26,109 matches
-
apei. Bacteriile feruginoase contribuie la formarea zăcămintelor de fier de pe fundul lacurilor și al mlaștinilor. Unele se pot înmulți în tuburile de fier ale conductelor de apă pe care le astupă. În lipsa sărurilor feroase, unele bacterii feruginoase pot oxida și săruri manganoase formând zăcămintele de mangan. Bacteriile metanogene sunt bacterii obligat anaerobe producătoare de metan. În prezența unor catalizatori celulari ele reduc dioxidul de carbon (CO) în metan (CH) în condiții anaerobe: Sunt reprezentate de genurile "Methanobacillus" și "Methanothrix". Bacteriile metanogene
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
fel de rocă, fiind de mai multe feluri, după agentul generator. Denumite și peșteri de coroziune, ele necesită existența unor roci solubile și a unui solvent, apa. În scoarța Pământului sunt puține roci solubile capabile să dea naștere la peșteri: sarea, gipsul, calcarul și dolomitul. La urmă au rămas de menționat peșterile născute prin dizolvarea calcarului masiv. Acestea sunt peșterile cele mai adânci, cele mai lungi și cele mai numeroase, astfel ca s-ar putea spune că ele sunt adevăratele peșteri
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
e compus preponderent din fibre colagenice, elastice și reticulare.Pielea este 7% din greutatea corporala. Celulele sunt prezentate de fibroblaști, fibrociți, histocite, mastocite, limfocite și plasmocite cu specificul lor funcțional. Substanța fundamentală afară de mucopolizaharide acide e bogată în apă, conține săruri (mai ales sodiu și calciu), proteine, glicoproteine și lipoproteine, glucoză (care la acest nivel are o concentrație identică cu cea din plasmă, în timp ce în epiderm este redusă la 1/3). Hipodermul este stratul care separă pielea de straturile subiacente. El
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
epidermului prin pori și glandele apocrine, mult mai mari, dispuse numai la nivelul axelor, în jurul mamelonului și la perineu. Glandele ecrine elimină produsul fără a modifica structura celulelor, ce rămân intacte: sudoarea elaborată de ele e apoasă și bogată în săruri, cu un pH acid, fără conținut proteic sau părți din celulele secretante. Glandele apocrine sunt merocrine: secreția lor rezultă în parte din eliminarea unei părți din celulele secretante. Ele intră în funcție după pubertate, fapt ce arată endocrino-dependența lor. Ele
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
bogată în proteine și are un pH neutru, ceea ce explică infecția lor frecventă. Glandele sudoripare secretă sudoarea, care conține mari cantități de apă și, evaporând-o reglează astfel temperatura corpului. În afară de apă sudoarea conține produsele metabolismului azotat (ureea) și diferite săruri.
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
este cel de a transporta substanțele nutritive prin corp, dar în el se pot transporta și trombocitele ce ajută la reparearea țesutului (plăgii). Sângele este compus din elemente celulare (ca.44 %) și plasmă (ca. 55 %), care conține (90 % apă), proteine, săruri minerale și substanțe cu molecule mici ca monozaharide, hormoni, gaze dizolvate, și substanțe nutritive (glucide, lipide, vitamine), mai conțin produse de catabolism destinate excreției (rinichi) ca ureea, acid uric, hipuric.Din punct de vedere fizico-chimic sângele este o suspensie, cu
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
sau alcaloză. Culoarea roșie a sângelui este datorată pigmentului (cu fier) hemoglobină din eritrocite care încărcate cu oxigen au o culoare mai deschisă. Plasma sanguină reprezintă aproximativ 55-60% din sânge și este formată din aproximativ 90% apă, 1% substanțe anorganice (săruri minerale care conțin ioni dintre care mai importanți sunt cei de sodiu Na, clor Cl, potasiu K, magneziu Mg, fosfor P și calciu Ca) și aproximativ 9% substanțe organice (proteine, glucide, lipide etc). Raportul de proteine variază între 60 și
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
peribronhial și perivascular și are loc descuamarea tesului bronhial. Schimbări similare intervin și în cazul în care praful pătrunde în organism pe cale intratraheala, fiind întâlnit în nodulii limfatici. Niobiul cationic este cu mult mai toxic decât niobatii administrați parenteral, deoarece sărurile de niobiu cationic hidrolizează și formează compuși coloidali. Blocajul hepatic și renal reprezintă efectul toxic major al acestui metal. Administrarea parenterala a pentaclorurii de niobiu conduce la respirație încetinita, letargie și, în cele din urmă, la deces. Deoarece niobiul este
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
