29,866 matches
-
prin care legiuitorul justifică reglementarea variantei agravate a infracțiunii de fals privind identitatea îl constituie diferența de gravitate dintre utilizarea unei identități fictive și utilizarea frauduloasă a identității reale a unei persoane, determinată de riscul producerii, în această din urmă ipoteză, a unor consecințe juridice pentru persoana a cărei identitate este utilizată fraudulos. În condițiile în care se admite că dispozițiile art. 327 alin. (2) din Codul penal presupun ca prezentarea să fie făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art.
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
premisa că funcționarul în fața căruia autorul se prevalează de o identitate falsă nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale acestuia, el dispunând de mijloacele necesare identificării persoanei. De asemenea, s-a introdus o diferențiere sub aspectul regimului sancționator între ipoteza recurgerii la o identitate fictivă și cea a utilizării frauduloase a identității aparținând altei persoanei, în acest din urmă caz existând riscul angajării unor consecințe juridice în sarcina persoanei respective". Potrivit dispozițiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal, " Când
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
2) din Codul penal. În condițiile arătate, săvârșirea faptei prin "folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile", la care se referă dispozițiile art. 327 alin. (1), nu poate avea loc decât în ipoteza întrebuințării identității reale a unei persoane și atrage incidența dispozițiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal, iar nu și în ipoteza întrebuințării unei identități false (identitate fictivă), întrucât, în acest din urmă caz, actul ce servește la identificare, legitimare
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
dovedirea stării civile", la care se referă dispozițiile art. 327 alin. (1), nu poate avea loc decât în ipoteza întrebuințării identității reale a unei persoane și atrage incidența dispozițiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal, iar nu și în ipoteza întrebuințării unei identități false (identitate fictivă), întrucât, în acest din urmă caz, actul ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile este întotdeauna falsificat. Sub un alt aspect, dacă legiuitorul nu ar fi urmărit preluarea, în dispozițiile art.
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
o persoană în fața unui funcționar public și identitatea reală, ci și cele privind atributele de identificare a persoanei, prevăzute de dispozițiile din Codul civil. Dacă tipicitatea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) din Codul penal se realizează doar în ipoteza "folosirii frauduloase a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat", se ajunge la situația ca, deși intenția legiuitorului a fost atragerea unei răspunderi penale agravate în situația folosirii
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
a elementului material al infracțiunii de fals privind identitatea reglementată în varianta-tip, vizând folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori Ia dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, este obligatorie și în ipoteza în care acțiunea de prezentare s-a făcut prin întrebuințarea identității reale a unei persoane. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunțată, în ședință publică
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
Activități de promovare a vânzărilor Prezentați metodele de promovare ce se vor utiliza (de exemplu: publicitate, lansare oficială, pliante, broșuri, plata în rate). Descrieți care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor, estimați costurile anuale de promovare și prezentați ipotezele care au stat la baza estimărilor. ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 6. JUSTIFICAREA NECESITĂȚII FINANȚĂRII PROIECTULUI Beneficiile aduse de finanțare și modul în care finanțarea va încerca să soluționeze problemele beneficiarului; ce aduce finanțarea în plus față de situația deja existentă; de ce este necesară finanțarea. ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 7
PROCEDURĂ din 27 mai 2015 de acordare a avizului tehnic de specialitate pe planul de afaceri al investitorilor străini, în vederea obţinerii vizei de lungă şedere în România pentru desfăşurarea de activităţi comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263616_a_264945]
-
nepatrimonial; ... b) cereri în anularea sau în constatarea nulității unui act juridic nepatrimonial; ... c) cereri care privesc dreptul de folosință a bunului închiriat sau arendat, dacă acestea nu privesc și plata anumitor sume de bani; ... d) acțiunile în grănițuire; în ipoteza în care prin aceeași cerere se revendică și o porțiune de teren, la taxa judiciară de timbru stabilită pentru acțiunea în grănițuire se adaugă și taxa corespunzătoare valorii suprafeței revendicate. ... (2) Cererea privind repunerea părților în situația anterioară, când nu
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263612_a_264941]
-
în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei. ... (3) Recursul incident și recursul provocat se taxează după regulile prevăzute la alin. (1) și (2). ... Articolul 25 (1) Se taxează cu 20 lei cererile pentru exercitarea
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 26 iunie 2013 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263612_a_264941]
-
