25,049 matches
-
punct de vedere geologic (nu s-au format în același timp și în aceleași condiții). Fizico-geografic, în nord și sud sunt limitați de văile râurilor Mureș și respectiv Olt, în est de munții Munții Gurghiu și Harghita, în nord-vest de Dealurile Bistriței și la vest de Podișul Transilvaniei. Nu există o unanimitate de păreri în privința limitei nordice a acestora (unele opinii indicând prelungirea acestora până la valea Someșului Mare sau doar până la Niraj) Succesiunea cuprinde dinspre lanțul montan spre Podișul Transilvaniei depresiuni
Subcarpații Transilvaniei () [Corola-website/Science/334405_a_335734]
-
unanimitate de păreri în privința limitei nordice a acestora (unele opinii indicând prelungirea acestora până la valea Someșului Mare sau doar până la Niraj) Succesiunea cuprinde dinspre lanțul montan spre Podișul Transilvaniei depresiuni submontane (Vălenii de Mureș, Gurghiu, Praid, Odorhei, Homoroadelor si Hoghiz), dealuri interne (Măgura Rez, Plopiș, Șiclodul, Bicheci - , Firtuș, Sinioara, Nădăscut), depresiuni intracolinare (Măgherani - Atid, Cristuru Secuiesc, Archita, Beia, Rupea) și dealuri externe. Fragmentarea reliefului este ridicată. Sunt formați dintr-o succesiune de sinclinale și anticlinale paralele cu munții, într-o zonă
Subcarpații Transilvaniei () [Corola-website/Science/334405_a_335734]
-
Niraj) Succesiunea cuprinde dinspre lanțul montan spre Podișul Transilvaniei depresiuni submontane (Vălenii de Mureș, Gurghiu, Praid, Odorhei, Homoroadelor si Hoghiz), dealuri interne (Măgura Rez, Plopiș, Șiclodul, Bicheci - , Firtuș, Sinioara, Nădăscut), depresiuni intracolinare (Măgherani - Atid, Cristuru Secuiesc, Archita, Beia, Rupea) și dealuri externe. Fragmentarea reliefului este ridicată. Sunt formați dintr-o succesiune de sinclinale și anticlinale paralele cu munții, într-o zonă cu depozite miocene și pliocene (marne, nisipuri, conglomerate, tufuri vulcanice). (străpungeri diapire). Depresiunile s-au format prin eroziune. Dealurile înalte
Subcarpații Transilvaniei () [Corola-website/Science/334405_a_335734]
-
și dealuri externe. Fragmentarea reliefului este ridicată. Sunt formați dintr-o succesiune de sinclinale și anticlinale paralele cu munții, într-o zonă cu depozite miocene și pliocene (marne, nisipuri, conglomerate, tufuri vulcanice). (străpungeri diapire). Depresiunile s-au format prin eroziune. Dealurile înalte și depresiunile sunt caracterizate de un climat răcoros. Primăvara se înregistrează ploi abundente. Rețeaua hidrografică aparține Mureșulului (cu afluenții Târnava Mare și Târnava Mică) și Oltului ( Homorodul Mare și Homorodul Mic). Primul colectează cea mai mare parte a apelor
Subcarpații Transilvaniei () [Corola-website/Science/334405_a_335734]
-
trupe din Regatul Georgiei și circa 500 de trupe din Regatul Armean al Ciliciei, ambele fiind supuse autorității mongole. Mamelucii erau în avantaj deoarece cunoșteau terenul iar Qutuz a profitat de acest lucru ascunzând marea parte a forțelor sale în dealuri, sperând să îi ademenească pe mongoli într-o confruntare cu o forță mai mică condusă de Baybars. Cele două armate s-au luptat pentru mai multe ore, Baybars aplicând de cele mai multe ori tactici "lovește și fugi" pentru a provoca trupele
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]
-
alt asalt greu, Baybars - despre care se spune că a plănuit strategia generală a bătăliei deoarece a petrecut multă vreme în acea regiune, în tinerețe, ca evadat - și oamenii săi au efectuat o retragere falsă, atrăgându-i pe mongoli în dealuri pentru a fi ambuscați de restul forțelor mameluce ascunse printre copaci. Liderul mongol Kitbuqa, deja provocat de fugile constante ale lui Baybars și ale trupelor sale, a comis o greșeală severă: în loc să suspecteze capcana, Kitbuqa a decis să avanseze cu
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]
-
deja provocat de fugile constante ale lui Baybars și ale trupelor sale, a comis o greșeală severă: în loc să suspecteze capcana, Kitbuqa a decis să avanseze cu toate trupele sale pe urmele mamelucilor aflați în retragere. Când mongolii au ajuns la dealuri, trupele mameluce au ieșit din ascunzători și au început să lanseze săgeți și să atace cu cavaleria lor. Astfel, mongolii erau înconjurați din toate părțile. Armata mongolă a luptat foarte feroce și foarte agresiv pentru a ieși din situație. Aflat
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]
-
Dealul , cu 311 m deasupra nivelului mării, constituie cel mai înalt punct din Letonia. El se află la mică distanță de vestul orașului Madona, în centrul regiunii istorice Vidzeme. Deși are o altitudine relativ mică, a devenit destinație de schi, având
