25,868 matches
-
și dănos la mână și la suflet fălos... Hai! voinici, drăguții mei, dați năvală de mi-i prindeți și mi-i legați colea cot la cot să-i ducem poclon lui Ioniță-vodă, ca doi berbecei di Armindean! . - Câni nerușinați, liftă rea!... strigă Chiajna, spumegând deturbare; dar Dumbravă nu-i dete vreme să urmeze zadarnicele sudălmi, ci, desprinzând ghioaca de la brâu, o-nvîrti de câteva ori cu brațu-i vârtos ș-apoi, glăsuind și un groaznic blăstem, o azvârli drept în capul înfuriatei Doamne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
noi de N. Filimon (1819-1865). Scriitorul are un ideal social și etic, vrea să reformeze societatea, s-o moralizeze. Virtutea este răsplătită și nelegiuirea sancționată și cititorul are satisfacția de a asista la restabilirea dreptății. Dinu Păturică e o slugă rea. Gheorghe e o slugă bună, și după o aparentă răsturnare de valori eroul cel integru învinge. Prin temă, Ciocoii vechi și noi e un mic roman stendhalian (fără filiație directă și fără luciditatea analitică), iar Dinu Păturică un Julien Sorel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
paria îmbrăcat în hainele efemere ale puterii în luptă cu un factor monstruos de nedefinit, în condiție cu atât mai tragică cu cât admirația tuturor se amestecă cu o compasiune jignitoare. Destinul implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit cu reaua naștere apăsând asupra geniului. În jurul lui Răzvan se învîrtesc un număr de personagii viabile, Sbiera, avarul, aci țanțoș, aci onctuos, inocent în vițiu și aproape simpatic, Tănase, țăran judecând prin prejudecăți, șleahticii polaci infatuați, hoții de pădure văzuți ca niște
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
învinuirea de incultură. Atunci Maiorescu rezolvă tăios problema: poeții nu au căderea să dea opinii critice. Sentimentul de superioritate este desfășurat de Maiorescu, după împrejurări, în patru chipuri: el face întîi examenul logic al gândirii adversarului spre a-i dovedi reaua funcționare, într-un stil de o mare bonomie școlară; apoi trece la aspectul gramatical al gândirii, observând neacoperirea exactă a ideii prin cuvânt; când e cazul face pacientului un simplu examen de cunoștințe; în sfârșit, metoda cea mai teribilă este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
veșnică alcătuire, codrul, marea, râul, luna fiind spete, idei, divinități, fenomen apărând doar omul, care nu are nici o intervenție în desfășurarea numenilor, suferind numai rotația: - Ce mi-i vremea, când de veacuriStele-mi scânteie pe lacuri, Că de-i vremea rea sau bună, Vîntu-mi bate, frunza-mi sună, Și de-i vremea bună, rea, Mie-mi curge Dunărea. Numai omu-i schimbător, Pe pământ rătăcitor, Iar noi locului ne ținem, Cum am fost așa rămînem: Marea și cu râurile, Lumea cu pustiurile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
omul, care nu are nici o intervenție în desfășurarea numenilor, suferind numai rotația: - Ce mi-i vremea, când de veacuriStele-mi scânteie pe lacuri, Că de-i vremea rea sau bună, Vîntu-mi bate, frunza-mi sună, Și de-i vremea bună, rea, Mie-mi curge Dunărea. Numai omu-i schimbător, Pe pământ rătăcitor, Iar noi locului ne ținem, Cum am fost așa rămînem: Marea și cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna și cu soarele, Codrul cu izvoarele. Omul trăiește în sublimă nesimțire. Văduva
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
putrejunii de natură Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Poemul fundamental e Luceafărul, dar Fata în grădina de aur îl pregătește în chip fericit și mai crud, în maniera fabuloasă Bojardo: Dar un balaur tologit în poartă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sucit, ca să nu zicem altfel, dar opera este remarcabilă. Cu percepția justă numai când se aplică la viața țărănească, el nu idealizează și nu tratează cazuri de izolare. Oamenii săi sunt dârzi, lacomi, întreprinzători, intriganți, cu părți bune și părți rele, ca orice lume comună. Limba, de obicei împiedicată în pagina de idei, e un instrument de observație excelent în mediul țărănesc. Cu toate că scriitorul deschide nuvelele printr-un fel de acord stilistic, e severă, fără excese artistice. Popa Tanda e un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
