25,496 matches
-
sătesc bănățean. Piatra credinței narează un moment din trecutul Lugojului, oraș care, supus de turci, reușește să-și recâștige independența cu sprijinul Austriei și, mai ales, prin vitejia, dorul de libertate, credința și omenia unor eroi, idealizați, din rândurile românilor. Povestirea este subordonată tezei și pildei morale. Pentru culoare locală, se insistă asupra graiului regional. SCRIERI: Fira, Timișoara, 1886; ed. Lugoj, 1913; Piatra credinței, Timișoară, 1894; ed. 2, Lugoj, 1913; Niță Panjăn, Lugoj, 1895; Lecuit, Lugoj, 1902. Traduceri: Robert Misch, Junii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
84<footnote> Pildele sunt considerate „comorile înțelepciunii dumnezeiești pe care ni le-a predat nu un om, ci însuși Dumnezeu Iisus Hristos”<footnote id="19"> Serafim, Papacosta, Parabolele Domnului, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005, p. 9<footnote>. Dacă ne place povestirea evenimentelor din vechime, dacă urmărim comunicările științifice care prezintă lucruri necunoscte până acum, cu atât mai mult trebuie să aflăm tainele lui Dumnezeu cele ascunse de la întemeierea lumii. Să aflăm adevăruri importante și de folos pentru viitorul fiecăruia dintre noi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sunt primele aspecte care le ia sentimentul religios al copilului. Ei iubesc în special ceea ce corespunde orizontului lor de percepere: Copilul Iisus, Sfânta Fecioară Maria, ca Mamă a Domnului Iisus Hristos, îngerii. La această vârstă copilul este capabil să memoreze povestiri și istorioare. Ținând cont de acest lucru, ei pot fi învățați diferite rugăciuni, poezii și povestiri religioase adecvate vârstei. Clasa I este prima etapă, în care lecțiile se bazează pe educație. Ora de religie este momentul pedagogic în care, prin
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
orizontului lor de percepere: Copilul Iisus, Sfânta Fecioară Maria, ca Mamă a Domnului Iisus Hristos, îngerii. La această vârstă copilul este capabil să memoreze povestiri și istorioare. Ținând cont de acest lucru, ei pot fi învățați diferite rugăciuni, poezii și povestiri religioase adecvate vârstei. Clasa I este prima etapă, în care lecțiile se bazează pe educație. Ora de religie este momentul pedagogic în care, prin excelență, se pun bazele educației care constau practic în deprinderea: rugăciunii, ordinii și curățeniei. Acum copiii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
atitudini pozitive: cinstea, curajul, demnitatea, iubirea, prietenia, respectul, întrajutorarea, modestia, sinceritatea, hărnicia, generozitatea. Pentru a forma și dezvolta comportamente morale la elevi, obiectiv specific disciplinei Religie, se poate apela (și realiza în același timp interdisciplinaritatea) la texte literare: poezii, povești, povestiri, legende, ghicitori, maxime, proverbe și zicători. Acest material suport trebuie să-i impresioneze, să-i surprindă, să-i emoționeze și „să-i pună pe gânduri” pe elevi. Elementul religios este prezent în operele lui Tudor Arghezi, Octavian Goga, Mihai Eminescu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și însușire a cunoștințelor moral-religioase În educația religioasă, metodele de comunicare și asimilare a cunoștințelor sunt utilizate în mod frecvent, deoarece au rolul de a contribui la însușirea corectă și completă a adevărului revelat, asigurând fundamentul aplicării lor în viață. Povestirea este expunerea orală, de către profesor, a unor întâmplări reale sau imaginare astfel încât să faciliteze însușirea noilor cunoștințe, să dezvolte anumite sentimente și să formeze atitudini pozitive la elevi. În Sfânta Scriptură, povestirea este utilizată ca metodă de educație, mai ales
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
