26,883 matches
-
1979, Brașov). Brevetat în 1924 la Școala Militară de la Tecuci, fiind coleg de promoție cu Gheorghe Gherasim. În 1937 este avansat căpitan și primește comanda Escadilei 1 Vânătoare PZL din Flotila de luptă Pipera. Zboară în formația Dracii Roșii pe avioane Klemm. Avansat locotenent-comandor, primește comanda Grupului 8 Vânătoare, format la 22 februarie 1941 și dotat cu avioane IAR 80. În 1944 este comandantul școlii de bombardament în picaj pentru avioane IAR 81 de la Ghimbav. După 23 august 1944 luptă pe
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
În 1937 este avansat căpitan și primește comanda Escadilei 1 Vânătoare PZL din Flotila de luptă Pipera. Zboară în formația Dracii Roșii pe avioane Klemm. Avansat locotenent-comandor, primește comanda Grupului 8 Vânătoare, format la 22 februarie 1941 și dotat cu avioane IAR 80. În 1944 este comandantul școlii de bombardament în picaj pentru avioane IAR 81 de la Ghimbav. După 23 august 1944 luptă pe front până la sfârșitul războiului.
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
Flotila de luptă Pipera. Zboară în formația Dracii Roșii pe avioane Klemm. Avansat locotenent-comandor, primește comanda Grupului 8 Vânătoare, format la 22 februarie 1941 și dotat cu avioane IAR 80. În 1944 este comandantul școlii de bombardament în picaj pentru avioane IAR 81 de la Ghimbav. După 23 august 1944 luptă pe front până la sfârșitul războiului.
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
apropiere. Explozia a fost atât de puternică încât corpurile sfârtecate ale victimelor au fost aruncate prin geamurile gării. Treizeci de ambulanțe au fost trimise la locul deflagrației. Președintele rus Vladimir Putin a ordonat ca răniții grav să fie transportați cu avionul la Moscova pentru tratament de specialitate. Secretarul General al NATO Anders Fogh Rasmussen a calificat atacul drept „barbar”, afirmând că „NATO și Rusia luptă împreună împotriva terorismului”. O astfel de reacție a venit și din partea Comitetului Olimpic Internațional. El și-
Atentatele din Volgograd din decembrie 2013 () [Corola-website/Science/330793_a_332122]
-
Participă la mitingurile organizate de Aeroclubul Albastru, efectuând zboruri de agrement. La 20 august 1926, împreună cu cpt. av. Gheorghe Bănciulescu participă la „Cupa Bibescu” competiție între piloții francezi și cei români, desfășurată pe traseul București - Paris - București. Zburând cu un avion Potez XV, numit „"Vlaicu"” a parcurs distanța de 2300 km dintre București și Paris în 13 ore și 20 de minute de zbor, cu u viteză medie de 173 km/h. În august 1927, pilotând un avion Gourdou Lesseur urcă
Romeo Popescu () [Corola-website/Science/330862_a_332191]
-
Zburând cu un avion Potez XV, numit „"Vlaicu"” a parcurs distanța de 2300 km dintre București și Paris în 13 ore și 20 de minute de zbor, cu u viteză medie de 173 km/h. În august 1927, pilotând un avion Gourdou Lesseur urcă până la 9403 m, stabilind recordul de altitudine al României, recordul mondial fiind de 11 700 m. În 1928 participă la concursul Micii Antante și Poloniei, la care au participat 22 de echipaje din România, Iugoslavia, Cehoslovacia și
Romeo Popescu () [Corola-website/Science/330862_a_332191]
-
stabilind recordul de altitudine al României, recordul mondial fiind de 11 700 m. În 1928 participă la concursul Micii Antante și Poloniei, la care au participat 22 de echipaje din România, Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia. În octombrie 1928, pilotând tot avionul Gourdou realizează un nou record de altitudine, de 10 618 m. În zilele de 11 și 12 octombrie 1930 zboară cu un avion Farman pentru pasageri al aviației civile 3800 km în 20 de ore și 50 de minute, realizând
Romeo Popescu () [Corola-website/Science/330862_a_332191]
-
care au participat 22 de echipaje din România, Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia. În octombrie 1928, pilotând tot avionul Gourdou realizează un nou record de altitudine, de 10 618 m. În zilele de 11 și 12 octombrie 1930 zboară cu un avion Farman pentru pasageri al aviației civile 3800 km în 20 de ore și 50 de minute, realizând recordurile naționale de distanță, respectiv de durată de zbor în circuit închis. La 9 decembrie 1931 încearcă să doboare recordul mondial de viteză
Romeo Popescu () [Corola-website/Science/330862_a_332191]
-
de durată de zbor în circuit închis. La 9 decembrie 1931 încearcă să doboare recordul mondial de viteză pe distanța de 500 km, care la acea dată era de 306,696 km/h și aparținea francezului Sadi Leconte, cu un avion Nieuport Delage. În acest scop alege prototipul IAR CV 11, echipat cu motorul Hispano-Suiza 12Mc, de 500 CP, iar traseul urma să fie București - Fetești - București. Decolează de pe aerodromul Pipera la ora 11 și 30 de minute. Zboară peste punctul
