25,136 matches
-
eforturi deosebit de mari, Borobudur pare să retrăiască aceeași dramă, provocată de demonicul Merapi. Singură printre zei păgâni, am cutezat a dialoga cu Dumnezeul meu. Priveam de la Înălțimea celei de-a noua terase, nu În jos, ci spre transcendent, mulțumind Forței Absolute pentru marea Îngăduință arătată În acea zi. Și când nimeni nu se aștepta, Cerul, parcă scârbit de hainele-i Întinate de zgura nesăbuitei deșertăciuni, Își deșărtă cofele dolofane ale abiselor fântâni. Am ieșit din reveria provocată de măreția clipei și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
etc814. Muzeul Național este o prestigioasă instituție de resort din țară și de peste hotare, cu numeroase spații expoziționale ce 814 Odată cu „uitarea” și „moartea lui Dumnezeu” a apărut și fenomenul invers, cel al divinizării profanului. Se vorbește astăzi despre „cinste absolută”, „dreptate divină”, „adevăr unic”, „voință sacră” etc., dovadă că sacrul a invadat ținutul clasic al moralei. Șansa științei la contactul cu religia este de a desprinde regulile unei mentalități flexibile asupra realității, care să se debaraseze treptat de totalitarismul epistemologic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mafiei, societăți secrete, armate, particulare etc. Crizele globale financiare, bursiere și valutare s-au Înmulțit, și lovesc mai ales țările slab dezvoltate sau În curs de dezvoltare. Perspectiva unei Chine unite și prospere, susceptibilă de a redeveni expansionistă, constituie obsesia absolută a Japoniei, după cum cea a Chinei este ascensiunea militară niponă. Care sunt criteriile care au contribuit la relansarea spectaculoasă a acestor state ale lumii, pe diferite continente: educație susținută pentru o forță de muncă superspecializată În cele mai performante domenii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
aceste gânduri, care se vor concluzii la aventurile mele pe nemărginitele spații ale Terrei, trei decenii pe fantastica Planetă Albastră, a noastră, a tuturor lucrurilor neînsuflețite și Însuflețite, Grădina lui Dumnezeu pentru plante, animale, și pentru creația supremă a Forței Absolute, OMUL!!! Vom avea puterea de judecată, chiar și 674 În al doisprezecelea ceas, să păstrăm acest glob terestru, infim În nemărginirea Marelui Infinit, dar care pentru noi oamenii, reprezintă căminul nostru milenar, cu bunele și relele destinului, ca Între carapacele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de ani. Nimic nu este mai periculos pentru spiritul uman decât aroganța izvorâtă din putere, care îl face să nu mai vadă adevărul. Un occidental poate să vadă în succesul material și cultural al civilizației sale un motiv de aroganță absolută, de absolutizare și chiar neglijare a acelor valori care i-au adus în acest punct. Există astfel în om o tendință de asumare arbitrară a reușitei. Explicațiile au venit de cele mai multe ori sub forma unor teorii tipic rasiste, sau camuflate
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
aspecte complexe ale culturii și științei. Teoria totului Poate fi această goană după unificarea tuturor teoriilor științifice doar o altă paradigmă, o himeră. Omul de la bun început este conștient de faptul că este incapabil de a emite pretenții la cunoașterea absolută a universului. Cel care face un asemenea lucru nu face decât să construiască un alt Turn Babel. În căutările sale omul utilizează instrumente care nu-i oferă capacitatea, sau speranța de a fi infailibil. Cu atât mai mult va putea
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
ajuta pe proprietarul imobilului să parcurgă ușor planul de management și să Înțeleagă toate informațiile, acestea sunt prezentate de obicei În formă tabelară. Estimarea veniturilor și cheltuielilor se poate face atât lunar, cât și anual și sunt analizate În valori absolute sau relative (prin raportare la un alt criteriu de comparație). După analiza complexă a proprietății și a informațiilor de piață, evaluatorul poate elabora variante de previzionare a venitului net din exploatare pentru proprietatea evaluată. Venitul Brut Potențial (VBP). Venitul brut
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
vânzări. Contractul de Închiriere procentual este cel mai frecvent utilizat pentru spațiile Închiriate care au ca destinație vânzarea cu amănuntul. O chirie calculată ca procentaj din cifra de afaceri, profit etc., poate avea și un prag minim, stabilit În sumă absolută. Această metodă de Închiriere are de multe ori o bază, o valoarea brută a chiriei ca un minim datorat, În cazul În care volumul de vânzări nu depășește o anumită limită Într-o perioadă. Acest tip de chirie se utilizează
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