Piethner von Lichtenfels, consilier aulic și comisar imperial, înaintează Cămării Aulice - Secția monetară și montanistică (Hofkammer in Munz und Bergwesen) raportul său detaliat privitor la călătoria întreprinsă în Bucovina în toamna anului 1783, cu scopul de a cerceta resursele de sare ale provinciei. S-a prospectat Slatina din Crasna, din punct de vedere hidrostatic, chimic, al salinității, geografic și geologic. În urma acestor prospecțiuni, von Lichtenfels propune, între altele, continuarea prospecțiunilor în Crasna, fiind numit Hofmann, substitut al Tribunalului minier din Bucovina
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
hidrostatic, chimic, al salinității, geografic și geologic. În urma acestor prospecțiuni, von Lichtenfels propune, între altele, continuarea prospecțiunilor în Crasna, fiind numit Hofmann, substitut al Tribunalului minier din Bucovina, în funcția de șef al acestor lucrări de prospectare și exploatare a sării. La 16 octombrie 1784, starețul Paisie și ecleziarhul Gherasim al Mănăstirii Putna trimit Consistorului Episcopal un document cu munții care s-au arendat, moșiile de pe Suceava care nu s-au arendat, iar printre moșiile de pe Siret date în arendă sunt
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
generalul de divizie Gheorghe Văleanu, ocupând fâșia dintre valea Dofteanei și înălțimea Sboina Neagră și Corpul II Armată (Diviziile 12, 3 și 1 Infanterie), comandat de generalul de divizie Arthur Văitoianu, ocupând fâșia dintre înălțimea Sboina Neagră și satul Valea Sării. Rezerva Armatei 2 era constituită din patru batalioane, dispuse la Câmpuri. Planul de operații al Grupului Gerok prevedea un atac dublu, cu lovitura principală dată de Corpul 8 Armată pe direcția Ferestrău-Grozești-Onești și o lovitură secundară, dată de Divizia 70
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Carbonatul de calciu este o substanță solidă de culoare albă cu formula chimică CaCO este o sare (carbonat) a calciului cu acidul carbonic, raportul ionilor de Ca și CO fiind de 1:1.Carbonatul de calciu este răspândit în natură sub formă de minerale: - calcit - aragonit, vaterit și în organisme în oase, dinți, cochilii, corali și crusta
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
Ech Cheliff cu 235 000 de locuitori care a suferit din cauza unui cutremur (1980) cu intensitatea de 7,3 pe scala Richter când au murit 5000 de oameni. substantile minerale Atlasul este bogat în minereuri de fier, plumb, cupru, fosfat, sare, mercur, marmură și mai puțin argint, cărbuni naturali și gaz natural, numai Africa de Sud este așa bogată în resurse naturale. In general este o climă continentală cu veri fierbinți, iar iarna din cauza altitudinii mari cu căderi de zăpadă pe piscurile mai
Munții Atlas () [Corola-website/Science/305594_a_306923]
-
boierești în mijlocul cărora tronau casele Băniei. Tîrgul Craiovei s-a dezvoltat încă din perioada cuceririi romane în zona Bucovățului. Spre piața comercială a tîrgului duceau numeroase drumuri comerciale cele mai importante fiind drumul ocnei (spre Ocnele Mari) , drumul Slatinii , drumul sării (spre Calafat), drumul Bucureștilor, drumul Dunării (spre Bechet), drumul Tismanei. În perimetrul orașului (care era mai întins decît în prezent) intrau și satele din jur. În jurul Craiovei exista o mare concentrare de sate, din care 53 își păstrează și azi
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Boierii craioveni făceau de câtva timp afaceri importante cu austriecii, în ciuda monopolului comercial turcesc, care nu prea funcționa în Oltenia. Afacerile prosperau, deoarece austriecii și transilvănenii plăteau mai bine. Astfel, turme mari de bovine, ovine, porcine, cantități importante de cereale, sare și felurite produse agricole luau drumul Imperiului Habsburgic, în special spre Transilvania. Nemulțumiți de imixtiunea lui Nicolae Mavrocordat în afacerile lor, boierii craioveni și-au folosit toate legăturile pe care le aveau la Istanbul pentru a determina alipirea Olteniei la
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
în care Ulise a fost chemat să lupte în războiul troian. Vrând să își încalce jurământul de a o proteja pe Elena, Ulise s-a prefăcut nebun, a ieșit pe câmpurile sale și a început să are și să semene sare în loc de semințe. Emisarul trimis să îl cheme la război pe Ulise, Palamedes, a înțeles însă șiretlicul și l-a așezat pe micul Telemah în fața plugului. Ulise nu a înaintat cu plugul, dovedind că nu a înnebunit și a fost nevoit
Telemah () [Corola-website/Science/305673_a_307002]
-
Ludovic Mrazek de la Universitatea din București a fost primul geolog român care a susținut originea organică a petrolului și a subliniat rolul proceselor de bituminizare în natură. La Expoziția Internațională de la Paris (1900) a prezentat prima hartă a formațiunilor de sare din România, iar la Congresul Mondial al Petrolului (1907) a lansat teoria cutelor diapire și a explicat apariția petrolului din materia organică. El a definit termenul de “diapir” și fenomenul de “diapirism” (deformări plastice și ridicarea sării prin străpungerea formațiunilor
