25,311 matches
-
documentare și nuanțărilor interpretative. Așa cum nu știm cine și cînd a „descoperit” America, nu vom ști niciodată cînd a pus piciorul primul român pe pămîntul Lumii Noi și cine a fost acela. Multe precizări indispensabile nu vor depăși niciodată stadiul ipotezei, deoarece lipsesc informațiile necesare, imposibil de recuperat sau reconstituit. O asemenea circumstanță rezidă În faptul că emigrația română transatlantică Își regăsește atît Începutul, cît și evoluția generală În populația rurală venită din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate pînă În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să se bazeze pe orientări pentru analiza │ │cost-beneficui a proiectelor majore. E.1. Analiză financiară Principalele elemente ale analizei financiare care sunt prezen- │ │tate în analiza cost-beneficiu trebuie rezumate în continuare. E.1.1. Scurtă descriere a metodei utilizate și ipotezele specifice formulate E.1.2. Principalele elemente și parametri utilizați pentru analiza financiară Principalele elemente și parametri luați în considerare │ la calculul rentabilității estimate 1. Perioadă de referință (ani) │ ────────────────────────────────────────────────────────┼───────────── 2. Rata financiară a scontului (%) 3. Cost total de investiție (în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203247_a_204576]
-
cifrei de afaceri pe persoană angajată │ (%, numai în caz de extindere a unei activități) E.1.3. Principalele rezultate ale analizei financiare Fără contribuție K (RRF) E.2. Analiză socio-economică E.2.1. A se descrie pe scurt metoda utilizată (ipoteze cheie ale evaluării costurilor și beneficiilor) și principalele concluzii ale analizei socio-economice: ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ CĂSUȚĂ PENTRU TEXT E.2.3. Principalii indicatori ai analizei economice Principalii parametri și indicatori │ Valori ────────────────────────────────────────────────────────┼───────────── 1. Rată socială a scontului (%) 2. Rată economică de rentabilitate (RER) (%) │ ────────────────────────────────────────────────────────┼───────────── 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203247_a_204576]
-
Găsirea subvenției UE (maxime): Notă: 1) Pentru cazul VNA ... Analiza financiară pe baza căreia se determină rata de cofinanțare are în vedere metoda fluxului net de numerar actualizat. În vederea realizării analizei financiare se vor avea în vedere următoarele considerații și ipoteze simplificatoare: (1) Analiza financiară și respectiv metoda fluxului de numerar actualizat stă la baza determinării deficitului de finanțare. ... (2) Metoda fluxului de numerar actualizat reflectă profitabilitatea financiară a investiției, respectiv abilitatea proiectului de a genera resurse financiare suplimentare (în speță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
parte proiectul, respectarea principiului "poluatorul trebuie să plătească" precum și considerente legate de puterea de plată a utilizatorului în condițiile concrete din Statul Membru. ... (7) În calculul veniturilor se va ține seama de tarifele reglementate, acolo unde este cazul. ... Menționăm că ipotezele simplificatoare sunt introduse din motive de asigurare a compatibilității proiectelor cu criteriile de evaluare și pentru a facilita evaluarea comparată a proiectelor aferente unei operațiuni. În tabelul de mai jos sunt redate principalele elemente de analiză financiară prin care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203455_a_204784]
-
pe valoarea adăugată. Se declară, de asemenea, suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată, de plată la bugetul de stat, rezultată ca urmare a ajustărilor conform art. 128 alin. (4), art. 148, 149 sau 161, după caz, din Codul fiscal. În ipoteza în care se declară taxa pe valoarea adăugată rezultată din transferul de active de la mai mulți cedenți, se completează totalul taxei pe valoarea adăugată de plată, în lei. Suma se declară în lei și se plătește până la data de 25
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227559_a_228888]
-
deținătorilor de documente, persoane juridice, care s-au desființat; - Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petitiilor; - Hotărârea Guvernului nr. 1349/2002 privind colectarea, transportul, distribuirea și protecția, pe teritoriul României, a corespondentei clasificate. Standard 15 IPOTEZE, REEVALUARI 15.1. Descrierea standardului Fixarea obiectivelor ia în considerare ipoteze acceptate constient, prin consens. Modificarea ipotezelor, ca urmare a transformarii mediului, impune reevaluarea obiectivelor. 15.2. Cerințe generate - Ipotezele se formulează în legătură cu obiectivele ce urmează a fi realizate și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petitiilor; - Hotărârea Guvernului nr. 1349/2002 privind colectarea, transportul, distribuirea și protecția, pe teritoriul României, a corespondentei clasificate. Standard 15 IPOTEZE, REEVALUARI 15.1. Descrierea standardului Fixarea obiectivelor ia în considerare ipoteze acceptate constient, prin consens. Modificarea ipotezelor, ca urmare a transformarii mediului, impune reevaluarea obiectivelor. 15.2. Cerințe generate - Ipotezele se formulează în legătură cu obiectivele ce urmează a fi realizate și stau la baza fixării acestora; - Salariații implicați în realizarea unui obiectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
