25,673 matches
-
pentru transmiterea semnalelor de televiziune, pentru comunicații prin satelit și telefonie mobilă. Microundele sunt folosite atât în comunicații cât și în cuptorul cu microunde, care se bazează pe absorbția relativ puternică a radiațiilor de această frecvență în apă și materiile vegetale și animale. Undele milimetrice se folosesc de exemplu în astronomie. Undele terahertziene au început abia de curând să fie cercetate și folosite în aplicații practice. Radiația (lumina) infraroșie este foarte utilă în analize fizico-chimice prin spectroscopie. De asemenea ea se
Radiație electromagnetică () [Corola-website/Science/299051_a_300380]
-
drepți, singura ornamentație arhitectonică fiind un brâu cu trei funii ce o desparte în două. În rest sunt netezi, zugrăviți în alb, având ferestruicile înguste cuprinse între încadramente simple, netede, acestea fiind dublate de un chenar cu motive geometrice și vegetale. Pridvorul se sprijină pe 8 coloane de piatră simple, puțin îngustate spre vârf, terminate cu capitele late fară ornamentație. Tâmplele coloanelor și bolta pridvorului sunt acoperite de picturi murale. Decorațiunea murală interioară în schimb este deosebit de bogată lucrată în tehnica
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
Isus, într-un peisaj arid, stă îngenuncheat în fața potirului. Relieful este atribuit unui atelier local inspirat din sculptura gotică central-europeană din ultimul sfert al secolului al XV-lea. În interior, în colaterala nordică, ogivele se sprijină pe console cu motive vegetale, una dintre ele fiind decorată cu o mască umană. Pe cheile de boltă sunt reprezentați Maria și Isus, apoi simbolurile evangheliștilor Luca și Marcu. Elemente sculpturale mai deosebite întâlnim și în nava laterală de sud. Aici cheile de boltă cu
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
de cel al fiziologiei, iar cu timpul (mai ales în secolul XX) din anatomie s-au desprins discipline complementare: histologia, embriologia, biologia celulară. Există mai multe variante ale anatomiei, care pot fi clasificate astfel: 1. După obiectul de studiu: "anatomia vegetală", "animală" și " Anatomia omului" 2. După modul de abordare al obiectului de studiu*: "Anatomia descriptiva (sau generală,sistemică)" - studiază țesuturile și organele ținând seama și de proprietățile lor fiziologice și urmărește organizarea acestora în aparate și sisteme. "Anatomia topografica" - studiază
Anatomie () [Corola-website/Science/298823_a_300152]
-
Criuleni pe o distanță de 3 km. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Ramura de bază a orașului este agricultura, cultivarea și prelucrarea strugurilor, industria alimentară de producere și prelucrare a fructelor și legumelor, mezelurilor și uleiurilor vegetale. Pe teritoriul orașului activează peste 700 agenți economici, cea mai mare parte o constituie gospodăriile țărănești - 596. Numărul agenților care activează cu statut de persoană juridică este de circa 50 întreprinderi, cea mai răspândită formă fiind societatea cu răspundere limitată
Criuleni () [Corola-website/Science/298838_a_300167]
-
redusă. Pădurile au fost exploatate masiv de-a lungul secolelor pentru lemne de foc și cherestea. Despădurirea, deteriorarea climei în timpul Micii Ere Glaciare și pășunatul excesiv al turmelor de oi importate de coloniști au produs o pierdere critică de sol vegetal în urma eroziunii. Astăzi, multe ferme au fost abandonate. Trei sferturi din suta de mii de kilometri pătrați ai Islandei sunt afectați de eroziunea solului, dintre care optsprezece mii de kilometri pătrați atât de grav încât nu mai pot fi folosiți
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
vizitate periodic-transhumanța. Societățile de crescători de animale au stabilit o simbioză cu societățile sedentare de agricultori, căutând să-și asigure hrană și alte produse. Crescătorii de animale se mulțumeau cu raporturile de schimb, oferind animale și produse animaliere în schimbul produselor vegetale și meșteșugărești. Și-au procurat produsele și prin jafuri sau au profitat de superioritatea lor militară pentru a impune agricultorilor sedentari plata unui tribut sau alte dări ca taxele de protecție. Pe parcurs, o societate pastorală ce a impus stăpânire
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
un singur dor" este mai mult decât o declarație poetică, fiind un crez ontologic, totul concentrat în optativul inițial, ""să mă lăsați să mor"". Ca și în "Miorița", propria anulare a eului postulează pătrunderea acestuia în realitatea naturală, în universul vegetal, mineral și animal, vis evocat în mod sublim și în basmul filozofic al "Luceafărului". O asemenea intuiție se ascunde în vocația stingerii la Eminescu, care-l leagă de anumite prezențe în realitatea înconjurătoare, prima fiind aceea a teiului care devine
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
