25,947 matches
-
ideea unei religii monoteiste, legată de un text, exclusivă și care implică o conversie. În fața complexității lumii, nu prea este de mirare că, pe toate meridianele, oamenii au căutat să ajungă la adevărurile ascunse dincolo de percepția obișnuită. Ei au formulat ipoteze asupra energiilor care conduc lumea și au încercat adesea să facă vizibil invizibilul. Gânditorii occidentali (inclusiv teologii și artiștii) nu dețin, în mod evident, monopolul conceptelor de energie, forță, voință, suflet, elan vital, suflul vieții etc. Ei nu dețin monopolul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care a atras atenția asupra poziționărilor intelectuale ale lumii. Sub influența lingvisticii, se va vorbi curând de codificări simbolice. Într-adevăr, toate popoarele clasifică speciile (vegetale și animale), elementele și substanțele naturii, fenomenele climatice etc. în diverse categorii. Una dintre ipotezele cele mai discutate începând din anii 1950 a trecut în posteritate sub denumirea de ipoteza Sapir Whorf (doi lingviști și antropologi). În concepția lor, există o relație necesară între categorii și structura limbajului și modul în care oamenii înțeleg lumea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
curând de codificări simbolice. Într-adevăr, toate popoarele clasifică speciile (vegetale și animale), elementele și substanțele naturii, fenomenele climatice etc. în diverse categorii. Una dintre ipotezele cele mai discutate începând din anii 1950 a trecut în posteritate sub denumirea de ipoteza Sapir Whorf (doi lingviști și antropologi). În concepția lor, există o relație necesară între categorii și structura limbajului și modul în care oamenii înțeleg lumea. Astfel, limba indienilor Hopi s-ar interesa mai degrabă de mișcare decât de lucruri, în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
indicii diverse cum ar fi practicile rituale, comportamentele zilnice, apropierile simbolice propuse de proverbe, aforisme, rugăciuni, etimologii nu înseamnă să "culegi", înseamnă să creezi o reprezentare care, fără îndoială, nu preexista ca atare. Trebuie să facem distincția între regula ca ipoteză teoretică a cercetătorului și regula ca ipoteză teoretică a interlocutorilor săi, știind în același timp că regula care guvernează în realitate comportamentele observate poate fi și ea distinctă și de una, și de cealaltă. De asemenea, etnograful ar trebui să
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
comportamentele zilnice, apropierile simbolice propuse de proverbe, aforisme, rugăciuni, etimologii nu înseamnă să "culegi", înseamnă să creezi o reprezentare care, fără îndoială, nu preexista ca atare. Trebuie să facem distincția între regula ca ipoteză teoretică a cercetătorului și regula ca ipoteză teoretică a interlocutorilor săi, știind în același timp că regula care guvernează în realitate comportamentele observate poate fi și ea distinctă și de una, și de cealaltă. De asemenea, etnograful ar trebui să lupte împotriva tentației de a extrapola plecând
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Efectele realului", pentru a relua expresia lui Roland Barthes, nu sunt mai facil de realizat decât în literatură. În cele două cazuri, avem de-a face cu un discurs construit. Capitolul VI Depășirea alternativelor false Științele umane își reexaminează mereu ipotezele, conceptele, metodele și scriitura. Se pare că, în decursul istoriei, ele oscilează între doi poli: pe de o parte, o dorință de ancorare, de întemeiere și de ordine; pe de altă parte, scepticismul, deconstrucția, o formă de romantism. Opozițiile prea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
dorință de ancorare, de întemeiere și de ordine; pe de altă parte, scepticismul, deconstrucția, o formă de romantism. Opozițiile prea simple, exprimate în termeni ca ordine și dezordine, colectiv și individual, obiectiv și subiectiv, sens și funcție, frânează considerabil productivitatea ipotezelor, închizând reflecția teoretică într-o serie de dileme. Sociologia și antropologia s-au construit împotriva instituțiilor subiective, adoptând un demers holist, căutând relațiile care reprezintă fundamentul unui sistem. De douăzeci de ani, acest holism moștenit de la Henri Maine, Ferdinand Tönnies
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
text al științelor umane este o ficțiune, în măsura în care el nu poate pretinde un adevăr definitiv este un abuz de limbaj sau un efect retoric. Într-adevăr, este bine să deosebim cu grijă între ficțiune, greșeală, minciună, fals, argument ideologic, model, ipoteză etc. În ficțiune, autorul își manifestă intenția de a inventa în mod conștient și deliberat: ceea ce oferă spre lectură este ingeniozitatea unei povești inventate. Aceasta se poate inspira din realitate, dar referentul este în mod clar considerat unul imaginar. Din
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
