247,130 matches
-
vioară" și de "Impresii din copilărie", constituie creații explicit românești și puncte de sprijin ale creației lui Gerge Enescu, marcând trei etape din evoluția stilului enescian . Ele constituie puncte de plecare și de omogenizare a creației enesciene, prin sublinierea unor elemente românești integrate într-un limbaj muzical profund personal. Pentru a doua oară în cariera lui George Enescu, autorul a ales ca viziunile și stările de spirit din care s-a inspirat să fie mărturisite fără echivoc prin titluri sugestive. Prima
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
apoi, pentru a treia și ultima dată, în "Suita „Impresii din copilărie” pentru vioară și pian, op. 28", scrisă cu doi ani după terminarea suitei "Săteasca". Într-un articol despre Enescu, Ch. Adriane remarca structura organică a discursului enescian și elementele de programatism izvorâte din corelațiile muzicii cu natura. În lumina acestora, "Săteasca", alături de "Impresii din copilărie" și "Poema română", reprezintă cazuri particulare de programatism declarat. Rechemarea clipelor tainice ale copilăriei denotă influența considerabilă pe care viziunea asupra naturii, formată în
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
Astfel, notarea exactă a ritmului nu este decât una dintre continuările firești ale principiului de variație ritmică din folclorul poporului nostru. Țesătura simfonică a părții întâi exprimă o delicatețe a desenelor tematice și o îmbinare aerisită a vocilor, cu frecvente elemente heterofonice, care dau impresia unei limpezimi cvasi-camerale a orchestrației. Scriitura favorizează mixturi de timbruri pe unison, iar amplificări ale discursului apar doar ocazional. Heterofonia și polifonia intermitentă enesciană este surprinsă în "Suita a treia" și ea se remarcă și în
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
culise este ilustrat cântecul păsărilor călătoare și al corbilor, Enescu obținând acest efect cu o inventivitate deosebită, implicând patru trompete cu surdină care cântă grupuri disonante de semitonuri și trei tromboane cu surdină cu sonorități asemănătoare. Fluiditatea discursului și valorizarea elementului timbral sunt ambele caracteristici esențiale care definesc partea a patra. Elementul timbral este atât de pregnant în această mișcare, încât distribuirea materiei sonore este tributară elementului tematic, dar mai ales celui timbral, construind o muzică „plină de virtuți vizuale” . Principalele
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
acest efect cu o inventivitate deosebită, implicând patru trompete cu surdină care cântă grupuri disonante de semitonuri și trei tromboane cu surdină cu sonorități asemănătoare. Fluiditatea discursului și valorizarea elementului timbral sunt ambele caracteristici esențiale care definesc partea a patra. Elementul timbral este atât de pregnant în această mișcare, încât distribuirea materiei sonore este tributară elementului tematic, dar mai ales celui timbral, construind o muzică „plină de virtuți vizuale” . Principalele instrumente sunt saxofonul sopran, flautul, oboiul, celesta, harpa, corzile, talgerul și
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
de semitonuri și trei tromboane cu surdină cu sonorități asemănătoare. Fluiditatea discursului și valorizarea elementului timbral sunt ambele caracteristici esențiale care definesc partea a patra. Elementul timbral este atât de pregnant în această mișcare, încât distribuirea materiei sonore este tributară elementului tematic, dar mai ales celui timbral, construind o muzică „plină de virtuți vizuale” . Principalele instrumente sunt saxofonul sopran, flautul, oboiul, celesta, harpa, corzile, talgerul și tam-tamul. Pascal Bentoiu remarca faptul că „ascultat numai el (...), finalul câștigă mult mai sigur adeziunea
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
-a un formidabil simț al culorii instrumentale. Enescu folosește în orchestrație principii deosebit de moderne, ca folosirea timbralității pure, uneori fără dublaje, și utilizarea sonorității camerale. Orchestrația matură enesciană apare ca o latură personală a autorului. Ea nu mai este tributară elementelor romantice și impresioniste, după cum afirmă Cornel Țăranu: „Ne gândim, de pildă, cât de nou sună momentul de clusters din „Suita sătească”, realizat de alama cu surdină, cât de colorată și nuanțată e scriitura sa pentru corzi, din care se detașează
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
cel de a oferi educație complementară. În timpul competiției, studenții activi și curioși au șansa de a aplica cunoștințele dobândite în cadrul universității, să se provoace pe sine, să-și lărgească orizonturile, să-și dezvolte creativitatea și abilitățile de comunicare. Acestea fiind elemente fundamentale ale competiției, EBEC contribuie la susținerea și dezvoltarea educației tehnice, precum și la promovarea unei colaborări într-un mediu multicultural. În 2016, Runda Finală a EBEC va avea loc la Belgrad, din 1 August până în 10 August, unde vor participa
