25,947 matches
-
alții prin tradițiile noastre versus noi suntem diferiți de alții prin sărăcia noastră). Mai simplu spus, economicul explică diferențele în modul de manifestare a identității etnice și culturale în cele două comunități, ceea ce înseamnă confirmarea și celei de-a doua ipoteze. Diferențele între cele două sate se referă și la asumări diferențiate ale identității religioase, regionale, sau naționale, precum și în grade diferite de solidaritate, coeziune, comportament prosocial (dar acestea vor fi detaliate și în capitolul legat de comunitate). Capitolul 6 PROPRIETATE
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Editura Beladi. Stahl, Henri H. 1946. Sociologia satului devălmaș românesc. Organizarea economică și juridică a trupurilor de moșie. București: Fundația Regele Mihai I. Stahl, Henri H. 1969. Organizarea administrativ-teritorială. Comentarii sociologice. București: Editura Științifică. Stahl, Henri H. 1980. Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stahl, H. Henri. 1983. Eseuri critice. București: Editura Minerva. Stahl, Henri H. 1998. Sate devălmașe, I, II, III, București: Editura Cartea Românească. Stahl, Henri P. 2000. Triburi și sate din sud-estul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
subiecți), eșantion reprezentativ pentru populația adultă din regiunile Transilvania, Banat, Crișana-Maramureș (200 subiecți), eșantion reprezentativ pentru populația adultă de etnie maghiară din Transilvania (601 subiecți) și un eșantion reprezentativ pentru populația adultă de etnie rromă din România (602 subiecți). 46 Ipoteza se referă la faptul că o identificare mai intensă cu colectivitatea satului se asociază pozitiv cu o opinie pozitivă asupra viitorului satului, cu percepția solidarității și coeziunii între oamenii din sat, cu o implicare mai mare în problemele satului și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pacientului cu mediul său social. Preocupările psihologiei sociale au fost orientate spre două teme de cercetare: > Prima vizează relația dintre apariția tulburărilor mintale și apartenența la o clasă socială. Datele obținute din cercetarea lui Goldberg și Morrison (1963)15 sprijină ipoteza derivei sociale, care afirmă că persoanele atinse de schizofrenie sau de alte tulburări mintale se îndreaptă spre partea de jos a structurii sociale, ca rezultat al incapacității lor de a face față problemelor cotidiene. > A doua temă abordată este variația
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tulburări mintale se îndreaptă spre partea de jos a structurii sociale, ca rezultat al incapacității lor de a face față problemelor cotidiene. > A doua temă abordată este variația istorică a datelor epidemiologice. Observarea unor astfel de modificări permite formularea unor ipoteze privind relațiile dintre ele și schimbările sociale observate în perioada respectivă. Rezultatele obținute până acum arată că astfel de relații există în cazul schizofreniei sau suicidului (Tudose și colab., 2002)16. Capitolul 2 Evaluarea și diagnosticarea tulburărilor mentale Strângerea informațiilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu doar la ce anume spune subiectul, ci și la cum spune și când spune ceea ce spune. Interviul non-directiv oferă cadrul adecvat de manifestare spontană a unor lanțuri asociative, care exprimă subiectul în unicitatea sa și permit clinicianului să verifice ipoteze pertinente în scopul înțelegerii lui. * Interviul semi-directiv. Acest tip de interviu are la bază un ghid, care cuprinde principalele teme ce vor fi explorate împreună cu subiectul. Întrebările nu vor fi adresate într-o manieră strict ordonată, ci în momentul considerat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
3. Observația clinică controlată a personalității: A. Observația în timpul rezolvării unor probleme impune o anumită prudență în interpretarea indicilor comportamentali înregistrați prin observație, deoarece probele efectuate de subiecți pot fi destinate și evaluării altor dimensiuni ale personalității. Observația poate sugera ipoteze clinice care să conducă la o anumită strategie de evaluare a unor aspecte ale personalității prin probe specifice. B. Observația comportamentului în timpul convorbirii psihologice vizează două registre: informațiile verbale furnizate de subiect în urma întrebărilor care i s-au pus, precum și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
succesului terapeutic; stabilirea unei baze obiective pentru indicarea unor măsuri terapeutice specializate; pregătirea unei baze obiective pentru discuții referitoare la istoricul bolii, cu bolnavul și cu familia; asigurarea unei baze științifice pentru clasificarea și analiza statistică a datelor; formularea unei ipoteze dinamice care să poată susține o explicație a succesului terapeutic, ținând cont de natura procesului morbid și de patogenie. 3.2.1. Probe pentru evaluarea funcțiilor cognitive 3.2.1.1. Testarea inteligenței Kulcsar, (1980)43 susține că există două
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
problema sa ca pe un fapt dificil. Tot în prima fază se va pune și un diagnostic, dar acest lucru în urma câtorva ședințe, în care: * se strâng informații din mai multe surse (copil, familie, școală, medic de familie); * se formulează ipoteze și * obiectivele terapeutice. În prima sesiune i se explică copilului: ce presupune o relație terapeutică, i se spune ce este confidențialitatea, aceasta având două aspecte importante: 1. copilul simte că primește un respect special și se va raporta pozitiv la