structura Radcliffe-Brown era modelul relațiilor întreținute de către indivizi, model pe care în mod sincer se credea a fi inerent datelor observate. Apoi, anumiți critici au reproșat structuralismului că enunță o relație fixă între semnificant și semnificat, dar aceasta era o ipoteză formulată în cadrul unei teorii generale a semnului. Din acest punct de vedere, structuralismul a modificat profund maniera de a face antropologie, chiar dacă formele sale extreme, care reduceau tot socialul la o semiologie, au fost contestate. Analiza antropologică este în mod
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ceartă urâtă, deoarece un bun antropolog le folosește în mod evident pe amândouă. El intră într-o realitate locală, observă, participă, descrie, înregistrează, filmează etc. până se degajă un model (este abordarea inductivă); dar el testează în mod constant și ipoteze teoretice (pe ale sale și pe cele ale interlocutorilor săi), coroborându-le sau infirmându-le prin observarea faptelor. Ceea ce complică construcția imaginii pe care o oferim celorlalți, în cărți și filme, este faptul că noi nu suntem niciodată absolut siguri
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
monografii decât în perioada vârstei de aur a monografiei. De altfel, empiriștii nu se limitează la descriere; utilizând materialele lor de teren și resursele literaturii, ei formulează teorii și se distribuie între doi poli: cei care încearcă să coroboreze o ipoteză generală funcționalistă, de exemplu și cei care procedează prin inducție, încercând să înțeleagă fenomene de mare amploare sociologică pornind de la cazuri particulare bine documentate. În diferitele sub-domenii disciplinare și în relație cu obiecte atât de diferite ca antropologia economică sau
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
două comunități nu au fost alese în mod întâmplător, ci în urma unei analize atente, astfel încât să prezinte o serie de diferențe de ordin economic, social, cultural și religios. Motivul acestei alegeri a fost realizarea unor comparații și posibilitatea formulării unor ipoteze care să aibă ca variabile independente aceste diferențe. Am considerat că nici unul din cele două registre de analiză n-ar fi oferit o imagine completă despre satul românesc, în lipsa celuilalt: astfel, analiza doar a celor două comunități rurale, ar fi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
0,829* 63 66 Hi-pătrat 0,753 Asymp.sig 0,386* Sursa datelor: Recensământul populației 2002; calcule realizate pe date din cercetarea proprie * Toate cele trei valori ale lui Hi-pătrat sunt nesemnificative la pragul de 0,05, ceea ce înseamnă că ipoteza de nul este acceptată, asta însemnând că nu sunt diferențe semnificative între eșantionul utilizat și populația totală. Acest lucru este valabil atât pentru eșantioanele pe cele două sate, cât și pentru cele două componenta masculin/feminin a fiecăruia. 4. TĂLMĂCELUL
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ne-au permis să conturez un portret al celor ce se tem de schimbare și o resping și al celor ce agreează schimbarea și o doresc. Am realizat acest portret comparativ pentru cele două sate, rezultând astfel patru profiluri 12. Ipoteza de lucru pe care am avansat-o aici este aceea că teama de schimbare ca orientare atitudinală apare cu precădere la cei ce au un status socioeconomic mai scăzut, pentru că în această categorie de oameni schimbările, chiar și de mică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de agricultor; * sunt persoane care cred ca pot să-și controleze viața; * optimiști în legătură cu viitorul; * cei ce consideră că nivelul de viață al țăranului este mai bun acum decât pe vremea colectivizării. Urmărind cele patru profiluri, se poate concluziona că ipoteza enunțată se confirmă. Mai mult, observația ce se impune, este aceea că cei ce agreează schimbarea manifestă în același timp și alte atitudini / comportamente / tipuri de strategii care țin de modernitate (sentimentul controlului asupra propriei vieți, acceptarea riscului, optimismul, acceptarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe măsură ce se industrializează (credințele și practicile religioase persistă în ciuda industrializării și modernizării intense); schimbarea culturală produsă prin modernizare nu înseamnă neapărat americanizarea societății (de fapt Statele Unite prezintă tabloul unei societăți mai tradiționaliste decât țări la fel de prospere din Nordul Europei). Iar ipoteza că dezvoltarea economică produce schimbări majore în sistemul de valori și în mentalitatea unei societăți, se confirmă prin studiile cele mai recente. 2.3. Postmodernitate Conceptul de postmodernitate utilizat fie în sens de stadiul cel mai înalt de dezvoltare a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ar fi atașamentul pentru muncă și teritorialitate, cunoașterea și înțelegerea reciprocă a membrilor sau intimitatea relațiilor și sentimentul coeziunii comunitare, fac ca cele două comunități să se plaseze la granița dintre tradiționalism și acea modernitate solidă de care vorbește Bauman. Ipoteza de lucru de la care pornim este că oamenii se raportează diferit din punct de vedere interacțional, valoric, normativ la ideea de comunitate în cele două sate, datorită diferențelor economice, demografice și sociale determinate de istoria diferită a celor două comunități