European BEST Engineering Competition () [Corola-website/Science/336371_a_337700]
-
Lui Köchling i se promisese reîntoarcerea pe poziții a Diviziei a 116-a Panzer și Diviziei a 3-a Panzergrenadier după reînarmarea și completarea efectivelor (adică aproximativ 24.000 de oameni). Pe 7 octombrie, apărarea orașului a fost suplimentată cu elemente ale Diviziei I Panzer SS „Leibstandarte SS Adolf Hitler”. În ciuda unui aflux constant de întăriri, Corpul LXXXI a suferit pierderi care i-a slăbit continuu capacitate de luptă. Divizia a 12-a de infanterie a pierdut jumătate din numărul total
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
120 de militari. În ciuda rezistențe germanilor și a pierderilor provocate de aceștia, americanii au reușit să înainteze neîntrerupt, să traverseze cursul râului [[Wurm]] și să distrugă fortificațiile cu aruncătoare de flăcări și încărcături explozive. Până în dupăamiaza zilei de 2 octombrie, elemente ale Diviziei a 30-a de infanterie au străpuns liniile defensive germane în mai multe locuri și au ajuns în fața orașului Palenberg. Aici, infanteriștii au trebuit să lupte pentru fiecare cucerirea fiecărei străzi și case. Au fost înregistrate acte de
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
să reziste atacurilor blindatelor germane. În timpul luptei, tanchiștii americani au reușit să distrugă un tanc german [[Panzer IV]] și să avarieze un altul, forțându-i pe germani să se retragă. În cele din urmă, în sprijinul acestui blindat au sosit elementele Diviziei a 2-a blindate americane, iar germanii au fost definitiv alungați din sat. Divizia a 30-a de infanterie a trebuit să renunțe la pozițiile defensive pe care le organiza după ce a primit ordinul să continue atacul pentru atingerea
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
și atacurile aviației. Divizia a 3-a Panzergrenadier a încercat a doua zi să organizeze un contraatac local, dar a fost respinsă cu pierderi grele, fiind incapabilă să organizeze acțiuni ofensive viitoare. În nord, Divizia a 30-a, sprijinită de elemente ale Diviziei a 29-a de infanterie și a 2-a de blindate, a continuat în perioada 13-16 octombrie atacul pe direcția sud în sectorul satului Würselen. În ciuda sprijinului important pe care îl primise, Divizia a 30-a de infanterie
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
de 155 mm. Mai apoi, pentru sprijinirea acțiunilor Diviziei I de infanterie, pe 18 octombrie a fost adus în zonă un batalion din cadrul Regimentului 110 de infanterie al Diviziei a 28-a SUA. Soldații proaspăt sosiți au acoperit breșa dintre elementele înaintate ale Regimentului al 26-lea de infanterie. Misiunea de apărare a batalionului proaspăt sosit a fost modificată pe 19-20 octombrie din una defensivă în una de sprijin activ al asaltului. Pe 21 octombrie, soldații Regimentului al 26-lea de
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
de viole și viori. Aceste frânturi constituie o serie de trasee descendente provenite din celula de bază a "Preludiului la unison". Ca rezumat, motivul a este preluat ca o celulă aflată într-o permutare circulară. Tema principală este adusă astfel: Elementul α al temei se regăsește în mai multe lucrări a lui Enescu cum ar fi finalul "Sonatei în fa minor", se regăsește de asemenea la reperul 2 al primei secțiuni din această Suită. Ca lucrări ale maturității se numără "Cvartetul
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
Transpusă în la, această temă a finalului pare a fi răsturnarea în oglindă a liedului din Ciclul pe versuri de Clemént Marot, sau mai bine spus invers, cea din urmă fiind scrisă 6 ani mai târziu după Suita I-a. Elementul β este bazat pe aceleași nuclee ale Preludiului, dar poate fi asemănat și cu alte motive din secțiunea Menuetului lent. În celelalte lucrări Enesciene, umbre ale elementul β se regăsește și în Simfonia I, finalul "Dixtuorului" și "Cvintet op.29
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
cea din urmă fiind scrisă 6 ani mai târziu după Suita I-a. Elementul β este bazat pe aceleași nuclee ale Preludiului, dar poate fi asemănat și cu alte motive din secțiunea Menuetului lent. În celelalte lucrări Enesciene, umbre ale elementul β se regăsește și în Simfonia I, finalul "Dixtuorului" și "Cvintet op.29". Elementul γ reprezintă un simplu ornament în jurul lui do care va urma a fi dezvoltat ulterior în contextul primei teme, însă rolul principal îl va primi în
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
β este bazat pe aceleași nuclee ale Preludiului, dar poate fi asemănat și cu alte motive din secțiunea Menuetului lent. În celelalte lucrări Enesciene, umbre ale elementul β se regăsește și în Simfonia I, finalul "Dixtuorului" și "Cvintet op.29". Elementul γ reprezintă un simplu ornament în jurul lui do care va urma a fi dezvoltat ulterior în contextul primei teme, însă rolul principal îl va primi în finalul temei a doua. Tema a doua debutează în dominanta Sol major. Dezvoltarea, nu