constată că textul constituțional invocat are o redactare clară, astfel încât, din interpretarea literală a acestuia, rezultă că înțelesul sintagmei "data ulterioară" intrării în vigoare poate implica și data prevăzută într-o altă lege posterioară; or, având în vedere că, prin ipoteză, legea de punere în aplicare este posterioară legii a cărei aplicare o reglementează, ea se circumscrie conținutului normativ al textului constituțional antereferit. 18. Curtea reține, totodată, că, față de complexitatea domeniului reglementat, intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă
DECIZIE nr. 371 din 14 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1.134 din Codul de procedură civilă şi art. 80-82 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263662_a_264991]
-
încărcare a autorităților publice sau numărul mare de cereri rămase nerezolvate la momentul intrării în vigoare a noii legi nu poate fi apreciată drept un criteriu obiectiv și rezonabil de diferențiere, care să justifice tratamentul discriminatoriu aplicabil persoanelor prevăzute în ipoteza normei. În situația dată, statul ar fi putut să ia anumite măsuri pentru suplimentarea personalului competent să soluționeze cererile de restituire, astfel încât termenul de rezolvare să fie același, iar toate persoanele prevăzute de ipoteza normei să beneficieze de același tratament
DECIZIE nr. 205 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 24 alin. (2)-(4) şi ale art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263225_a_264554]
-
tratamentul discriminatoriu aplicabil persoanelor prevăzute în ipoteza normei. În situația dată, statul ar fi putut să ia anumite măsuri pentru suplimentarea personalului competent să soluționeze cererile de restituire, astfel încât termenul de rezolvare să fie același, iar toate persoanele prevăzute de ipoteza normei să beneficieze de același tratament egal, din moment ce sunt în situații identice. 20. Totodată, prevederile art. 4 raportat la art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 aduc atingere și accesului liber la justiție, deoarece impun ca procesele aflate pe rolul
DECIZIE nr. 205 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 24 alin. (2)-(4) şi ale art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263225_a_264554]
-
art. 33 din Legea nr. 165/2013 în acord cu această decizie a Curții în toate cauzele pendinte în care acestea sunt incidente, precum și în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate până la data sus-menționată; în această ultimă ipoteză, dacă litigiul a fost soluționat, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională constituie temei al revizuirii potrivit art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din anul 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă
DECIZIE nr. 205 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 24 alin. (2)-(4) şi ale art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263225_a_264554]
-
autorilor excepției de neconstituționalitate - care au calitatea de cesionari ai dreptului la despăgubire, această opțiune a legiuitorului nu reprezintă o sancționare a titularilor originari ai acestui drept, care au înstrăinat dreptul la obținerea măsurilor reparatorii, dat fiind faptul că, prin ipoteză, în patrimoniul acestora nu se mai regăsește acest drept. Ca efect al cesiunii de creanță specifice, încheiată anterior intrării în vigoare a noii legi reparatorii, dreptul pretins de cedenți, constând în acordarea măsurilor reparatorii conferite de legislația anterioară în domeniul
DECIZIE nr. 205 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 24 alin. (2)-(4) şi ale art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263225_a_264554]
-
Cu alte cuvinte, dat fiind caracterul abuziv al preluării bunurilor imobile de către stat, aspect ce s-a răsfrânt asupra persoanei, legislația cu caracter reparator a vizat exclusiv titularul dreptului sau moștenitorii acestuia. 52. Mai mult, având în vedere că, în ipoteza supusă controlului de constituționalitate, legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, Curtea reține că măsura
DECIZIE nr. 205 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 24 alin. (2)-(4) şi ale art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263225_a_264554]
-
decât cea responsabilă de săvârșirea contravenției, se impune modificarea prevederilor respective". 19. Curtea reține că, potrivit textului de lege criticat, organele de control ale Ministerului Finanțelor Publice sunt abilitate să constate contravențiile și să aplice sancțiunile conducătorului operatorului economic. În ipoteza în care, între data săvârșirii faptei și data constatării contravenției și aplicării sancțiunii, conducătorul operatorului economic s-a schimbat, altă persoană îndeplinind funcția de director general/director decât cea sau cele care au săvâr��it fapta contravențională, textul de lege
DECIZIE nr. 411 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^2 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263293_a_264622]
-
potrivit căruia organele de control ale Ministerului Finanțelor Publice sunt abilitate să aplice amenda contravențională "conducătorilor" operatorilor economici, nu distinge între aceste situații și prezumă răspunderea conducătorului în funcție la data constatării și aplicării sancțiunii, fără să țină seama de ipoteza în care o altă persoană deținea funcția de conducere la data săvârșirii contravenției. 21. Cu privire la invocarea de către autorul excepției a încălcării prezumției de nevinovăție, Curtea reține că aceasta reprezintă unul dintre aspectele esențiale ale principiului preeminenței dreptului într-o societate
