27,128 matches
-
literare românești, p. 288. 25 Spinoza a devenit o referință a unei sociologii contemporane aflate în căutarea de noi instrumente pentru înțelegerea efectului de contagiune care organizează acțiunea indivizilor în societate. Apropierea de gândirea filosofului materialist îmi e mediată de lectura propusă de Yves Citton (în Yves Citton et Frédéric Lordon (dir.), Spinoza et les sciences sociales. De la puissance de la multitude à l'économie des affects, Amsterdam, Paris, 2008, pp. 120-136), în contextul unei reevaluari a teoriilor mimetismului social, unde Spinoza
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
108 V.A. Urechia, Istoria școalelor de la 1800 la 1864, III, Imprimeria Statului, București, 1892, pp. 271-273. 109 Ibidem, p. 232. 110 Luminița Murgescu a arătat absența interesului pentru constituirea și precizarea unei noțiuni a literaturii române în metodicile de lectură din epocă (Între "bunul creștin" și "bravul roman". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești, 1831-1878, Editura A '92, Iași, 1999, pp. 85-86), precum și prezența intermitentă și facultativă a scriitorilor români (pp. 107-110). 111 Despre constituirea după 1850 a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Publications de l'Université de Saint-Etienne, Saint-Etienne, 2001. 117 D. Popovici a comentat în Poezia lui Mihai Eminescu (în Studii literare, V, ediție îngrijită de Ioana Em. Petrescu, V, Dacia, Cluj-Napoca, 1988, pp. 151-153) raportul Epigonilor cu Lepturariul rumânesc. Dintre lecturile recente trimit la analiza lui Iulian Costache (Eminescu. Negocierea unei imagini, Cartea Românească, București, 2008, pp. 252-267) despre constituirea unei genealogii poetice și despre efectul de memorie literară în Epigonii și la subtila interpretare deconstructivistă a Ioanei Bot (Eminescu explicat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
oscilat cu privire la dispunerea ordinii interviurilor între ordonarea lor temporală, în funcție de data la care intervievații au fost arestați și deportați, și amplitudinea mărturisirilor. Am optat pentru această din urmă variantă plecând de la ideea că interviurile mai ample vor constitui, pentru ordinea lecturii, un cadru descriptiv mai larg și pentru celelalte. În sfârșit, îmi permit să formulez și o măsură de precauție pe care trebuie s-o aibă cititorul: să nu treacă cu ușurință peste mărturiile acestea cu o sensibilitate deja greu impresionabilă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-se la întinderea preocupărilor pe care le-a avut C.A. Rosetti o notează și pe aceea mai puțin cunoscută - de proprietar al „Stabilimen¬tului C.A. Rosetti"un comerț de librărie - tipografie, căruia i se adaugă un cabinet de lectură și o bibliotecă de Constantin A. Rosetti (2.VI.1816 - 8.IV.1885) împrumut, cărora li se adaugă afaceri de comision cu aduceri de vinuri și șampanie din Franța, activitate pentru care, la 14 septembrie 1858, marchitanii (negustorii) l-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
România), Iulian Ciocan (Republica Moldova), Dumitru Crudu (Republica Moldova), Nicoleta Esinencu (Republica Moldova), Vasile Gârneț (Republica Moldova), Ilma Rakusa (Elveția), Attila Bartis (Ungaria), György Dra-gomán (Ungaria), Alek Popov (Bulgaria), Tanya Malyarchuk (Ucraina), Julia Schoch (Germania) și Monika Rinck (Germania) - au susținut sâmbătă și duminică lecturi publice în câteva cafenele și cluburi din Iași. „Să mai renunțăm la acest patetism cu frații noștri“ În prima zi a Festivalului, de la ora 20.00, a fost organizat un maraton de lectură la care au participat toți scriitorii incluși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Rinck (Germania) - au susținut sâmbătă și duminică lecturi publice în câteva cafenele și cluburi din Iași. „Să mai renunțăm la acest patetism cu frații noștri“ În prima zi a Festivalului, de la ora 20.00, a fost organizat un maraton de lectură la care au participat toți scriitorii incluși în program, încheiat spre miezul nopții de Mircea Dinescu. Aproape 100 de persoane au ascultat fragmente din operele scriitorilor. A doua zi, de la ora 11.00, în Sala Senat a Universității „Al.I.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Filip Florian, Attila Bartis, Nichita Danilov și György Dragomán. „Cât de mult comunică între ele literaturile spațiilor din care provin scriitorii invitați?“ a fost una dintre teme. În a doua parte s-a discutat și despre faptul că, pentru România, lecturile publice nu reprezintă încă o obișnuință. Iar un astfel de festival își are rolul său - de a oferi publicului (inclusiv celui ieșean) evenimente culturale de care are foarte rar parte. Tăvăliți în muștar și sânge Ia aripioarele de pui de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