adevărului revelat, asigurând fundamentul aplicării lor în viață. Povestirea este expunerea orală, de către profesor, a unor întâmplări reale sau imaginare astfel încât să faciliteze însușirea noilor cunoștințe, să dezvolte anumite sentimente și să formeze atitudini pozitive la elevi. În Sfânta Scriptură, povestirea este utilizată ca metodă de educație, mai ales sub forma pildelor rostite de Domnul Iisus Hristos. Pilda talanților și Pilda fiului risipitor, studiate la clasa a VII-a, le dă posibilitatea elevilor să povestească folosind propriile cuvinte, conținutul lor, menționând
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
actorii care găsesc constituite cadrele vieții lor sociale și își concentrează atenția asupra procesului de explicare a lor și de transmitere și justificare tind să dea o versiune modificată a sensului respectivelor instituții, dominată de logica explicării, a convingerii, „a povestirii”. Rațiunile pentru care instituțiile au fost constituite tind deci să se piardă, să se uite, să se modifice în timp. Pentru Marx, cele două ipostaze ale conștiinței se plasează la niveluri diferite. Procesul de constituire a socialului este spontan,conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
București, 1909; Prosper Mérimée, Colomba, București, 1909; N.-P.-S. Wiseman, Fabiola sau Biserica din catacombe, București, 1911; Maurice Maeterlinck, Steaua, București, 1912; Henrieta Harkort, Califul Barză, București, 1921; Hans Christian Andersen, Prichindel închide ochii, București, 1925, Privighetaoarea și alte povestiri, București, 1926, Ionică Haplea și alte povestiri, București, 1926, Lebedele și alte povestiri, București, 1927, Zâna ghețurilor, București, 1929, Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928, Tovarășul călătorului, București, 1929, O poveste din țara dunelor, București, 1929, Crăiasa zăpezilor, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
N.-P.-S. Wiseman, Fabiola sau Biserica din catacombe, București, 1911; Maurice Maeterlinck, Steaua, București, 1912; Henrieta Harkort, Califul Barză, București, 1921; Hans Christian Andersen, Prichindel închide ochii, București, 1925, Privighetaoarea și alte povestiri, București, 1926, Ionică Haplea și alte povestiri, București, 1926, Lebedele și alte povestiri, București, 1927, Zâna ghețurilor, București, 1929, Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928, Tovarășul călătorului, București, 1929, O poveste din țara dunelor, București, 1929, Crăiasa zăpezilor, București, 1929, Povestea vieții mele, București, 1939; Gustave
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Biserica din catacombe, București, 1911; Maurice Maeterlinck, Steaua, București, 1912; Henrieta Harkort, Califul Barză, București, 1921; Hans Christian Andersen, Prichindel închide ochii, București, 1925, Privighetaoarea și alte povestiri, București, 1926, Ionică Haplea și alte povestiri, București, 1926, Lebedele și alte povestiri, București, 1927, Zâna ghețurilor, București, 1929, Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928, Tovarășul călătorului, București, 1929, O poveste din țara dunelor, București, 1929, Crăiasa zăpezilor, București, 1929, Povestea vieții mele, București, 1939; Gustave Aimard, Robinson alpinist, București, 1930. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Harkort, Califul Barză, București, 1921; Hans Christian Andersen, Prichindel închide ochii, București, 1925, Privighetaoarea și alte povestiri, București, 1926, Ionică Haplea și alte povestiri, București, 1926, Lebedele și alte povestiri, București, 1927, Zâna ghețurilor, București, 1929, Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928, Tovarășul călătorului, București, 1929, O poveste din țara dunelor, București, 1929, Crăiasa zăpezilor, București, 1929, Povestea vieții mele, București, 1939; Gustave Aimard, Robinson alpinist, București, 1930. Repere bibliografice: I. S. [Izabela Sadoveanu], „O primăvară”, VR, 1909, 2; G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
