. 505. 60 Ibidem, p. 509. 61 Ibidem, p. 509. 62 Trimit la două lecturi mai vechi care au comentat relația dintre estetică și arheologie în creația lui Alexandru Odobescu: Nicolae Manolescu, Introducere în opera lui Alexandru Odobescu, Minerva, București, 1976 și Doina Curticăpeanu, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. 63 Cezar Bolliac
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
61 Ibidem, p. 509. 62 Trimit la două lecturi mai vechi care au comentat relația dintre estetică și arheologie în creația lui Alexandru Odobescu: Nicolae Manolescu, Introducere în opera lui Alexandru Odobescu, Minerva, București, 1976 și Doina Curticăpeanu, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. 63 Cezar Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", în Scrieri, II, p. 308. 64 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 176. 65 Odobescu, "Antichitățile județului Romanați", p. 123. 66 Găsim de pildă această subliniere la Anthony D.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
22 Despre rolul invidiei în societățile democratice din secolul al XIX-lea, cea mai recentă sinteză e aceea a lui Fabrice Wilhelm, L'Envie, une passion démocratique au XIXe siècle, Presses de l'Université Paris-Sorbonne, Paris, 2013. 23 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 276. 24 G. Asachi, "Omul literat" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]