de soluționare a petitiilor; - Hotărârea Guvernului nr. 1349/2002 privind colectarea, transportul, distribuirea și protecția, pe teritoriul României, a corespondentei clasificate. Standard 15 IPOTEZE, REEVALUARI 15.1. Descrierea standardului Fixarea obiectivelor ia în considerare ipoteze acceptate constient, prin consens. Modificarea ipotezelor, ca urmare a transformarii mediului, impune reevaluarea obiectivelor. 15.2. Cerințe generate - Ipotezele se formulează în legătură cu obiectivele ce urmează a fi realizate și stau la baza fixării acestora; - Salariații implicați în realizarea unui obiectiv trebuie să fie constienti de ipotezele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
și protecția, pe teritoriul României, a corespondentei clasificate. Standard 15 IPOTEZE, REEVALUARI 15.1. Descrierea standardului Fixarea obiectivelor ia în considerare ipoteze acceptate constient, prin consens. Modificarea ipotezelor, ca urmare a transformarii mediului, impune reevaluarea obiectivelor. 15.2. Cerințe generate - Ipotezele se formulează în legătură cu obiectivele ce urmează a fi realizate și stau la baza fixării acestora; - Salariații implicați în realizarea unui obiectiv trebuie să fie constienti de ipotezele formulate și acceptate în legătură cu obiectivul în cauza; - Ipotezele de care salariații nu sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
ipotezelor, ca urmare a transformarii mediului, impune reevaluarea obiectivelor. 15.2. Cerințe generate - Ipotezele se formulează în legătură cu obiectivele ce urmează a fi realizate și stau la baza fixării acestora; - Salariații implicați în realizarea unui obiectiv trebuie să fie constienti de ipotezele formulate și acceptate în legătură cu obiectivul în cauza; - Ipotezele de care salariații nu sunt constienti reprezintă un obstacol în capacitatea de adaptare; - Reevaluari ale nevoilor de informare - concretizate în schimbări în ceea ce privește informațiile necesar a fi colectate, în modul de colectare, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
obiectivelor. 15.2. Cerințe generate - Ipotezele se formulează în legătură cu obiectivele ce urmează a fi realizate și stau la baza fixării acestora; - Salariații implicați în realizarea unui obiectiv trebuie să fie constienti de ipotezele formulate și acceptate în legătură cu obiectivul în cauza; - Ipotezele de care salariații nu sunt constienti reprezintă un obstacol în capacitatea de adaptare; - Reevaluari ale nevoilor de informare - concretizate în schimbări în ceea ce privește informațiile necesar a fi colectate, în modul de colectare, în conținutul rapoartelor sau sistemelor de informații conexe - trebuiesc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
sunt constienti reprezintă un obstacol în capacitatea de adaptare; - Reevaluari ale nevoilor de informare - concretizate în schimbări în ceea ce privește informațiile necesar a fi colectate, în modul de colectare, în conținutul rapoartelor sau sistemelor de informații conexe - trebuiesc efectuate dacă se modifica ipotezele ce au stat la baza obiectivelor. 15.3. Referințe principale - Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare; - Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
de control intern/managerial cu standardele de control intern/managerial, în raport cu numărul de standarde implementate, care se realizează astfel: ... - sistemul este conform dacă sunt implementate minimum 22 de standarde, rămânând a fi implementate ulterior cel mult următoarele 3 standarde: 15 - Ipoteze, reevaluări; 20 - Gestionarea abaterilor; 22 - Strategii de control; - sistemul este parțial conform dacă sunt implementate între 13 și 21 de standarde; - sistemul este neconform dacă sunt implementate mai puțin de 13 standarde. 1.12. Entitatea publică are obligația să elaboreze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230144_a_231473]
-
valoarea justă. (2) Rezervă de valoare justă va rămâne evidențiata în contabilitate atât timp cât sunt evidențiate în bilanț instrumentele financiare cărora le este aferentă. ... 5.79. Dacă a fost aplicată evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare, notele explicative prezintă: a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor și tehnicilor de evaluare, daca valorile juste au fost determinate în conformitate cu pct. 5.76 alin. 1 lit. (b); ... b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare incluse direct în contul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221746_a_223075]
-
la data bilanțului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piață cunoscute înainte de data bilanțului, valoarea acestei diferențe trebuie prezentată în notele explicative că total pe categorie de active fungibile. ... i) În cazul evaluării instrumentelor financiare la valoarea justă: ... - ipotezele semnificative care stau la baza modelelor și tehnicilor de evaluare; - pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare incluse direct în contul de profit și pierdere, precum și modificările incluse în rezervă de valoare justă; - pentru fiecare clasă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221746_a_223075]
-