Agricultură este știința, arta sau practică care se ocupă cu procesul producerii de hrană vegetală și animală, fibre, respectiv diverse materiale utile prin cultivarea sistematică a anumitor plante și creșterea animalelor. Termenul de "agricultură" provine din cuvintele din latină "agri" desemnând "câmp" și "cultură" însemnând "cultivare", în sensul de prelucrare mecanică și chimică a solului
Agricultură () [Corola-website/Science/296553_a_297882]
-
sau petrecerea timpului liber al oamenilor și a viețuitoarelor de pe lângă aceștia. Întrucât agricultură este una dintre cele mai vechi ocupații ale omenirii, fiind intrinsec legată de viață sedentara, de când oamenii, din nomazi (axându-se pe vânătoare, pescuit și culegerea produselor vegetale), au devenit cultivatori de plante și crescători de animale, continuă să îmbunătățire și rafinare a fost unul din factorii esențiali ai progresului generalizat. Astăzi există oameni de știință îngust specializați, inventatori, biologi moleculari, geneticieni, biochimiști, biofizicieni, ingineri mecanici, chimici, electrici
Agricultură () [Corola-website/Science/296553_a_297882]
-
le cresc remigele și pot face zboruri mai scurte. Ei sunt capabili de la început să-și caute singuri hrana. Grija de puii revine femelei. Megapodele diferă din acest punct de vedere - în loc să clocească ouăle, le depun prin grămezii de resturi vegetale și țărână, mușuroaie, vizuini sau adăposturi; ouăle se clocesc la căldura rezultată prin fermentarea gunoiului. Galiformele sunt cosmopolite, răspândite pe întreg pământul, afară de arhipelagul polinezian și de regiunile antarctice, cele mai numeroase specii sunt răspândite în Asia. Cele mai multe trăiesc în
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
întâlnesc în câmpii deschise și chiar în deșerturi, unde te miri cu ce trăiesc. Familia tetraonide ("Tetraonidae"). În România se întâlnesc 3 specii. Familia fazianide ("Phasianidae"). În România se întâlnesc 4 specii. Galiformele sunt păsări fitofage sau omnivore. Preferă hrana vegetală, dar nu o refuză nici pe cea animală: insecte, melci și viermi. Hrana, cu puține excepții, și-o caută hrana pe sol, scormonind pământul cu ghearele. Prezintă o mare importanță economică și cinegetică deoarece multe specii (fazanul, potârnichea, prepelița, ierunca
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
glucoză solidă 65-70% și cea cristalizata 99%) îi. D(+)-galactoza, se găsește în galactozide și fosfatide (lipide complexe din creier) iii. L(-)-galactoza, în alge marine iv. D(+)-manoza, în polizaharide numite manini v. D(-)-fructoza, se găsește în regnul vegetal, în stare liberă în fructe dulci, se folosește la fabricarea produselor de panificație, băuturi nealcoolice vi. L(-)-sorboza, este materia primă în sinteză vitaminei C 5. Glicozidele, sunt denumite în funcție de monozaharidul de la care provin: glucozide, galactozide, fructozide, din plante de
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
cu mult umor și vervă viciile claselor dominante necruțându-l nici pe rege și nici pe curtenii săi, ca în „"Greierele și furnica"”, „"Corbul și vulpea"”, „"Lupul și mielul"” etc. Eroii din fabulele sale, care aparțin lumii animaliere și regnului vegetal, personificând tipuri și caractere, reprezintă diferite aspecte ale vieții sociale din Franța acelui timp. Un alt merit al lui La Fontaine constă în lirismul care străbate fabulele sale, prin aceasta deosebindu-se de aproape toți scriitorii clasici francezi. Fabulele au
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
Celuloza este o substanță macromoleculară naturală din clasa glucidelor, fiind constituentul principal al membranelor celulelor vegetale. Celuloza este polizaharidă și împreună cu lignina (un compus macromolecular aromatic) și alte substanțe, formează pereții celulelor vegetale și conferă plantei rezistență mecanică și elasticitate. Aceasta are aceeași formulă brută ca și amidonul (CHO), unde "n" poate atinge cifra miilor. Celuloza
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
Celuloza este o substanță macromoleculară naturală din clasa glucidelor, fiind constituentul principal al membranelor celulelor vegetale. Celuloza este polizaharidă și împreună cu lignina (un compus macromolecular aromatic) și alte substanțe, formează pereții celulelor vegetale și conferă plantei rezistență mecanică și elasticitate. Aceasta are aceeași formulă brută ca și amidonul (CHO), unde "n" poate atinge cifra miilor. Celuloza a fost prezentă pe Terra de când au apărut copacii și plantele fiind constituentul principal al pereților celulari
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
și conferă plantei rezistență mecanică și elasticitate. Aceasta are aceeași formulă brută ca și amidonul (CHO), unde "n" poate atinge cifra miilor. Celuloza a fost prezentă pe Terra de când au apărut copacii și plantele fiind constituentul principal al pereților celulari vegetali. Datorită acestui fapt nu există o dată anume pentru descoperirea ei; a apărut înainte de nașterea omului. Recunoașterea celulozei ca fiind un constituent principal al peretelui celular vegetal a fost în glucoză. Hârtia (cea mai utilizată celuloză) a fost creată prima dată