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
a formațiunilor de sare din România, iar la Congresul Mondial al Petrolului (1907) a lansat teoria cutelor diapire și a explicat apariția petrolului din materia organică. El a definit termenul de “diapir” și fenomenul de “diapirism” (deformări plastice și ridicarea sării prin străpungerea formațiunilor de deasupra zăcământului) pentru sarea gemă, demonstrând că ele pot oferi o capcană eficace pentru zăcămintele de hidrocarburi. În acest context, prof. Mrazek a explicat distribuția acumulărilor de hidrocarburi în zona neogenă, subcarpatică. Aceasta a avut un
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
Congresul Mondial al Petrolului (1907) a lansat teoria cutelor diapire și a explicat apariția petrolului din materia organică. El a definit termenul de “diapir” și fenomenul de “diapirism” (deformări plastice și ridicarea sării prin străpungerea formațiunilor de deasupra zăcământului) pentru sarea gemă, demonstrând că ele pot oferi o capcană eficace pentru zăcămintele de hidrocarburi. În acest context, prof. Mrazek a explicat distribuția acumulărilor de hidrocarburi în zona neogenă, subcarpatică. Aceasta a avut un impact deosebit în explorarea și exploatarea petrolului și
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
Formarea sistemelor de acest gen reprezintă un proces complex, care implică generarea și stabilizarea unei noi interfețe ulei-apa. Tipul de emulsie (apă/ulei sau ulei/apă) depinde de un număr de factori, incluzând surfactantul, raportul de ulei-apă, temperatura, concentrația de sare și prezența unor cosurfactanți și alți cosoluți. Formarea unei emulsii presupune o creștere a suprafeței intefaciale dintre cele două faze nemiscibile, și este însoțită de o creștere a energiei libere. S-a sugerat că în cazul micșorării tensiunii interfaciale către
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
etoxilați joacă un rol special ca emulsifiant în emulsiile de acest gen. Datorită naturii lor neîncărcate, aceste emulsii sunt compatibile atât cu surfactanți cationici, cât și cu surfactanți anionici, prezentând în același timp o foarte scăzută sensibilate la pH și săruri. Un avantaj în plus îl constituie faptul că acest tip de surfactant anionic determină o sensibilizare scăzută a pielii, datorită interacției aproape inexistente cu proteinele pielii. Dezavantajul major al acestui tip de surfactant este prezența unor cantități mici de dioxan
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
000 de pungi cu galbeni pentru ocuparea tronului, a vândut 4.762 de titluri boierești, pentru care a obținut aproximativ 20 de milioane de piaștri. În visteria domnului intrau diferitele taxe indirecte, precum cele ale vămilor sau ale ocnelor de sare. Visteria statului era alimentată în principal dintr-un impozit personal achitat de către toți bărbații țării de peste 16 ani, dar era permisă scutirea boierimii și clerului. Abuzurile administrației locale făceau ca până la jumate din populația țării plătitoare de impozite să fie
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
cât și în V, având vârsta eocen-oligocenă. Valea Uzului este este acea fereastră tectonică prin care prin care se poate citi întreaga succeiune de depozite cretacice. Același rol are și valea Slănicului în cazul flișului exterior. Aici stratele oligocen conțin sare, petrol și gaze naturale. Depresiunea Comăneștiului este cunoscută pentru depozitele de cărbune. Apele de suprafață aparțin a două colectoare principale: râulului Trotuș în E și râulului Olt în V. Râul Uz: este cel mai mare afluent din dreapta Râulului Trotuș, care
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
iunie 1906 Charlottenburg, Germania—d. 30 martie 1995, București) a fost chimist român, profesor de chimie anorganică la Universitatea din București, membru titular al Academiei Române. A studiat formarea în soluție a unor amine omogene și eterogene și a cercetat amoniacații sărurilor simple și complexe, carbonilii metalici și a descoperit o nouă clasă de combinații complexe (di și tetracloroiodatominele). A elaborat numeroase metode analitice, chimice și fizico-chimice pentru dozarea unor elemente chimice, a compușilor organici și a unor produse farmaceutice. Petru Spacu
Petru George Spacu () [Corola-website/Science/306375_a_307704]
-
profesorului dr. G. Urbain. În anul 1937 a făcut un stagiu de perfecționare la München, la Institutul Politehnic, sub conducerea profesorului W. Hieber, care l-a apreciat ca un „savant de viitor”. Teza de doctorat cu titlul „Contribuțiuni la studiul sărurilor complexe omogene și eterogene în soluții” a susținut-o la 16 ianuarie 1932. El a avut o vastă activitate didactică și ca cercetător recunoscut în cercurile de specialitate din țară și străinătate. Ca profesor a slujit la catedra cu devotament
Petru George Spacu () [Corola-website/Science/306375_a_307704]