26,356 matches
-
au încercat să sape în locurile în care se spune că ar fi „sărit banii”, dar de la un moment dat începeau să aibă halucinații, părându-li-se că văd grămezi de aur și argint cu care își umplu buzunarele și hainele. In momentul în care ieșeau la suprafață, halucinația dispărea așa că nu s-a putut săpa mai departe și s-a renunțat(Ana Bodea). Aceeași sursă povestește că a auzit despre un locuitor mai îndrăzneț, care cu mulți ani în urmă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de păstori până la lăsatul secului de toamnă. Bătrânii spun că înainte Sânjeorjul era cunoscut ca sărbătoarea slugilor, deoarece acum se angajau copiii ca slugi pe simbrie, pentru un an de zile, la cei înstăriți. Simbria consta în câteva „rânduri” de haine pentru vară și iarnă, hrană și câte o oaie cu miel .( Pavel Copil) Se crede că se poate semăna grâul de primavară când înfloresc mâțișoarele, iar porumbul, când înfloresc pipijoii. La Rusalii se duc crengi de tei în casă, în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
căsătorească. Botezul și nunta erau de altfel evenimentele ce aduceau bucuria oamenilor și îndeobște la petrecerile ce se organizau în sat participa toată suflarea omenasca în frunte cu preotul. În astfel de ocazii, bărbații și femeile își puneau pe ei hainele de sărbătoare, costumele tradiționale, specifice zonei. Botezul se ținea în casa părinților noului născut iar nuntă în casa părinților celui ce i se spunea până atunci fecior în casă. După fiecare eveniment de acest gen, oamenii se odihneau și apoi
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
a Făgărașului și a Sibiului erau denumite „mocănești”. În activitatea de zi cu zi nu se mai păstrează portul tradițional, mocănesc și ceangăiesc, acestea mai putând fi văzute numai cu ocazia anumitor sărbători, când atât tinerii cât și bătrânii îmbracă hainele tradiționale. Această abandonare a portului local (mocănesc) se datorează faptului că încă din perioada Primului Război Mondial, o parte dintre locuitorii satului au plecat în țară, adică în vechiul Regat, unde s-au îndeletnicit cu diferite munci: birjari în București, căruțași pe
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
Branului, a Făgărașului și a Sibiului erau denumite „mocănești”. În activitatea de zi cu zi nu se mai păstrează portul tradițional, mocănesc și ceangăiesc, acestea pot fi văzute numai cu ocazia anumitor sărbători, când atât tinerii cât și bătrânii îmbracă hainele tradiționale Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de sute de ani, români și maghiari, au reprezentative în momentul de față, dintre dansurile populare, călușarul și boricza. Boricza este dansul specific zonei.Acest dans este practicată de băieți
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
portului popular din Cizer. În anii 1950 încă se păstra obiceiul de a cumpăra îmbrăcăminte din piele de la târgul din Hodin. Portul românesc din Cizer a suferit numeroase metamorfoze în secolul 20, fiind puternic concurat și apoi înlocuit treptat de hainele de la oraș, îndeosebi după al doilea război mondial. Portul femeiesc din perioada interbelică, așa cum este surprins în imagini de Gönyey Sándor în 1941 precum și în imaginile păstrate în arhivele familiale din Cizer, cuprindea: spăcelul (cămașa), poalele albe și zadia neagră
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
margini din in. Iarna se purta suman, cojoc, pantaloni (bernevigi) din postav, căciulă de miel, opinci sau ciobote înalte. Încet, încet au început să apară tot felul de materiale, au apărut negustorii evrei, iar lumea cumpăra mai ales pentru sărbători, haine noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
au flăcăii când un tânăr vine de aiure și le ia o fată din satul lor” . Ei se ațin și pretind vin, să bea și să le treacă ciuda,-„Damele”, în ajunul Anului Nou, flăcăii din sat, se îmbrăcau cu haine ce întruchipau diferite personaje( babă, moșneg, vornic, drac, țigan, haiduci, etc.) unii cu măști pe față, iar alții îmbrăcați frumos, care purtau coifuri cu oglinzi și canafuri colorate. Astfel echipați și cu muzică mergeau prin sat mai ales pe la casele
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
oameni care l-au adus pe sus până la schit. Băgați-l la beci, porunci starețul. A doua zi cere călugărilor; „Ia, duceți-vă și-i dați drumul să vedem cine este ". Și Cuza Vodă lepădându-și sumanul, iese îmbrăcat în hainele de „Domn al Moldovei cu sabia la brâu”. Starețul, când vede pe cine are în față, îngenunchează implorând iertare. Nu sfinția ta! zise Cuza răspicat; biserica va fi a oamenilor acestor locuri, iar pământul va fi împărțit la toți, să