voința în cultivarea unui măghiran. Într-o zi un manifestant trece în goană și-i sparge ghiveciul. Baba e zdrobită și plânge, schița se oprește aci, căci materia s-a terminat. Ne putem închipui că baba va muri de inimă rea, că-și va lua alt măghiran sau că va povesti tuturor sfârșitul florii ei. Pusă în condiții mai tragice, este limpede că baba nu va putea ieși din relativa ei stupiditate. Conu Alecu e un "boier get-beget", însă "de prințipuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este excesiva timiditate a eroilor. Mediul e al opincarilor bănățeni. Sandu, scăpat de cătănie, merge la Lugoj să intre la vreun meșter, ezită mult, în fine e primit la maistorul Tălpoane, om cumsecade și supus, cu nevastă arogantă. Lumea aceasta rea nu-i de Sandu. Ana, fata lui Tălpoane, îl privește cu ochi buni și-i dă vin fiert, iar maistorița înfuriată îl izgonește. În altă nuvelă asistăm la necazurile văduvei Lenca, maistorița, în luptă cu răutatea oamenilor, până ce își găsește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu însă cu mult în afara concepției țărănești. În societatea rurală femeia reprezintă două brațe de lucru, o zestre și o producătoare de copii. O dată criza erotică trecută, ea încetează de a mai însemna ceva prin feminitate. Soarta Anei e mai rea, dar deosebită cu mult de a oricărei femei de la țară, nu. Și structura celorlalți eroi este epopeică, adică întemeiată pe momente din eternul calendar uman. Herdelea, învățătorul, e tatăl umil și prudent în interesul creșterii progeniturii, d-na Herdelea e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de sanatoriu cu dantelării, cu cutii. Walter suportă dezagregarea Lenorei și moartea ei cu o impasibilitate perfectă. Totul se petrece după normele exacte ale sanatoriului, fără întîrzieri, fără dezordini sentimentale. Walter e un artist în a notifica economic o știre rea, evitând supărătoarea mărturisire și provocând diplomatic ideea în chiar mintea celui interesat. Elena pierde în sanatoriul Walter pe mamă-sa, Lenore, și pe soțul ei Drăgănesu, însă e atât de înghețată de oficialitate mondenă încît pare să prețuiască bunul-gust al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și filozofia asta" îl exasperează și se încearcă a-i face în patul conjugal o mică Einführung în metafizică, vorbindu-i despre eleați și heraclitieni. Soția se arată (efect mai mult al antipatiei scriitorului) nefilozoafă, geloasă, înșelătoare, lacomă, seacă și rea. Observația morală obiectivă nu-i din cele mai acute. Totuși figura lui Tănase Vasilescu Lumînăraru, omul care nu știe să scrie și care poartă ochelari ca să evite infirmitatea de a nu înțelege slova scrisă, izbutind cu toate acestea a-și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și adâncă; Și sufletul, bucată cu bucată mi-l mănâncă; Și-n mine-ntemnițată ca-ntr-o cușcă Zbiară și mușcă... Apoi aspiră la voluptăți mai sublime, la topirea în flacăra solară. Spiritul îi e zbuciumat de duhuri negre, de "visul rău", și atunci scăparea este într-un Crin grandios, sau, bolnav, își caută vindecarea în extirpațiune: Mi-e bolnav cugetul și-aș vrea să-l rup - Cum rupi unui păianjen un picior! Aci întunecat, spiritul merge în noapte ca pe corăbii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
risipește asupră-și. Întrebat de prieten asupra gestului absurd, el îi mărturisește cauza, teatral, și-l pălmuiește, spre a-l sili să se bată în duel, voind instinctiv să-și refacă prin bravadă prestigiul pe care-l crede compromis prin reaua înfățișare vestimentară. Același tânăr se așează pe pământ și ia țărână în mână cu sentimentul mândru al unei profunde filozofii panteistice, salvează un șoarece de la înec, se roagă în biserică, plânge fără sens, se admiră, se uimește de prezența unui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a preocupat de aplicațiile clinice ale descoperirilor personale din cercetarea fundamentală. Fiind căutat insistent în 1974 de secretara să pentru a-i aduce la cunoștința vestea cea mare, a fost întrebat de un colaborator dacă a primit cumva o veste rea, Palade a răspuns: „Nu e o veste tocmai rea. Am luat premiul Nobel”. Este, credem, reacția geniului conștient de propria-i genialitate. Hazardul a slujit pasiunii noastre și ne-a scos în cale o medalie dedicată de către Universitatea de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cercetarea fundamentală. Fiind căutat insistent în 1974 de secretara să pentru a-i aduce la cunoștința vestea cea mare, a fost întrebat de un colaborator dacă a primit cumva o veste rea, Palade a răspuns: „Nu e o veste tocmai rea. Am luat premiul Nobel”. Este, credem, reacția geniului conștient de propria-i genialitate. Hazardul a slujit pasiunii noastre și ne-a scos în cale o medalie dedicată de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București fostului student
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