Gaiziņkalns () [Corola-website/Science/335049_a_336378]
-
destinație de schi, având trei pârtii și câteva pensiuni. Pentru a rivaliza cu Suur Munamägi - cel mai înalt punct al Estoniei vecine, cu 318 m - s-a construit în vârf un turn care îi aduce punctul maxim mai sus decât dealul eston. Deși lucrările de construcție nu s-au terminat, turnul a devenit atracție turistică, și accesul a fost închis din cauza pericolului. Turnul a fost demolat în decembrie 2012, dar resturile nu au fost înlăturate. Există o plăcuță în mai multe
Gaiziņkalns () [Corola-website/Science/335049_a_336378]
-
apăra pe oamenii gospodari de boli și de nebunie. În această zi nu se lucrează, căci sfânta pedepsește pe cei care nu-i prăznuiesc ziua, trimițând foc asupra lor. Focul are și acțiuni benefice. Flăcăii din sat aprindeau focuri pe dealuri și săreau peste acestea; astfel ajutau Soarele pentru a începe, încă o dată, urcușul lui pe boltă în căutarea verii. Focul trebuia aprins de feciori fie prin gospodăriile din sat, fie sus la stânile de hotar, acolo unde urmau să pășuneze
Ecaterina din Alexandria () [Corola-website/Science/335127_a_336456]
-
Bârlad și Elena Beldiman”, unul dintre fondatorii liceului de fete „Iorgu Radu” și al Gimnaziului Industrial de Băieți din Bârlad. A ocupat funcția de președinte al Comisiei interimare a orașului Bârlad; în acestă calitate a propus și sprijinit înființarea „Cartierului Deal”, prin strămutarea sinistraților de la inundațiile din primăvara anului 1932. A inițiat colecta de bani pentru ajutorarea celor afectați de inundații; pentru prevenirea acestui gen de fenomene a intervenit pentru realizarea lucrarilor de regularizare a albiei râului Bârlad, pe o lungime
Vasile Georgescu Bârlad () [Corola-website/Science/335180_a_336509]
-
Principilor, aflate în Marea Marmara. A fost principala școală de teologie a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului până când Parlamentul turc a adoptat în 1971 o lege prin care a interzis instituțiile private de educație superioară. Școala teologică se află în vârful Dealului Speranței, pe teritoriul mănăstirii Sfânta Treime, datată din epoca bizantină. Clădirile școlii continuă să fie păstrate de mănăstire și sunt folosite pentru a găzdui conferințe. Vizitarea insulei se poate face printr-o călătorie pe mare cu o ambarcațiune ce pleacă
Seminarul din Halki () [Corola-website/Science/335250_a_336579]
-
în scopuri agricole, 34,6% este împădurită, iar 51,6% este neproductivă (râuri, ghețari sau munți). Comuna este situată în sub-districtul Sur Tasna al districtului Inn, pe malul drept al râului Inn. Este formată din satul Tarasp, 10 sate și dealul castelului. Majoritatea populației () vorbește germana (52.4%), a doua cea mai vorbită limbă fiind retoromana (38.4%), iar a treia portugheza (3.4%). În ciuda dominației timp de câteva secole a austriecilor, populația a vorbit până la Primul Război Mondial dialectul retoroman
Tarasp () [Corola-website/Science/335293_a_336622]
-
voce) și soțul acesteia, Gogă Pițigoi (braci). Cele mai cunoscute melodii ale formației Bârsan au fost: „Sârba de la Cărbunești” (a lui Ion Bârsan) și cântecele: „Viorea, viorea”, „Pe malul Gilortului”, „Toată lumea vrea să mor”, „Păsărică de sub nor”, „Mă suii în deal în cucă” etc. După moartea lui Ion și a Genei Bârsan, ginerele lor Gheorghe Pițigoi zis Gogă (n. 1935 - d. 2010) și-a constituit propria bandă de lăutari. Din banda lui Gogă Pițigoi au mai făcut parte: soția sa, Elena
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
virtuozitatea, a cântat și cu vioara ținută după cap. Peste 25 de ani formația sa nu a lipsit de la nici o petrecere mare din zonă. În vecinătatea locurilor natale ale Justinei Băluțeanu se află satul Măru (numit și Tereujani), situat pe Dealul Muierii. Cel mai cunoscut lăutar al locului a fost vioristului Ion Gruia zis Mitu Fane (n. 1904 - d. ?), care s-a stabilit ulterior în Târgu Jiu (din 1935), și de la care s-au înregistrat și cules importante balade și jocuri
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
o greutate de 200-400 g (maximal 1 kg) din familia ciprinidelor. Poate trăi 16 ani. Această specie este un pește de apă dulce, de cârd; se întâlnește și în ape salmastre. Preferă râurile mari sau mici, mai ales râurile de deal, curate, cu apă limpede, cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor, pe sub pietre mari sau sub malurile umbrite ale iezăturilor. Se întâlnește și în lacuri. Cât e tânăr, peștele trăiește în cârduri
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