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
a întâlnit cu potca, / Cu potcoiul, cu mogoroiul. /Maica Domnului la chip s-a întunecat, / La ei s-a uitat și i-a întrebat: / „Ei, încotro ați plecat?” / „Ne ducem la Ileana s-o pocim! / S-o mogorogim / Și în haine negre s-o îmbrăcam!” / „Nu vă duceți la Ileana! Duceți-vă la Neagră Mare, / Că acolo vă așteaptă o mreana / Cu solzii de aur, cu aripi de smarald, / Cu luceferi pe spate, / Cu ochi-n nestemate! A voastră să fie
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
era atât de frumoasă întrucât toate văile și dealurile din satele învecinate erau împânzite de formațiile de muzicanți, care se deplasau în căruțe și pe jos spre Berchieș, însoțite de un mare alai de tineri și copii, toți îmbrăcați în haine românești de sărbătoare, în culori și modele specifice fiecărui sat. Această tradiție s-a păstrat încă mulți ani, chiar și după colectivizarea satelor, însă plecarea la orașe a tinerilor a restrâns această întâlnire tradiționala. În prezent, în 2015, aceasta este
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
În cealaltă cameră se aflau paturile așternute cu velnițe de lâna, lepedee cu alesături și perne înflorate, cu atat mai mult cu cât familia era mai înstărita și cu mai multe fete de măritat Deasupra paturilor, pe o prăjină, atârnau hainele (că atunci, hainele erau zestre) și ghemele de tort de cânepă și lâna, ca semn al vredniciei muierilor. Într-un lăițer se păstrau hainele de sărbători: cioreci, zadii, cămăși, ș.a. - printre care puneau crenguțe de busuioc. O masă și 2-3
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
se aflau paturile așternute cu velnițe de lâna, lepedee cu alesături și perne înflorate, cu atat mai mult cu cât familia era mai înstărita și cu mai multe fete de măritat Deasupra paturilor, pe o prăjină, atârnau hainele (că atunci, hainele erau zestre) și ghemele de tort de cânepă și lâna, ca semn al vredniciei muierilor. Într-un lăițer se păstrau hainele de sărbători: cioreci, zadii, cămăși, ș.a. - printre care puneau crenguțe de busuioc. O masă și 2-3 scaune completau mobilierul
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
era mai înstărita și cu mai multe fete de măritat Deasupra paturilor, pe o prăjină, atârnau hainele (că atunci, hainele erau zestre) și ghemele de tort de cânepă și lâna, ca semn al vredniciei muierilor. Într-un lăițer se păstrau hainele de sărbători: cioreci, zadii, cămăși, ș.a. - printre care puneau crenguțe de busuioc. O masă și 2-3 scaune completau mobilierul. Pereții erau împodobiți cu blide și icoane pe sticlă, încoronate cu ștergare. Fața casei - padimetrul - era din pământ muruit cu lut
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
cu vremea, folosirea lui la nunta menținându-se doar pentru spectaculozitatea pe care o imprimă momentului. Tot cu prilejul jocului steagului, erau aranjate mesele la care, a doua zi , erau ospătați nuntașii. În dimineața căsătoriei religioase, mireasa era îmbrăcată cu haine frumoase și noi, anume confecționate pentru acest prilej și era împodobita cu piese caracteristice momentului, cunună de flori și balț (voal de mireasă) așezate pe creștet. În mâini purta un struț de busuioc. În timpul acestui cermonial druștele ridicând deasupra capului
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
este bazată pe agricultură, în principal pe cultivarea cerealelor.Pe zona nisipoasă se mai cultivă și pepeni. Până în anii 50 a fost o industrie casnică foarte activă, apanajul femeilor, care torceau, țeseau, remarcabile prin finețe fiind maramele de borangic, făceau haine și covoare, bărbații mai făcând funii, opinci și cojoace sau căciuli. După aceea s-au mai țesut mai ales covoare persane. Pescuitul asigura aportul de proteine și celor mai săraci locuitori, pentru că aveau unde pescui, iar acum nu mai au
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
care a cules din creațiile populare, până să nu fi dispărut de tot obiceiurile tradiționale. Costumul popular mai era purtat în anii 50 doar în varianta sa mai sobră, de lucru, cel de sărbătoare, cu ornamentație bogată, fiind înlocuit de hainele cumpărate de la oraș. Hainele de lucru erau foarte simple, bărbații purtând vara o cămașă lungă până la genunchi și izmene albe, fiind încinși cu bete de lână roșie, dacă nu cu o simplă sfoară, purtând eventual și o pălărie de pai
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