și Neculai Buciumaș, de la Școala Specială ,,Aurora” din municipiul Vaslui, oferă o alternativă/un auxiliar elevilor din clasele primare, Îndeosebi pentru cei din clasa a IV-a, din Învățământul special, pentru a Începe studiul Istoriei românilor cu ajutorul unor legende și povestiri. Totodată, cartea vine În Întâmpinarea unor cerințe și nevoi de cunoaștere, acoperind niște goluri/lipsuri din actualele manuale școlare ale Învățământului special. Remarcăm, de asemenea, viziunea didactică din perspectiva căreia autorii au proiectat și realizat, Într-un dozaj bine gândit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
unor cerințe și nevoi de cunoaștere, acoperind niște goluri/lipsuri din actualele manuale școlare ale Învățământului special. Remarcăm, de asemenea, viziunea didactică din perspectiva căreia autorii au proiectat și realizat, Într-un dozaj bine gândit, demersul receptării textelor - legende și povestiri - consemnându-le În ordinea cronologică a desfășurării evenimentelor istorice pe care le reprezintă. Pentru a spori atractivitatea lucrării, autorii au selectat și consemnat cele mai semnificative legende și povestiri, trezind interesul elevilor spre cunoașterea principalelor evenimente și personalități ale Istoriei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
realizat, Într-un dozaj bine gândit, demersul receptării textelor - legende și povestiri - consemnându-le În ordinea cronologică a desfășurării evenimentelor istorice pe care le reprezintă. Pentru a spori atractivitatea lucrării, autorii au selectat și consemnat cele mai semnificative legende și povestiri, trezind interesul elevilor spre cunoașterea principalelor evenimente și personalități ale Istoriei românilor. Prin urmare, Învățătorii Maria și Neculai Buciumaș nu și-au propus să realizeze comentarii ale textelor, să sublinieze esența conținuturilor și mesajelor acestora, ci să prezinte legendele și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
trezind interesul elevilor spre cunoașterea principalelor evenimente și personalități ale Istoriei românilor. Prin urmare, Învățătorii Maria și Neculai Buciumaș nu și-au propus să realizeze comentarii ale textelor, să sublinieze esența conținuturilor și mesajelor acestora, ci să prezinte legendele și povestirile istorice, În formă completă sau fragmentată, pe baza cărora să se realizeze lectura Îndrumată de Învățător, Înțelegerea conținuturilor și a informațiilor despre evenimentele istorice evocate. Prin bogata valoare instructiv-educativă a acestui ,,mănunchi” de legende și povestiri, prin evocarea unor evenimente
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să prezinte legendele și povestirile istorice, În formă completă sau fragmentată, pe baza cărora să se realizeze lectura Îndrumată de Învățător, Înțelegerea conținuturilor și a informațiilor despre evenimentele istorice evocate. Prin bogata valoare instructiv-educativă a acestui ,,mănunchi” de legende și povestiri, prin evocarea unor evenimente și personalități ale Istoriei românilor, cartea contribuie - fără pic de Îndoială - la cunoașterea de către elevi, Începând chiar cu clasele primare - a trecutului istoric al poporului român, la dezvoltarea unor sentimente patriotice, de dragoste și recunoștință față de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de lecturi cu conținut istoric pentru clasele primare, În special pentru clasa a IV-a din școala specială, se face simțită de multă vreme. Elevii școlilor speciale Încep studiul istoriei În clasa a IV-a pe baza unor legende și povestiri istorice. Dar textele cuprinse În manual sunt prea puține pentru a satisface nevoia de cunoaștere a elevilor, iar lucrarea de față, prin bogatul său conținut, vine În Întâmpinarea acestei nevoi. Întrucât istoria operează cu noțiuni abstracte, mai greu accesibile copiilor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