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
pe Terra de când au apărut copacii și plantele fiind constituentul principal al pereților celulari vegetali. Datorită acestui fapt nu există o dată anume pentru descoperirea ei; a apărut înainte de nașterea omului. Recunoașterea celulozei ca fiind un constituent principal al peretelui celular vegetal a fost în glucoză. Hârtia (cea mai utilizată celuloză) a fost creată prima dată în anul 1838 datorită descoperirilor botanistului francez Anselme Payen care a izolat celuloza pentru prima dată din lemn. Atunci a fost înțeleasă structura sa. În prezent
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
celuloză prezente în lemn sunt sub forma unui polimer complex: lignină. Acesta tratat cu substanțe alcaline duce la formarea hârtiei. Alte surse sunt inul, cânepa, stuful (50%). Formarea celulozei în plante este rezultatul unui proces de biosinteză fotochimică. Peretele celular vegetal este alcătuit din celuloză cu excepția câtorva tipuri de alge. Celuloza este organizată în microfibre. Structura conferă rigiditate plantei și un mediu poros favorabil circulației apei, mineralelor și altor substanțe nutritive. Celuloza formează părțile de susținere ale plantelor împreună cu lignina și
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
și unele bacterii produc celuloză. Timp de mulți ani s-a acceptat că celuloza este un lanț lung de polimeri, alcătuit din glucoză. În anii 1900 celuloza a fost descrisă mai amănunțit de Cross și Bevan. Ei au îndepărtat părțile vegetale prezente în mod normal în celuloză prin dizolvarea lor în soluție concentrată de hidroxid de sodiu. Partea care nu s-a dizolvat a fost numită alpha-celuloză. Materialul solubil (ß-celuloza și γ-celuloza) s-a dovedit mai târziu a nu fi celuloză
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
iunie 1977 - 19 martie 1980); președinte al Filialei Iași a Academiei Române (1963 - 1974 și 1989 - 2001). Studii liceale la Suceava și Iași și superioare (Facultatea de Chimie Industrială) la Iași. În 1948 și-a susținut teza Contribuții la cunoașterea uleiurilor vegetale indigene, obținând titlul de doctor inginer în științe chimice. A fost preparator (1943), asistent (1944-1948), conferențiar (1948-1951), profesor și șef de catedră (din 1952), director de studii (1949-1951), prorector (1951-1952) și rector (1953-1976) la Institutul Politehnic "Gh. Asachi" din Iași
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
cartilaginoasă. Studiul fost efectuat în laboratorul de fiziologie al Școlii de Medicină Veterinară din București, fiind publicat în 1903. În această lucrare se arată că celula cartilaginoasă, spre deosebire de alte celule animale, se comportă în privința rezistenței membranei sale ca și celulele vegetale “lăsând să intre sau să iasă din protoplasmă numai apa și opunându-se la străbaterea sau ieșirea substanțelor solide”. Și această lucrare a găsit ecou în lumea specialiștilor. Este citată în tratatul lui Morat și Doyon și de către F. Weigert
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
uscau și se depozitau plante - etajul și podul nu fac parte din muzeu, deci nu pot fi vizitate, dar în partea din spate a imobilului se poate vedea, la nivelul acoperișului, deschiderea pentru scripeții fosiți pentru ridicarea sacilor cu materii vegetale. În munca lor, farmaciștii se inspirau din diferite farmacopei, dispensatorii precum și din alte cărți vechi în care era trecută, în cele mai mici detalii, tehnica de realizare a fiecărui produs farmaceutic. Pe lângă mobilier și lucrări de profil, în muzeu este
Casa Hintz din Cluj () [Corola-website/Science/307279_a_308608]
-
pentru probleme sociale și economice cuprinzând buletinul secției social-economice a „ASTREI“, din august 1926, publicată la Cluj, apărea următoarea informație: "Herbarul de zoocecidii „Dr. Marcel Brândză”", conservat la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București, cuprinde 301 eșantioane vegetale uscate cu cecidii produse de un număr de circa 200 specii de organisme galigene. Catalogul acestei colecții este o sursă consistentă de date faunistice și floristice pentru România, chiar dacă au caracter istoric, toate exemplarele fiind colectate în diferite localități din
Marcel Brândză () [Corola-website/Science/308545_a_309874]
-
verzui. Femelă are penajul de culori mai spălăcite de nuanțe galben cu cenușiu. În prezent se cunosc că. 30 de rase, toate fiind păsări active ziua, trăind pe câmpuri cu terenuri cultivate, unde consumă de obicei o hrană de natură vegetală, iar noaptea se retrag în pădure dormind în arbori. Este o pasare poligama (un cocos avand 5 -6 găini), sedentara, care nu migrează iarnă ci numai în căutare de hrană. Femelă depune în cuib 8 - 15 ouă verzui sau brune
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]