creațiile populare, până să nu fi dispărut de tot obiceiurile tradiționale. Costumul popular mai era purtat în anii 50 doar în varianta sa mai sobră, de lucru, cel de sărbătoare, cu ornamentație bogată, fiind înlocuit de hainele cumpărate de la oraș. Hainele de lucru erau foarte simple, bărbații purtând vara o cămașă lungă până la genunchi și izmene albe, fiind încinși cu bete de lână roșie, dacă nu cu o simplă sfoară, purtând eventual și o pălărie de pai, iar femeile aveau o
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
rosh". Deși limbile trec prin anumite stadii de dezvoltare, "paleontologia lingvistică" ar face posibilă recunoașterea exclamațiilor primordiale în oricare dintre limbile vorbite la un moment dat. Pentru a câștiga sprijin pentru teoria sa speculativă, Marr a îmbrăcat-o într-o haină marxistă. El a emis ipoteza că limbile moderne au tendința să se unească într-o singură limbă a societății comuniste. Această teorie a fost baza unei campanii de masă în deceniul al patrulea al secolului trecut pentru introducerea alfabetului latin
Nicolai Iakovlevici Marr () [Corola-website/Science/300516_a_301845]
-
deschide un al doilea oratoriu în cartierul Porta Nuova din Torino. Unii dintre cei cărora le împărtășise proiectul său apostolic, îl considerau nebun. În anul 1848, Don Bosco este și ținta unui complot; este împușcat, dar glonțul îi rupe numai haina. La data de 31 martie 1852, Don Bosco este recunoscut în mod oficial de către episcopul său ca director în trei oratorii din Torino. În anul 1853, Don Bosco deschide școlile profesionale interne, fondează prima fanfară și lansează "Lecturile Catolice", prima
Giovanni Bosco () [Corola-website/Science/298565_a_299894]
-
organizează, pentru prima dată în perioada postbelică, o amplă acțiune de protest, prin care denunță public ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța de către trupele sovietice la 28 iunie 1940. Zecile de mii de manifestanți, purtând tricoloruri în bernă și haine cernite, comemorează victimele regimului sovietic de ocupație. Ziua de 28 iunie este declarată zi de doliu pentru Basarabia. 11 februarie - În Piața Marii Adunări Naționale are loc adunarea republicană a alegătorilor, organizată de FPM. Adunarea aprobă Platforma electorală a FPM
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
regionale de radio a fost oprită. Distribuirea agentului termic în timpul iernii și a apei calde menajere a fost redusă, populația fiind obligată să apeleze la improvizații diferite sau, după cum s-a exprimat într-un discurs Ceaușescu, românii au îmbrăcat „o haină în plus”. Un decret din 1988 prevedea, că în toate spațiile publice trebuie menținută o temperatură sub 16C pe timpul iernii, singurele instituții exceptate fiind școlile și grădinițele. Programul de funcționare a magazinelor a fost schimbat pentru a folosi pe cât posibil
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
zdrobiți. Au existat două atacuri, conform documentelor. Primul, dat în susul văii, a oprit înaintarea intrușilor, iar al doilea a însemnat distrugerea lor. După lupta de 3 zile, 9 - 12 noiembrie 1330, Carol Robert de Anjou a scăpat cu greu, schimbând hainele sale cu ale unui oștean pentru a nu fi recunoscut. Se reîntoarce către patrie tot prin Timișoara. Printre victime, alături de numeroși nobili, s-au numărat și Toma, voievodul Ardealului, Andrei de Alba, purtătorul sigiliului regal, precum și preotul personal al regelui
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
se dorește conectarea la portul USB. În 2008 creatorul de modă argentinian Julieta Gayoso a creat o jachetă dotată cu un mic panou solar pe spate. Cu ajutorul acestuia se poate alimenta un telefon mobil sau Ipod. Un cablu în interioul hainei, de culoare neagră, face transferul de energie către gadget-urile utilizatorului. Cercetătorii greci de la Universitatea din Salonic au creat o geantă solară, capabilă de a încărca bateria unui telefon mobil sau a unui MP3 player. O versiune a genții solare
Energie solară () [Corola-website/Science/298645_a_299974]
-
aceste clase care nu avea însă un caracter definit, fiind vorba de negustori și meșteșugari.. Clasa nobilă se bucura de prosperitate și lux. Diviziunea socială era consolidată și de legi care nu permiteau celor care nu erau nobili să poarte haine specifice nobililor. Aceștia se îmbrăcau în haine viu-colorate și foarte elaborate ca model, în timp ce oamenii de rând purtau haine simple și aspre. i erau foarte austeri din punct de vedere moral așa încât erau foarte obedienți față de legi, disciplinați și plin
Azteci () [Corola-website/Science/298677_a_300006]