Romeo Popescu () [Corola-website/Science/330862_a_332191]
-
la Fetești și iar înapoi. În dreptul gării Lehliu, motorul, care funcționase permanent în regim maxim, se gripează datorită ruperii unei biele, rupere cauzată de o ungere insuficientă, obligând pilotul să aterizeze pe arătură. O jambă a trenului de aterizare cedează, avionul capotează, iar pilotul își piede viața. Pe durata de o oră și 28 de minute, cât a durat zborul, viteza medie a fost de 319 km/h, însă, deoarece zborul n-a fost terminat, n-a putut fi omologat ca
Romeo Popescu () [Corola-website/Science/330862_a_332191]
-
luat numele de „Burnaia” de la apa curgătoare care străbate satul său natal. A fost a doua aviatoare brevetată în România, obținându-și brevetul de pilot civil la date de 27 octombrie 1933 și prima femeie care a traversat pilotând un avion, Munții Carpați. Impresionată de Raidul aviatic românesc București - Malakal din 1933, a încercat în prima parte a anului 1935 să-l repete împreună cu fostul său instructor de zbor Petre Ivanovici, la manșa unui avion IAR-22. Raidul a fost presărat de
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
femeie care a traversat pilotând un avion, Munții Carpați. Impresionată de Raidul aviatic românesc București - Malakal din 1933, a încercat în prima parte a anului 1935 să-l repete împreună cu fostul său instructor de zbor Petre Ivanovici, la manșa unui avion IAR-22. Raidul a fost presărat de incidente - în principal tehnice, care au făcut ca să fie oprit după ce cei doi au ajuns până la lacul Victoria. După moartea într-un accident aviatic a lui Ivanovici în 1936, Burnaia a scris în amintirea
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
de război). A efectuat și alte raiduri: București - Ankara - Bagdad - București în 1938 și București - Varșovia - Berlin - Amsterdam - Londra în 1939. În timpul celui de al Doilea Război Mondial a fost comandanta "Escadrilei Bugului (Escadrila Basarabiei din 1943)", o formație de avioane poștale și de legătură ale Guvernământului Transnistria, folosite și drept școală de pilotaj. După război a emigrat și a fost condamnată în contumacie. A efectuat împreună cu soțul său, Traian Udriski, curse cu pasageri în Orientul Apropiat. Spre sfârșitul vieții s-
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
A urmat Facultatea de Drept a Universității din București, după absolvirea căreia a profesat în cadrul baroului Ilfov. La 2 august 1933 efectuează o deplasare în interesul serviciului la Constanța, alegând ca mijloc de transport o cursă de linie a LARES. Avionul era pilotat de Petre Ivanovici. Călătoria o impresionează în mod deosebit și dorește să învețe și ea să piloteze un avion, insistând ca instructor de zbor să-i fie Ivanovici. Acesta îi spune să-l caute la școala de pilotaj
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
efectuează o deplasare în interesul serviciului la Constanța, alegând ca mijloc de transport o cursă de linie a LARES. Avionul era pilotat de Petre Ivanovici. Călătoria o impresionează în mod deosebit și dorește să învețe și ea să piloteze un avion, insistând ca instructor de zbor să-i fie Ivanovici. Acesta îi spune să-l caute la școala de pilotaj civil patronată de Asociația Română pentru Propaganda Aviației, unde era instructor. Lecțiile încep la 5 septembrie, la Școala de aviație Mircea
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
nr. 3/27.10.1933 fiind a doua aviatoare brevetată în România, după Ioana Cantacuzino. Raidul aviatic românesc organizat în Africa în 1933 a avut un mare răsunet în epocă. Irina se hotărăște să parcurgă și ea traseul, cu un avion personal și apelează la Ivanovici, care participase la acest raid, să-i fie coechipier. În acest scop obține brevetul de pilot gr. II (navigație) și, deși Ivanovici se opunea, deoarece cunoștea puterea scăzută a motorului cu care era echipat prototipul
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
acest raid, să-i fie coechipier. În acest scop obține brevetul de pilot gr. II (navigație) și, deși Ivanovici se opunea, deoarece cunoștea puterea scăzută a motorului cu care era echipat prototipul, comandă la Industria Aeronautică Română din Brașov un avion IAR-22, al doilea și ultimul aparat de acest tip produs. Pentru a efectua comanda la IAR traversează în zbor cu un avion SET-10 Carpații Orientali, având ca pasager pe fratele său. A doua zi ziarele au relatat că aceasta a
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