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
lui Gotthilf li s-a restituit o pictură de Waldmüller, care ajunsese la Muzeul din Oldenburg. Lui Gotthilf i se mai datorează clădiri de bănci la Budapesta, București - Bancă de Credit Român pe strada Stavropoleos 6-8, în stil neoclasic cu elemente secesioniste (împreună cu Oskar Maugsch, 1911-1913)și Sarajevo, Zentralhotel din Baden lîngă Viena, sediul Primăriei din Hodonín, Moravia etc
Ernst Gotthilf () [Corola-website/Science/336406_a_337735]
-
și apare subagentul Detritus (întâlnit anterior în alte romane ale Lumii Disc, în special în "Imagini mișcătoare". De asemenea, include singura apariție a subagentului Cuddy. La fel ca în celelalte cărți din serie, Pratchett face aluzie la o serie de elemente din istorie sau legende - una dintre cele mai notabile fiind cea referitoare la mitul regelui care scoate sabia din stâncă, prezent în legendele regelui Arthur. Edward d'Eath, un Asasin și fiu al unor nobili scăpătați, capătă convingerea că restaurarea
Bărbați sub arme () [Corola-website/Science/336419_a_337748]
-
Wakefield a "eșuat în îndatoririle sale de consultant responsabil", a acționat atât împotriva intereselor pacienților săi cât și "necinstit și iresponsabil" în cercetarea publicată. "The Lancet" a retras complet cercetarea în 1998 pe baza constatărilor GMC, remarcând faptul că unele elemente ale manuscrisului au fost falsificate. Redactorul-șef al publicației The Lancet Richard Horton, a declarat că documentul a fost "complet fals" și că jurnalul a fost "înșelat". La trei luni de la retractarea din "The Lancet", Wakefield a fost șters din
Andrew Wakefield () [Corola-website/Science/336431_a_337760]
-
să cunoască traiul din spital pe care l-a descris apoi în pasajele literare ce prezintă spitalizarea lui Radu Comșa în romanul "Întunecare". În monografia dedicată lui Cezar Petrescu, criticul și istoricul literar Ion Bălu a evidențiat o serie de elemente ce demonstrează influența exercitată de romanul "Război și pace" al lui Lev Tolstoi asupra romanului "Întunecare", mai ales în ceea ce privește imaginea războiului. Influența tolstoiană se manifestă puternic atât în modul de prezentare paralelă a scenelor de pe front cu viața societății de
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
în toate ramificațiile lor sociale dintr-o perspectivă epică pentru ca ulterior să-l considere romanul unei generații care a luptat pentru un ideal social-național. Războiul este privit doar ca determinant al noilor realități sociale și sufletești. În opinia criticului sus-menționat, elementele literare sunt dozate simplu și cu măsură, fiind eliminate descrierile abuzive și excesul de lirism, în timp ce controlul epic al faptelor ar apropia "Întunecare" de romanul "Ion" (1920) al lui Liviu Rebreanu. Alți critici au evidențiat superficialitatea și lipsa de substanțialitate
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
la Hangariada(Iași), Street Delivery(Iași), deschide pentru FIRMA(Iași/Underground Pub) și sunt invitați la lansarea de EP a celor de la Seven Hills. Outstorm este caracterizată de compoziții proprii, ce îmbină riff-urile energice și bine puse la punct, cu elemente de power balad, solo-uri de chitară ce ies din tipare, un sound lucrat și o energie la care nimeni nu se așteaptă în aparițiile live. Influențele trupei sunt de fapt suma influentelor membrilor. Adică: Steve Vai, Joe Satriani, Arctic
Outstorm () [Corola-website/Science/336555_a_337884]
-
1914; de Victor Eftimiu) este una dintre primele tragicomedii ale dramaturgiei românești. Piesa are un deznodământ grotesc și dual - cel mai bogat băcan moare în cea mai cumplită mizerie; acesta își dă sufletul pe un „maldăr de galbeni”. În ciuda unor elemente preluate din alte opere ce prezintă avari celebri (cum ar fi Euclio - creat de Plaut; Harpagon - de Molière; Shylock - de William Shakespeare; Gobseck - de Honoré de Balzac; Pliușkin - de Nikolai Gogol), Hagi-Tudose are o deplină originalitate prin desăvârșita sa zgârcenie
Hagi-Tudose () [Corola-website/Science/336564_a_337893]
-
P-18 l-a constituit radarul P-12NA, care a fost varianta modernizată a radarului de descoperire îndepărtată a avioanelor, P-12 ”Enisei”. Radarul P-18 a fost realizat pe baza radarului P-12MP, pe calea translatării aparaturii pe noua bază de elemente (două camioane tot-teren de tip Ural). În același timp a fost prevăzută conjugarea radarului cu sistemul de recunoaștere prin radiolocație a apartenenței de stat a mijloacelor aeriene, apărut la aceea vreme, care lucrează în sistemul ”Kremnîi-2M”, aparatura ”Parola”. După trecerea
P-18 (radar) () [Corola-website/Science/336590_a_337919]