fondul de percepții și reprezentări specifice necesare a se realiza mai Întâi, se poate face prin vizite la monumentele istorice, la muzee, șantiere arheologice, prin vizionarea unor filme cu conținut istoric, cât și prin limbajul evocator al Învățătorului. Legendele și povestirile istorice, parte componentă a literaturii cu conținut istoric, vin să contureze mai precis cunoștințele Însușite prin modalitățile expuse mai sus. Ele au și o deosebită valoare instructiv educativă, deoarece, evocând momente și figuri mărețe din istorie, contribuie la formarea primelor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
figuri mărețe din istorie, contribuie la formarea primelor reprezentări despre trecut, despre războaie drepte, de apărare, purtate de poporul nostru și, În același timp, duc la cultivarea interesului și dragostei elevilor pentru strămoși și faptele lor. Totodată, prin legende și povestiri istorice, elevii pot stabili sensul precis al unor noțiuni Întâlnite (cetate, conac, batalion, străji, imperiu, cotropitor, civilizație ), cauzalitatea unor evenimente, rolul personalității În istorie, continuitatea și unitatea poporului român. Legendele și povestirile istorice măresc interesul elevilor pentru istorie, pentru cultură
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
strămoși și faptele lor. Totodată, prin legende și povestiri istorice, elevii pot stabili sensul precis al unor noțiuni Întâlnite (cetate, conac, batalion, străji, imperiu, cotropitor, civilizație ), cauzalitatea unor evenimente, rolul personalității În istorie, continuitatea și unitatea poporului român. Legendele și povestirile istorice măresc interesul elevilor pentru istorie, pentru cultură În general. Autorii ,,Podoaba cea mai aleasă și mai mândră Între podoabele țării este poporul românesc. În sufletu-i larg, nespus de duios, lămurit În focul atîtor suferințe, am găsit izvorul curat
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Neamțului, a chemat cu drag pe cei șapte voinici și le-a zis : Voi sunteți șapte frați. În Vrancea sunt șapte munți, ai voștri să fie de veci și neam din neamul vostru să-i stăpânească În pace. Cuvinte : legendă = povestire În versuri sau În proză, În care se arată fapte neobișnuite ale unor eroi ; prispă = o parte Îngustă În fața casei țărănești, lungă cât ține ea, jos având pământ sau scândură. STEJARUL DIN BORZEȘTI de Eusebiu Camilar Ștefan cel Mare Îndrăgise
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
culturii interbelice prin istoria socială modernă, pe filiera Școlii gustiene, Înseamnă o mutație nu numai În sensul deplasării accentului de la oficial, de la evenimențial la informal, la cotidian, ci și În privința lărgirii bazei de surse ale acestei istorii. Jurnalele, corespondența, memoriile, povestirile de viață ale martorilor activității gustiștilor și a rețelei activate de ei pot oferi o bogată informație asupra realității sociale. ( În acest sens, nu este exagerată afirmația că publicarea volumelor de corespondență a lui Anton Golopenția va răscoli imaginea Încremenită
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt. Din punct de vedere statistic, aceste rezultate sunt semnificative și persistă, dacă se ține cont de fluctuațiile sezoniere, weekend-uri, vacanțe etc.” (Philips, 1983, 560). George Comstock (1977, apud Phillips, 1983, 561) a pus În evidență faptul că aceste povestiri cu subiect violent (vezi Kessler și Stipp, 1984) exemplifică (când violența exercitată este prezentată ca: răsplată, reală, justificată sau ca o situație În care atacatorul nu este criticat pentru comportamentul său și e prezentat ca intenționând să Își atace victima
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
noastre, 1-am fi putut prevedea” (p. 15). Din acest punct de vedere judecă acest Învățat și istoria, când el adaugă că „uneori trebuie lărgit sensul cuvântului explicare, prevederea fiind rareori cu putință În formă cantitativă; uneori trebuie privită o povestire istorică ca o explicare care se mărginește a expune o evoluție al cărei sens numai apare, fără ca să se poată preciza cauzele” (p. 25). Din aceste citații rezultă că reprezentanții științelor pozitive Închipuie astfel rolul științei: știința este realitatea Însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]