DECIZIE nr. 411 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^2 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263293_a_264622]
-
reglementată de dispozițiile de lege criticate trebuie garantată prezumția de nevinovăție. Astfel, potrivit textului de lege ce formează obiect al controlului de constituționalitate, organele de control ale Ministerului Finanțelor Publice sancționează cu amendă conducătorul operatorului economic pentru contravențiile constatate. În ipoteza în care, la data constatării și aplicării amenzii contravenționale prevăzute de art. 8^2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2008 , o altă persoană decât cea care a săvârșit fapta ocupă funcția de conducere a operatorului
DECIZIE nr. 411 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^2 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263293_a_264622]
-
conducătorul operatorului economic aflat în funcție la data constatării faptei, indiferent dacă acesta a săvârșit sau nu fapta contravențională. Așadar, prin prevederea potrivit căreia se sancționează conducătorul operatorului economic, textul de lege criticat nu ține seama de existența vinovăției, în ipoteza în care o altă persoană decât cea care a săvârșit fapta ocupă funcția de conducere a operatorului economic la data constatării contravenției. 29. În concluzie, Curtea constată că sintagma "conducătorilor" din cuprinsul dispozițiilor art. 8^2 alin. (3) teza finală
DECIZIE nr. 411 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^2 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263293_a_264622]
-
handicap. În cazul decesului acesteia din urmă, legea prevede posibilitatea recuperării acestor sume, după caz, de la moștenitori, familie sau reprezentanți legali, în condițiile dreptului comun. Astfel, dispozițiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 au în vedere trei ipoteze: 18. În prima dintre aceste ipoteze, în cazul decesului persoanei cu handicap care a încasat personal, în mod necuvenit, sume cu titlu de prestații sociale, aceste sume urmează a se recupera de la moștenitorii legali sau testamentari, succesori ai drepturilor patrimoniale
DECIZIE nr. 263 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 lit. f) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263305_a_264634]
-
urmă, legea prevede posibilitatea recuperării acestor sume, după caz, de la moștenitori, familie sau reprezentanți legali, în condițiile dreptului comun. Astfel, dispozițiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 au în vedere trei ipoteze: 18. În prima dintre aceste ipoteze, în cazul decesului persoanei cu handicap care a încasat personal, în mod necuvenit, sume cu titlu de prestații sociale, aceste sume urmează a se recupera de la moștenitorii legali sau testamentari, succesori ai drepturilor patrimoniale ale defunctului, potrivit dreptului comun. 19
DECIZIE nr. 263 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 lit. f) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263305_a_264634]
-
cu handicap care a încasat personal, în mod necuvenit, sume cu titlu de prestații sociale, aceste sume urmează a se recupera de la moștenitorii legali sau testamentari, succesori ai drepturilor patrimoniale ale defunctului, potrivit dreptului comun. 19. Într-o a doua ipoteză, art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 prevede posibilitatea recuperării sumelor de la familie. Această prevedere ar putea apărea ca vagă ori imprecisă dacă nu ar fi raportată la întregul ansamblu al Legii nr. 448/2006 în care măsurile
DECIZIE nr. 263 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 lit. f) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263305_a_264634]
-
sume au fost încasate necuvenit, este firesc ca obligația de restituire, atât în timpul vieții persoanei cu handicap, cât și după decesul acesteia, să revină familiei, respectiv acelor persoane cărora le-au fost acordate aceste drepturi. 22. În sfârșit, a treia ipoteză este asemănătoare celei de-a doua ipoteze, referindu-se însă la reprezentantul legal al persoanei cu handicap. 23. Stabilirea, în speță, a calității de moștenitor ori de membru al familiei care a încasat necuvenit drepturi cu titlu de prestații sociale
DECIZIE nr. 263 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 lit. f) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263305_a_264634]
-
ca obligația de restituire, atât în timpul vieții persoanei cu handicap, cât și după decesul acesteia, să revină familiei, respectiv acelor persoane cărora le-au fost acordate aceste drepturi. 22. În sfârșit, a treia ipoteză este asemănătoare celei de-a doua ipoteze, referindu-se însă la reprezentantul legal al persoanei cu handicap. 23. Stabilirea, în speță, a calității de moștenitor ori de membru al familiei care a încasat necuvenit drepturi cu titlu de prestații sociale reprezintă o chestiune de aplicare a legii
DECIZIE nr. 263 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 lit. f) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263305_a_264634]
-
concretă în care se găsește aceasta. Decesul reprezintă, evident, una dintre aceste situații. 28. Dacă, în speță, obligația prevăzută de art. 60 lit. f) din Legea nr. 448/2006 a fost sau nu îndeplinită de către persoanele care se încadrează în ipoteza acestui text de lege reprezintă o problemă de fapt, a cărei dezlegare cade în competența instanței de fond. 29. Oricum, Curtea reține că dispozițiile art. 60 lit. f) din Legea nr. 448/2006 nu pot fi privite ca o sancțiune
DECIZIE nr. 263 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 lit. f) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263305_a_264634]