adulților este în general închisa: fumurie-brunie, neagră, cenușie - colorit de tip homocrom. Se cunosc peste 2000 de specii, răspândite pe tot globul, dar mai cu seamă în zonele temperate. În România plecopterele sunt destul de comune în preajma apelor din zonele de deal și de munte: genurile "Perla", "Isogenus", "Perlodes", "Chloroperla", "Nemura", etc. Adulții plecopterelor zboară, în general, greu; ei se întâlnesc cam prin aceleași locuri unde trăiesc și larvele, fie în locuri muntoase cu ape reci și repezi, fie în locuri de
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
Porcușorul de nisip sau porconul, petrocul (Romanogobio kesslerii) este un pește dulcicol bentopelagic, de 7-11 cm (maximal 15 cm) lungime, din familia ciprinidelor, care trăiește în cursul mijlociu al râurilor de deal și șes din Europa: Nistrul și cea mai mare parte a bazinului Dunării. Poate trăi 5 ani. Numele genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din România". Numele speciei "kessleri" este dată în cinstea zoologului
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Dunărea propriu zisă pare a fi absent, a fost întâlnit numai lângă Oltenița În Republica Moldova se găsește în Prut și cursul de mijloc și inferior al Nistrului și gurile afluenților lui. Trăiește în cursul mijlociu și superior al râurilor de deal și șes în zona scobarului și a mrenei, cu ape relativ rapid curgătoare acolo unde apa atinge o viteză de 45-60 m/sec, rar până la 90 cm/s. Preferă apele puțin adânci, limpezi și bine oxigenate din cursul mijlociu al
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Porcușorul de vad sau chetrarul (Romanogobio uranoscopus) este un pește dulcicol bentopelagic, de 7-8 cm (maximal 13 cm), din familia ciprinidelor, care trăiește în râurile de munte și de deal din regiunea răsăriteană a bazinului dunărean. Numele genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din România". Numele speciei "uranoscopus" este format din cuvintele grecești "ouranos" = cer și "skopos" = privire, țintă, adică „care privește în cer
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
format din cuvintele grecești "ouranos" = cer și "skopos" = privire, țintă, adică „care privește în cer”, cu referire la ochii peștelui îndreptați în sus. , Chetrar, Cui, Morcoci, Pește pistriț, Pistriț, Petrișor, Petros, Petroasă, Petroc, Petroșel. Specia este răspândită în zonele de deal și de munte din regiunea răsăriteană a bazinului Dunării, din Austria și Slovacia până în Bulgaria. Este întâlnită în porțiunea de munte și de deal a tuturor râurilor mai mari care izvorăsc la munte. Porcușorul de vad a fost găsit în
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
Cui, Morcoci, Pește pistriț, Pistriț, Petrișor, Petros, Petroasă, Petroc, Petroșel. Specia este răspândită în zonele de deal și de munte din regiunea răsăriteană a bazinului Dunării, din Austria și Slovacia până în Bulgaria. Este întâlnită în porțiunea de munte și de deal a tuturor râurilor mai mari care izvorăsc la munte. Porcușorul de vad a fost găsit în Albania, Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Macedonia, fosta Republică Iugoslavă, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina. În România este
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
la munte. Porcușorul de vad a fost găsit în Albania, Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Macedonia, fosta Republică Iugoslavă, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina. În România este răspândit în regiunea superioară a râurilor de deal și de munte cu viteză mare: Vișeu, Someș, Someșul Mare, Someșul Mic, Crasna, Crișul Repede, Crișul Negru, Mureș, Arieș, Târnava Mare, Bega, Timiș, Nera, Cerna, Gilort, Jiu, Olt, Sâmbăta, Cibin, Râul Brezii, Argeș, Dâmbivița, Ialomița, Suceava, Moldova, Moldovița, Bistrița, Zalău
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
Mureș, Arieș, Târnava Mare, Bega, Timiș, Nera, Cerna, Gilort, Jiu, Olt, Sâmbăta, Cibin, Râul Brezii, Argeș, Dâmbivița, Ialomița, Suceava, Moldova, Moldovița, Bistrița, Zalău etc. În Dunăre numai la Cazane. Trăiește la adâncimi mici, în râurile mari de munte și de deal, bine oxigenate, cu un curent rapid și în cursul superior al apelor ce alcătuiesc așa-numita zonă a scobarului, unde trăiește scobarul. Se localizează în vaduri și în repezișuri unde apa are o viteză de 70-115 cm/s cu fundurile
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
Munții Făgăraș, Munții Maramureșului, Munții Țarcu, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Oltul Superior, Putna-Vrancea, Râul Moldova între Oniceni și Mitești, Râul Suceava, Sighișoara-Târnava Mare, Someșul Mare, Someșul Mare Superior, Someșul Rece, Șieu-Budac, Valea Izei și Dealul Solovan, Valea Vâlsanului, Văile Brătiei și Brătioarei.
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]