cunoștea puterea scăzută a motorului cu care era echipat prototipul, comandă la Industria Aeronautică Română din Brașov un avion IAR-22, al doilea și ultimul aparat de acest tip produs. Pentru a efectua comanda la IAR traversează în zbor cu un avion SET-10 Carpații Orientali, având ca pasager pe fratele său. A doua zi ziarele au relatat că aceasta a fost prima traversare în zbor a Munților Carpați de către o femeie. Pentru achiziționarea avionului beneficiază de o subvenție din partea statului, în valoare
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
comanda la IAR traversează în zbor cu un avion SET-10 Carpații Orientali, având ca pasager pe fratele său. A doua zi ziarele au relatat că aceasta a fost prima traversare în zbor a Munților Carpați de către o femeie. Pentru achiziționarea avionului beneficiază de o subvenție din partea statului, în valoare de 50 % din valoarea avionului, subvenție care se acorda persoanelor particulare care aveau deja brevet de pilot și doreau să-și achiziționeze un avion personal. Aparatul îi este livrat la 2 noiembrie
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
ca pasager pe fratele său. A doua zi ziarele au relatat că aceasta a fost prima traversare în zbor a Munților Carpați de către o femeie. Pentru achiziționarea avionului beneficiază de o subvenție din partea statului, în valoare de 50 % din valoarea avionului, subvenție care se acorda persoanelor particulare care aveau deja brevet de pilot și doreau să-și achiziționeze un avion personal. Aparatul îi este livrat la 2 noiembrie 1934. În aceeași zi, în primul zbor, îl aduce la Băneasa, zburând prin
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
a Munților Carpați de către o femeie. Pentru achiziționarea avionului beneficiază de o subvenție din partea statului, în valoare de 50 % din valoarea avionului, subvenție care se acorda persoanelor particulare care aveau deja brevet de pilot și doreau să-și achiziționeze un avion personal. Aparatul îi este livrat la 2 noiembrie 1934. În aceeași zi, în primul zbor, îl aduce la Băneasa, zburând prin Valea Prahovei, avându-l din nou pasager pe fratele său. Ajunsă la Bănesa, la data de 7 noiembrie înmatriculează
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
personal. Aparatul îi este livrat la 2 noiembrie 1934. În aceeași zi, în primul zbor, îl aduce la Băneasa, zburând prin Valea Prahovei, avându-l din nou pasager pe fratele său. Ajunsă la Bănesa, la data de 7 noiembrie înmatriculează avionul cu indicativul YR-INA. Avionul este încercat în zbor de Ivanovici și de Max Manolescu, amândoi rămânând cu impresia că, deși motorul avea 130 CP, Traseul planificat al raidului era București - Istanbul - Eskișehir - Konya - Adana - Alep - Damasc - Gaza - Cairo - Luxor - Assuan
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
livrat la 2 noiembrie 1934. În aceeași zi, în primul zbor, îl aduce la Băneasa, zburând prin Valea Prahovei, avându-l din nou pasager pe fratele său. Ajunsă la Bănesa, la data de 7 noiembrie înmatriculează avionul cu indicativul YR-INA. Avionul este încercat în zbor de Ivanovici și de Max Manolescu, amândoi rămânând cu impresia că, deși motorul avea 130 CP, Traseul planificat al raidului era București - Istanbul - Eskișehir - Konya - Adana - Alep - Damasc - Gaza - Cairo - Luxor - Assuan - Wadi Halfa - Atbara - Khartum
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
numai o zi după decolare manometrul de bord indică scăderea presiunii uleiului. Pentru a evita griparea motorului decid să aterizeze lângă Eskișehir. Defecțiunea este simpla slăbire a racordului spre manometru, remediată rapid. Însă, datorită altitudinii locului și încărcării mari a avionului, decolarea este lungă, avionul este „furat”, roata din dreapta lovește un obstacol, rupându-se trenul de aterizare, elicea și se sparge un rezervor de benzină. Decid să repare avionul la Eskișehir, dar trebuie să aștepte să primească aici elicea care urma
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
decolare manometrul de bord indică scăderea presiunii uleiului. Pentru a evita griparea motorului decid să aterizeze lângă Eskișehir. Defecțiunea este simpla slăbire a racordului spre manometru, remediată rapid. Însă, datorită altitudinii locului și încărcării mari a avionului, decolarea este lungă, avionul este „furat”, roata din dreapta lovește un obstacol, rupându-se trenul de aterizare, elicea și se sparge un rezervor de benzină. Decid să repare avionul la Eskișehir, dar trebuie să aștepte să primească aici elicea care urma să fie livrată la
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]