German de Carte), după București, în drum spre Chișinău, Festivalul Internațional de Literatură „European Borderlands“ s-a oprit două zile și în Iași, pe 9 și pe 10 iunie. 14 autori din opt țări europene au avut o serie de lecturi publice în mai multe locații neconvenționale din Iași. Cine ar fi crezut că reușești să aduni public pentru a asculta proză, poezie și teatru, sâmbăta seara, în parcul Copou (lângă Casa de Cultură „Mihai Ursachi“) și să-l ții atent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
grație ciocnirile ilicite, scufundându-ne, la sfârșit, aproape leșinați de plăcere, în bazine pline cu șampanii calde și aurii... etc. etc.“ BUCUREȘTI FAR WEST Fenomenul arghezian Daniel CRISTEA-ENACHE Ni se spune adesea că statura unui mare scriitor se verifică prin lectura fiecărei generații. Valoarea lui Eminescu și a lui Caragiale, a lui Arghezi, Blaga sau Bacovia s-ar măsura după reacția pe care lectura operei lor o stârnește în publicul de azi. Dacă aceasta este entuziastă, actualitatea, adică perpetua tinerețe a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
WEST Fenomenul arghezian Daniel CRISTEA-ENACHE Ni se spune adesea că statura unui mare scriitor se verifică prin lectura fiecărei generații. Valoarea lui Eminescu și a lui Caragiale, a lui Arghezi, Blaga sau Bacovia s-ar măsura după reacția pe care lectura operei lor o stârnește în publicul de azi. Dacă aceasta este entuziastă, actualitatea, adică perpetua tinerețe a clasicului, e asigurată. Dacă nu, nu... În ce mă privește, n-aș acorda atâta credit teoriilor receptării, renunțând la imanentismul valorii estetice. Să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
analitici, a deschis, pe baze pragmatiste, un dialog și cu partea „adversă“, filosofia continentală, cu rădăcini în tradiția europeană de la Hegel la Heidegger. Mai mult: a afirmat că pentru indivizi și lupta lor împotriva cruzimii nu filosofia e necesară, ci lectura unor opere canonice din romanul occidental. Mai apropiat de Kundera decât de Searle, acest postmodern a căutat modelul unei etici fără obligații morale, si al unei democrații în care „plebeii“ (noi, toți utilizatorii Internetului) să aibă alternative concrete. Wikipedia e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
pentru cititorul român. Concepută inițial ca o tragedie în versuri, Teorema (Editura Polirom, 2007, traducere din limba italiană și note de Alexandra-Maria Cheșcu) are, acum, forma unui roman, păstrând totuși câteva pasaje de „poezie“. Ce vă va plăcea la această lectură, dincolo de stilul impecabil și de construcția proaspătă, e fascinația pe care o degajă. Ritmul e hipnotic, personajul principal, un „oaspete“, cum îl numește Pasolini, exercită aceeași putere asupra cititorului ca și asupra personajelor din poveste. Te țintuiește cu privirea, te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Lara, fondat în 1900. Acesta din urmă a primit încurajările cardinalului Sánchez y Hervás, episcopului de Salamanca, augustinului Tomás Cámara și marchizului de Comillas, care a contribuit economic la dezvoltarea publicației. Pe lângă aceste încercări, s-au aprobat măsuri preventive, precum lectura și distribuirea ziarelor în seminarii și printre preoți, motivarea ziariștilor catolici și căutarea de colaboratori în rândurile preoților și mirenilor pentru a răspândi cărțile și ziarele, cu îndrumare dogmatică adecvată. Într-un bilanț asupra situației presei catolice din Spania, realizat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
178. Aceste circumstanțe au făcut ca inițiativele ce priveau așa-numita "presă bună", (titlu asemănător cu cel primit în Franța 179) să fie de tip local, precum "Apostolatul prin intermediul Presei" înființată în Barcelona în 1871, cu scopul de a garanta lecturi utile și plăcute credincioșilor. Asociații și-au luat angajamentul de a plăti o cotă din care se cumpărau publicații recomandate pentru a le dărui sau vinde la cost redus în locuri foarte populate, cum erau piețele. Tot ei s-au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lunare cu teme morale și religioase, adunate într-o bibliotecă populară. Câteva dintre titluri erau: Las libertades de perdición, Las relaciones entre la Iglesia y el estado, La Iglesia y la civilización180. Începând cu 1894 a fost publicat săptămânalul La Lectura Dominical. Inițiative asemănătoare s-au dezvoltat în toată Spania: în Pamplona, a luat naștere "Biblioteca Catolico-Propagandistă" (1887) pentru a împărți cărți de calitate în diferite medii sociale. Instituții de aceeași natură au luat ființă în Sevilia, Bilbao, Valencia, Zaragoza, Logroño
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
4,7% Altă periodicitate 6,2% Mijloacele de informare depindeau de agențiile de prelucrare a știrilor, iar agenția Efe, înființată în 1939, a avut rolul de agenție oficială 210. Presa spaniolă a întârziat în a-și înmulți cititorii, indicele de lectură fiind foarte scăzut 211. Grupul de presă cel mai important a fost cel al "Mișcării și al sindicatelor" aflat în subordinea regimului, cu 37 de ziare, 5 publicații lunare de știri și 15 reviste (în 1944). Câteva ziare au depășit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