strâns legat de raportul său cu receptorul. Literatura analizată din perspectiva teoriilor receptării reține două aspecte esențiale: receptorul, publicul, cititorul decide ce este literatură (ceea ce va pune în discuție problema canonului) și relativizarea, la modul extrem, a definiției literaturii, libertatea absolută a lecturilor infinite. Tzvetan Todorov vorbește în Teorii ale simbolului despre pericolul lecturilor și interpretărilor „abuzive”, al „fragilității și inconsistenței textului care se schimbă cu fiecare lectură” ceea ce crește riscul pulverizării, dizolvării și anulării literaturii, ca fenomen obiectiv, verificabil. Literatura
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
amplă și persistentă tradiție a înțelegerii literarului ca deviere sau ca divergență față de un factor ab quo, sau grad zero își trage rădăcinile de aici” Se încearcă de fapt o sistematizare a notelor definitorii ale literarității prin construirea unor invariante absolute asemănător tipurilor ideale ale lui Max Weber. Dar, teoriile literare sunt situate în timp și spațiu, ele au în vedere doar o anume literatură sau un grup de literaturi, ele nu pot decât să exemplifice anumite concepții coexistente despre literatură
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
decide ce este literatura. Efectul este descompunerea totală a ideii de literatură printr-o enormă dilatare. III.3. Canonul Secolul XX istoricizează, în mod radical, ideea de literatură. Problema valorii nu se mai pune în termeni axiologici tradiționali, deci ideali, absoluți etc., ci tot în termeni sociologici: problema „valorii” legată de „succes”. Adrian Marino constata că „nu există valori estetico-literare constante, ci doar variabile, respectiv tipuri istorice de lectură. În secolul 18 a dominat tipul de lectură ideologic, în al 19
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
individ și nu ca persoană. Potrivit acestei concepții, individul poate fi o cărămidă, o pisică, iar persoana aparține, într-un fel, lumii spiritului. De la această concepție a omului ca individ, derivă cultura individualismului unde centrul de referință este mereu individul absolut, motiv pentru care interesul maxim este viața proprie în defavoarea vieții și morții celuilalt. Una dintre cauzele majore ale acestei problematici antropologice o constituie ruptura dintre trecut și actualitate, cu pretenția de a refuza unele valori îngropate în tradiția care nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
adaugă o conștientizare a libertății individuale care se traduce prin respingerea oricărei poziții autoritare. În fața acestei situații complexe ne dăm seama că educația conștiinței este indispensabilă persoanei, supusă influențelor din partea mass-mediei, care preferă judecata și discernământul propriu în numele unei autonomii absolute nedeclarate și respinge valorile morale transmise prin educație, cultură, religie și modele de comportament. 1. Conștiință și responsabilitate 1.1 Responsabilitatea - prioritate a conștiinței creștine Dacă reflectăm cu atenție asupra modului în care putem exprima bunătatea ființei noastre, atitudinea potrivită
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
omul cel care dă origine moralității, ci Dumnezeu, și a asculta de această lege înseamnă a asculta de Dumnezeu. Așadar, chiar dacă este vorba de două voci în conștiință (vocea legii morale naturale care se exprimă în ordinea practică prin principiul absolut: „bonum fac et evita malum” și „vocea lui Dumnezeu”), amândouă sunt de la Dumnezeu și nu pot fi în opoziție. Pe linia învățăturii sfântului Paul (Rom 2,14-15) este descrisă prima funcție a conștiinței ca „martor” care descoperă dacă omul este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
unei vieți personale. De aceea, potrivit lui Mounier, noi nu putem să descriem decât viața personală, modurile și căile sale. Alături de această experiență fundamentală, personalismul adaugă o afirmație de valoare care este de fapt un act de credință, în „afirmația valorii absolute a persoanei umane”. Unii cred că, atunci când tratăm despre persoană, ne referim cu siguranță la un element reflexiv, un agent care are o înțelegere de sine ca agent și poate să-și facă planuri pentru viața sa. Această noțiune generală
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Jean Galot consideră că doctrina Sfintei Treimi este cea care impune conceptul de persoană ca ființă relațională (675 - al XI Conciliu din Toledo), deoarece persoanele sunt definite pe baza referinței la celelalte persoane, și natura sau substanța formează o realitate absolută. Se înțelege că ființa relațională nu implică o relație logică, ci o realitate relațională, adică o relație între naturi sau între creaturi și Creator, deci o relație între persoane. Pare evidentă posibilitatea de a conchide o definiție analogă a persoanei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