critic lipsit de seninătate, un înverșunat. El are oroare de luxul, corupția, abuzurile și viciile care minează societatea română a vremii. Un reportaj în versuri este Brussa la 1850, descriere minuțioasă a cetății, zugrăvită în ce ar fi având mai rău și depravat. În calitate de martor ocular, el descrie Catastrofa Brussei la 1855 și povestirea lui versificată se încarcă de o anume tensiune. Referirile, prin analogie, la Țările Române sunt stăruitoare. În 1872 publică un Catehism român și creștin. După trei ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
-i pe cei care se temeau că noile regiuni vor eclipsa deja existentele departamente 51. În ciuda caracterului inadecvat, sistemul electoral regional a fost utilizat în 1986, dar și în 1992 și 1998. Alegerile din 1986 au fost martorele celor mai rele temeri ale socialiștilor deoarece dreapta a câștigat majoritatea în aproape toate consiliile regionale din Franța metropolitană. Faptul că alegerile parlamentare au avut loc în aceeași zi, a însemnat că problemele pentru care s-a luptat în aceste alegeri au fost
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
morală și spirituală, adică reprezintă - cu un termen care de atunci începe să aibă succes - devenirea necivilizată a unui cetățean, dar și a unui popor, a unui oraș, a unei comunități care, obișnuindu-se cu corupția, cu imoralitatea, cu obiceiul rău, cu dezmățul, cu viciul și depravarea, cu menținerea puterii cu orice preț, cu vinderea funcțiilor cetățenești, cu luxul și depravarea, cu avariția și lăcomia, provoacă o acțiune de alterare progresivă a civitas ca atare. Între toate formele de corupție, cea
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
să favorizeze fie moralismul exterior, fie deresponsabilizarea personală, indică tocmai în corupția inimii cauza primară a corupției atitudinilor și a comportamentelor existențiale ale oamenilor: „Ceea ce iese din om, aceea îl face pe om impur. Căci din inima omului ies: gândurile rele, desfrânările, furturile, crimele, adulterele, lăcomiile, răutățile, înșelăciunea, nerușinarea, ochiul rău, blasfemia, îngâmfarea, necugetarea. Toate aceste rele ies dinăuntru și-l fac pe om impur” (Mc 7,20-23). Aici nu ne găsim în fața unei judecăți nete negative din partea lui Isus asupra
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
în corupția inimii cauza primară a corupției atitudinilor și a comportamentelor existențiale ale oamenilor: „Ceea ce iese din om, aceea îl face pe om impur. Căci din inima omului ies: gândurile rele, desfrânările, furturile, crimele, adulterele, lăcomiile, răutățile, înșelăciunea, nerușinarea, ochiul rău, blasfemia, îngâmfarea, necugetarea. Toate aceste rele ies dinăuntru și-l fac pe om impur” (Mc 7,20-23). Aici nu ne găsim în fața unei judecăți nete negative din partea lui Isus asupra naturii umane, asupra faptului că inima ar fi în general
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
blasfemia, îngâmfarea, necugetarea. Toate aceste rele ies dinăuntru și-l fac pe om impur” (Mc 7,20-23). Aici nu ne găsim în fața unei judecăți nete negative din partea lui Isus asupra naturii umane, asupra faptului că inima ar fi în general rea, ci în fața unei afirmații inovative despre libertatea și responsabilitatea omului care, în primul rând, trebuie să aibă grijă de inima sa, de centrul său nevralgic, pentru a surprinde ceea ce poate deveni cauza corupției. În 1991 la Buenos Aires, când Cardinalul Bergoglio
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
lăcomia oarbă a banului. Este vorba despre o aurea sacra fames, cu atât mai distructivă cu cât e mai mult abandonată sieși, separată de economia reală. Prin urmare, Tony Judt nu greșea când afirma: „capitalismul fără reguli este cel mai rău dușman al lui însuși: mai devreme sau mai târziu, el cade pradă propriilor excese și cere ajutor de la Stat”. Dar această dereglementare, ce se prezintă ca o cale a eficienței, a concurenței productive, a diminuării inegalităților și a contracarării parazitismului
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
anumitor comportamente și situații, cu scopul de a evidenția, în schimb, eventualele sale lipsuri. Al doilea constă în furnizarea unei caricaturi a cazului, asumată ca o comparație, încă o dată cu scopul de a arăta că, în fond, această modalitate nu este rea. În această autojustificare, ea ajunge până la a se prezenta ca judecător al altora, făcând să se înțeleagă că „ea este măsura comportamentului moral”, ca vameșul în respectiva parabolă a lui Isus, din Lc 18,9-14. De aici și caracterul de
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]