firmelor din Galați, menite să îi sporească veniturile. Erau menționate și celelalte reviste catolice, iar cititorii erau îndemnați să le cumpere. Redactorul revistei a fost preotul Ulderic Cipolloni, parohul de Galați. În această publicație s-au explicat număr de număr lecturile biblice citite la liturghiile duminicale și s-au oferit informații suplimentare despre timpul liturgic. Existau preocupări legate de rezolvarea problemelor religioase contemporane și de indiferența religioasă. Tratarea acestor probleme au făcut din Curierul parohiei catolice din Galați o publicație cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Prea Sfintei Treimi. Versetul "O adâncire a bogăției, a înțelepciunii și a cunoașterii lui Dumnezeu: cât de nepătrunse sunt judecățile tale și cât de necercetate sunt căile tale" a fost interpretat în felul următor: "Cauza mirării Sfântului Paul în această lectură este nepătrunsa înțelepciune și dragoste a lui Dumnezeu, căci El a lăsat pe evrei și pe păgâni să cadă în necredință, pentru ca tot El apoi, să se miluiască de toți și pe toți să-i facă să priceapă că ei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
spuse de apostolul Paul (esența spuselor lui), adică incapacitatea mântuirii omului prin propriile puteri și salvarea lui numai datorită harului lui Dumnezeu. Explicația a fost oferită într-un limbaj mai elevat și s-a adresat unor cititori cu o oarecare lectură biblică și teologică. Analiza acestor probleme teologice și a evangheliilor nu era originală, ci s-a bazat mai mult pe traduceri din străinătate 725. În aceeași manieră, au fost interpretate și cuvintele Sfântului Matei. Un alt material publicat în revista
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
țintă; firește că au existat și contestatari cum reieșea și din părerile exprimate în rubricile "Poșta redacției" ale fiecărei reviste. Cititorii nu au înțeles întotdeauna nevoia existenței "atâtor" publicații, iar grija de zi cu zi era mult mai importantă decât lectura acestor reviste. Cu toate acestea, rolul lor cultural și religios a fost major. A existat o coerență și o întrecere "neoficială" între publicațiile catolice. Notificarea apărută la reluarea apariției revistei Aurora franciscană (după o pauză de 10 ani) în 1938
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care aceasta alunecă spre exces. Revenind la Odiseea, care este ea o referință obsedantă în cartea de care ne ocupăm, șederea lui Ulise în Scheria, la feacieni, pare plasată sub semnul unei ospitalități armonioase și depline, dar ea este, în lectura exegetului nostru, plină de contradicții și ambivalențe, provocate, între altele, de teama de străini; fiindcă feacieni trăiesc izolați de lume, teama lor ia forma unei primiri plină de risipă, iar conjurarea pericolelor potențiale pe care străinul-oaspete le reprezintă, se face
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
deja, această radiografiere a ospitalității asociată dorinței se deschide către o meditație asupra coincidenței între dorința de ospitalitate și dorința de literatură, coincidență ce dezvăluie sensul deosebit de profund pe care îl are ospitalitatea în viziunea lui Alain Montandon. Actul de lectură însuși poate fi privit ca un act de ospitalitate ce găzduiește cuvântul străin. Lectura înseamnă în acest sens atenție, așteptare dar și ascultare a cuvântului Celuilalt, o deschidere către alteritate. Dorința de ospitalitate a textului se exprimă adesea în prefețe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
între dorința de ospitalitate și dorința de literatură, coincidență ce dezvăluie sensul deosebit de profund pe care îl are ospitalitatea în viziunea lui Alain Montandon. Actul de lectură însuși poate fi privit ca un act de ospitalitate ce găzduiește cuvântul străin. Lectura înseamnă în acest sens atenție, așteptare dar și ascultare a cuvântului Celuilalt, o deschidere către alteritate. Dorința de ospitalitate a textului se exprimă adesea în prefețe sau alte tipuri de text ce invită la lectură dar și prin interpelările adresate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ospitalitate ce găzduiește cuvântul străin. Lectura înseamnă în acest sens atenție, așteptare dar și ascultare a cuvântului Celuilalt, o deschidere către alteritate. Dorința de ospitalitate a textului se exprimă adesea în prefețe sau alte tipuri de text ce invită la lectură dar și prin interpelările adresate cititorului de a intra în jocul ficțiunii. Avem de a face, în același timp, cu ospitalitatea pe care cititorul o oferă cărții, dar și ospitalitatea pe care cartea o oferă cititorului. Literatura însăși este traversată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]