la data bilanțului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piață cunoscute înainte de data bilanțului, valoarea acestei diferențe trebuie prezentată în notele explicative că total pe categorie de active fungibile. ... i) În cazul evaluării instrumentelor financiare la valoarea justă: ... - ipotezele semnificative care stau la baza modelelor și tehnicilor de evaluare; - pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare incluse direct în contul de profit și pierdere, precum și modificările incluse în rezervă de valoare justă; - pentru fiecare clasă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221746_a_223075]
-
ale pieței (care sunt tendințele actuale ale pieței produsului/serviciului/comerțului dumneavoastră - declin, stagnare, progres lent, expansiune rapidă): Caracteristici ale cererii pentru produsul/serviciul dvs. (cerere zilnică, anuală, de sezon, evoluția în ultimii ani și cea previzibilă): 4.2.3. Ipoteze și riscuri majore: Ipoteze majore: 4.2.3.1. riscuri de piață 4.2.3.2. riscuri financiare 4.2.3.3. riscuri legislative Modalități de minimizare a primelor trei riscuri, dintre cele mai serioase 4.2.4. Clienți potențiali
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223452_a_224781]
-
tendințele actuale ale pieței produsului/serviciului/comerțului dumneavoastră - declin, stagnare, progres lent, expansiune rapidă): Caracteristici ale cererii pentru produsul/serviciul dvs. (cerere zilnică, anuală, de sezon, evoluția în ultimii ani și cea previzibilă): 4.2.3. Ipoteze și riscuri majore: Ipoteze majore: 4.2.3.1. riscuri de piață 4.2.3.2. riscuri financiare 4.2.3.3. riscuri legislative Modalități de minimizare a primelor trei riscuri, dintre cele mai serioase 4.2.4. Clienți potențiali: (Descrieți ce strategie de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223452_a_224781]
-
de factori biologici sau genetici. Este adevărat că bărbații sunt mai agresivi decât femeile? Se spune că bărbatul este mai agresiv decât femeia. În urma cercetărilor recente este totuși greu de stabilit un raport între sexul individului și comportamentul său agresiv. Ipoteza conform căreia bărbații comit mai multe acte de agresiune fizică decât femeile este, în general, admisă, dar cercetătorii n-au căzut încă de acord asupra modalităților de explicare a fenomenului. Una dintre explicațiile avansate se bazează pe natura fiziologică a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
admisă, dar cercetătorii n-au căzut încă de acord asupra modalităților de explicare a fenomenului. Una dintre explicațiile avansate se bazează pe natura fiziologică a fenomenului, pe când celelalte subliniază importanța diferitelor forme de socializare. Chiar și pentru cei care susțin ipoteza fiziologică, aceste diferențe nu reprezintă decât fundamentul operațional (background) al factorilor situaționali. Cercetările recente apreciază ipoteza efectului diferențiat datorat factorului de sex influențat la rândul lui atât de procesele fiziologice (Moyer, 1968), cât și de procesele socio-culturale (Archer, Birring, Surinder
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dintre explicațiile avansate se bazează pe natura fiziologică a fenomenului, pe când celelalte subliniază importanța diferitelor forme de socializare. Chiar și pentru cei care susțin ipoteza fiziologică, aceste diferențe nu reprezintă decât fundamentul operațional (background) al factorilor situaționali. Cercetările recente apreciază ipoteza efectului diferențiat datorat factorului de sex influențat la rândul lui atât de procesele fiziologice (Moyer, 1968), cât și de procesele socio-culturale (Archer, Birring, Surinder, și Wu, 1998; Dalz și Wilson, 1989; Fraczek, 1985). Studiile, în care metoda de colectare a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
una dintre femele pentru că ele îi preferă. Masculii dominanți ar avea deci mai mari șanse de a se reproduce și de a-și transmite genele progeniturilor. Iar transmiterea acestor gene ar explica continuitatea filogenetică a agresivității. Pentru a susține această ipoteză evoluționistă și a demonstra posibilitatea aplicării ei la oameni, unii cercetători atrag atenția asupra accentuării manifestărilor agresive la tinerii între 15-24 de ani, adică la vârsta în care secreția testosteronului crește în vederea reproducerii. Prin urmare, evoluția speciei care dictează selecția
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
frecvența crimelor non violente a scăzut. Unii cercetători explică această diminuare a diferențelor prin schimbările socio-economice ce au modificat relația femeii cu lumea socială din afara familiei. * Explicații legate de diferitele forme de socializare Unii cercetători n-au vrut să admită ipoteza prin care se afirmă rolul hormonilor în manifestarea agresivității la oameni. Continuând să susțină caracterul predominant al factorilor socio-cognitivi, acești cercetători refuză categoric să recunoască cauza hormonală a agresivității. Pentru a demonstra ponderea factorilor sociali în manifestarea agresivității, ei au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care această situație le poate evoca. În opinia lui Richardson și Green (1999), două tipuri de pro-cese ar putea influența probabilitatea diferențiată a agresivității în funcție de factorul sex: percepția amenințării și frica de pedeapsa socială. Argumentele autorilor au la bază două ipoteze. Pe de o parte, ideea conform căreia oamenii resimt un anumit sentiment de insecuritate în relațiile cu ceilalți (Richardson, Vandenberg și Humphries, 1986 citat de Richardson et al., 1999) și, pe de altă parte, faptul că oamenii reacționează agresiv la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]