acest mod s-ar dizolva specia care este întregul. Distincția între cele două părți este posibilă doar în reflecție, în vederea discernământului.” Se subliniază că Maxim face uz frecvent și de alte tipuri de distincții trihotomice, fără pretenția de a fi absolute: υοΰς - λόγος - αίσθησις, în care termenul λόγος ocupă în mod obișnuit poziția mediană și corespunde cu cea a rațiunii naturale; rațional - non rațional - non sensibil, în sensul că unele creaturi sunt raționale, non raționale, iar altele sunt corpuri mișcate de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care formează o comunitate religioasă fondată pe actul cel mai fundamental care este iubirea, a cărui viață este împărtășită de către discipoli. El recunoaște că actul religios este actul cel mai personal, întrucât are loc la nivelul ontologic al persoanei. Caracterul absolut al „sferei Absolutului” se bazează pe auto-manifestarea și evidența sa. În sfera Absolutului se pot distinge două momente: consistența, care aparține omului și este dată de conștiința omului și conținutul, care poate fi chiar un idol. Potrivit viziunii lui Scheler
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
comunitate religioasă fondată pe actul cel mai fundamental care este iubirea, a cărui viață este împărtășită de către discipoli. El recunoaște că actul religios este actul cel mai personal, întrucât are loc la nivelul ontologic al persoanei. Caracterul absolut al „sferei Absolutului” se bazează pe auto-manifestarea și evidența sa. În sfera Absolutului se pot distinge două momente: consistența, care aparține omului și este dată de conștiința omului și conținutul, care poate fi chiar un idol. Potrivit viziunii lui Scheler, sfera Absolutului se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
evaluarea morală a ființei umane (omul este bun sau rău), noi proiectăm asupra celuilalt experiența noastră personală de unitate și de legătură cu alegerile noastre, unitatea istoriei noastre morale și experiența atitudinii de acceptare sau de repulsie față de o măsură absolută, cu care confruntăm alegerile noastre. În acest sens se explică faptul că semnificația vieții oricărei ființe umane este legată de atitudinea sa în raport cu o măsură absolută, indicată ca o chemare transcendentă. Considerată în această cheie de lectură, Biblia este revelația
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
istoriei noastre morale și experiența atitudinii de acceptare sau de repulsie față de o măsură absolută, cu care confruntăm alegerile noastre. În acest sens se explică faptul că semnificația vieții oricărei ființe umane este legată de atitudinea sa în raport cu o măsură absolută, indicată ca o chemare transcendentă. Considerată în această cheie de lectură, Biblia este revelația și istoria unicei realități, a chemării lui Dumnezeu adresată fiecărui om. 1.2.1 Legătura dintre „evanghelie” și „experiență” în Biblie În Vechiul Testament omul este calificat
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
doctrina sa, prima regulă a legii naturale constă în imperativul „fă binele și evită răul!”, iar pe baza acestuia, „binele moral constă în orientarea fundamentală spre Dumnezeu”, în timp ce „răul moral există numai atunci când se răspunde în mod negativ la chemarea absolută a lui Dumnezeu”. Această primă regulă are nevoie de norme operative care obligă și interzic. În acest sens, legea naturală se identifică cu însăși rațiunea care participă la legea eternă a lui Dumnezeu (participatio legis aeternae in creatura rationali), motiv
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
regăsim într-o viziune restrictivă în cadrul sistemului ockamist care concepea rațiunea ca pe un „mod de a se manifesta a voinței lui Dumnezeu” și, de aici, ajunsă în mâinile puterii politice, devine un mod pentru a vedea că „exercițiul puterii absolute era drept și nu arbitrar”. Anumite mutații care au loc în cadrul teologiei morale, precum schimbarea funcției teologiei morale, a concepției despre natură, a înțelegerii pe care omul o are despre sine însuși, pretind o regândire globală a legii naturale și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
desăvârșirea lui. 3.2 Cristos înviat - centrul Apocalipsului Cristos - Mielul lui Dumnezeu - în centrul istoriei mântuirii. În partea a doua a Cărții Apocalipsului (cap. 4) este prezentată interpretarea profetică a istoriei, conform planului lui Dumnezeu. Dumnezeu este descris ca Stăpânul absolut al istoriei „șezut pe tron”, Dumnezeul incomunicabil care vrea să se descopere prin Duhul său (candelabrul cu șapte brațe care stă înaintea tronului - simbolul celor șapte spirite ale lui Dumnezeu - 4,5) și prin Isus Cristos „Mielul”, care prin victoria
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
descoperă trei cauze: fragmentarea, individualismul hedonist și ruptura dimensiunilor cuplului uman, unitatea afectivă și fecunditatea. Aceste cauze, în opinia lui, explică reacția postmodernității împotriva modernității. Pe scurt, fragmentarea se opune cosmoviziunii unitare, pe care modernitatea a menținut-o în formă absolută. Omul postmodern se caracterizează printr-un individualism hedonist, reacție împotriva disciplinei minții, și se ghidează după sentiment. Rezultă că, în locul unei familii unite, avem o comunitate familială divizată, o multiplicare progresivă a modelelor și fiecare model care succede suferă acest
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]