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
interacțiune se păstrează cu mici schimbări, dimensiunea caracterului special al satului care apare în cazul Tălmăcelului este înlocuită cu aceea a relației afective negative cu satul (așa cum am numit-o noi) în cazul comunei Ludoș. Acest lucru este semnificativ pentru ipoteza de la care am pornit, fiind evident acum că un punct important în discuția despre comunitate, în ce privește comuna Ludoș, este dat de relația neutră (indiferență) sau chiar negativă (rușine) a oamenilor cu satul. Datele calitative ne permit să punem această indiferență
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
periferic/centru de comună), sat3 (dacă satul a fost cooperativizat sau nu) și județ 25 din Barometrul Rural 2007. Am utilizat de asemenea din ambele baze de date variabile independente cum ar fi vârsta, sexul, ocupația, educația, pentru testarea unor ipoteze de lucru. Din păcate cercetarea nu conține itemi relevanți pentru alte aspecte comunitare, în special cele culturale (credințe comune, ritualuri, obiceiuri, etc), astfel că imaginea asupra comunității pe care o voi surprinde prin analiza variabilelor de mai sus, va fi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
întreg în țările din Europa Sursa: prelucrare după EVS 1999 Notă (pentru ambele grafice): cu cât media țării/continentului este mai mare, cu atât sentimentul apartenenței locuitorilor ei la lume ca întreg este mai intens. Revenind la cele două sate, ipoteza de lucru pe care o avansez în acest moment se referă la faptul că dintre toate dimensiunile relevante pentru procesul de globalizare economică, informațională, socioculturală doar cea din urmă, dimensiunea socioculturală, are efecte vizibile, directe asupra comunităților rurale studiate. Figura
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt fondate pe un nivel economic care să asigure bunăstarea și pe elemente care să asigure o identitate puternică a oamenilor (așa cum sunt în Tălmăcel tradițiile specifice care nu se mai întâlnesc în alte sate). Această afirmație este o posibilă ipoteză de verificat în studii viitoare. Datele de la nivel național, arată pentru ruralul românesc, o viață comunitară diferit nuanțată. Astfel, am analizat itemi ce pot fi încadrați în trei dimensiuni: capitalul social relațional, acțiunea colectivă comunitară și informarea și interesul acestora
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Relațiile cu vecinii * Dorința de a părăsi satul Legătura acestor indicatori cu identitatea colectivă nu este întotdeauna una directă, intuitivă, de aceea voi argumenta la fiecare temă în parte, în ce fel indicatorii respectivi sunt relevanți pentru problematica identității colective. Ipoteza de lucru pe care o avansez este aceea că o identificare mai intensă cu colectivitatea satului se asociază pozitiv cu o opinie pozitivă asupra viitorului satului, cu percepția solidarității și coeziunii între oamenii din sat, cu o implicare mai mare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
caz în cele două comunități rurale analizate, Tălmăcel și Ludoș, și în măsura existenței unor date disponibile voi face și o analiză pe date de nivel național care va oferi informații în același timp despre identitatea etnică și cea culturală. Ipotezele pe care le avansez sunt următoarele: 1. identitatea unei comunități în general (în speță etnică și culturală) corelează pozitiv cu aspectul economic, în sensul că o comunitate dezvoltată din punct de vedere economic (cu un nivel de viață ridicat, infrastructură
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o relație de tip cauză-efect (cu alte cuvinte că economicul determină identitatea), ci doar că ele variază în același sens. De altfel R. Inglehart verifică în lucrarea lui Modernization and Postmodernization Cultural, Economic and Political Change în 43 Societies o ipoteză asemănătoare, pe care o confirmă prin analiza datelor provenite din World Values Survey, și anume că patternurile culturale sunt legate de dezvoltarea economică și tehnologică a unei societăți. 2. Identificarea unei comunități cu cultura și cu etnicitatea sa se asociază
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
teoretică și empirică a identității colective, culturale și etnice. Am argumentat faptul că, din perspectiva studiului de față ce se focalizează pe comunitatea rurală, am fost interesată de conceptul de identitate colectivă, și mai puțin de cel de identitate socială. Ipoteza de lucru stabilită în subcapitolul legat de identitatea colectivă 46, se confirmă. Locuitorii Tălmăcelului, spre deosebire de cei ai Ludoșului, se identifică mai intens cu comunitatea lor și în același timp, au o opinie mai bună asupra satului, se implică mai mult
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]