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
21. Primul indiciu care leagă această genă de Alzheimer este acela că oamenii cu sindromul Down sunt predispuși de a dezvolta boala Alzheimer mai târziu în viață. Sindromul Down este provocat de un cromozom 21 în plus. Cercetătorii au stabilit ipoteze referitoare la faptul că cromozomul 21 este responsabil pentru Alzheimer și că oamenii cu sindromul Down sunt predispuși la Alzheimer pentru că au un cromozom 21 în plus. Această ipoteză a fost susținută de studiile făcute pe familii care suferă de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este provocat de un cromozom 21 în plus. Cercetătorii au stabilit ipoteze referitoare la faptul că cromozomul 21 este responsabil pentru Alzheimer și că oamenii cu sindromul Down sunt predispuși la Alzheimer pentru că au un cromozom 21 în plus. Această ipoteză a fost susținută de studiile făcute pe familii care suferă de Alzheimer. Aceste studii au stabilit legături între prezența bolii și prezența unei gene anormale pe cromozomul 21. În schimb, această genă anormală pe cromozomul 21 este aproape de gena responsabilă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
bine la intervențiile psihologice pentru înlăturarea depresiei. Tulburare anxioasă constituie o problemă în rândul vârstnicilor, ca și în cazul depresiei, anxietatea apare frecvent în asociere cu bolile psihice și invaliditatea. Studiile privind intervențiile în caz de anxietate au condus la ipoteza că intervențiile comportamentale sunt benefice. Metoda relaxării musculare arată o reducere a nivelului de anxietate. Rankin, E.J., Gilner, F.D. și Katz (1993)114 au demonstrat că o ședință de relaxare a musculaturii reduce simptomele anxietății prezentate în inventarul Simptomelor de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
neurotransmițătorul noradrenalină a fost identificată ca și factor cauzator. Noradrenalina a fost recunoscută pentru mai mult de un jumătate de secol ca un hormon legat de stres. Studiindu-se influența compușilor (cocaina, amfetamina) care din punct de vedere al acestei ipoteze ar trebui să funcționeze ca antidepresive, aceștia au fost găsiți ineficienți în tratarea depresiei fiind asociați mai degrabă cu letargia și sedarea decât cu depresia propriu-zisă. O altă abordare la testarea ipotezei originale în depresie implică observarea efectelor manipulării farmacologice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
amfetamina) care din punct de vedere al acestei ipoteze ar trebui să funcționeze ca antidepresive, aceștia au fost găsiți ineficienți în tratarea depresiei fiind asociați mai degrabă cu letargia și sedarea decât cu depresia propriu-zisă. O altă abordare la testarea ipotezei originale în depresie implică observarea efectelor manipulării farmacologice a sistemelor noradrenergice centrale la pacienții depresivi. De exemplu, tirozina, aminoacid precursor pentru formarea catecolaminei a fost observat ca având un efect antidepresiv. Chiar dacă formularea inițială a ipotezei catecolaminice în cazul depresiei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
altă abordare la testarea ipotezei originale în depresie implică observarea efectelor manipulării farmacologice a sistemelor noradrenergice centrale la pacienții depresivi. De exemplu, tirozina, aminoacid precursor pentru formarea catecolaminei a fost observat ca având un efect antidepresiv. Chiar dacă formularea inițială a ipotezei catecolaminice în cazul depresiei are nevoie de modificări, rolul noradrenalinei în patogeneza bolii afective continuă să merite atenție. În 1972, Janowsky, El-Yousef, Davis și Sererke (apud Hoeksema, S.N., 1998)154 au propus o ipoteză a echilibrului colinergic adrenergic în explicarea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
efect antidepresiv. Chiar dacă formularea inițială a ipotezei catecolaminice în cazul depresiei are nevoie de modificări, rolul noradrenalinei în patogeneza bolii afective continuă să merite atenție. În 1972, Janowsky, El-Yousef, Davis și Sererke (apud Hoeksema, S.N., 1998)154 au propus o ipoteză a echilibrului colinergic adrenergic în explicarea tulburărilor afective. Această ipoteză postulează că stările afective pot reprezenta echilibrul relativ dintre activitatea colinergică și adrenergică în părți relevante ale creierului. Mai exact, o creștere relativă a activității colinergice în detrimentul activității noradrenergice ar
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresiei are nevoie de modificări, rolul noradrenalinei în patogeneza bolii afective continuă să merite atenție. În 1972, Janowsky, El-Yousef, Davis și Sererke (apud Hoeksema, S.N., 1998)154 au propus o ipoteză a echilibrului colinergic adrenergic în explicarea tulburărilor afective. Această ipoteză postulează că stările afective pot reprezenta echilibrul relativ dintre activitatea colinergică și adrenergică în părți relevante ale creierului. Mai exact, o creștere relativă a activității colinergice în detrimentul activității noradrenergice ar putea duce la depresie clinică, iar o hiperactivitate relativă de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acest parametru al somnului. Ca urmare a infuziei de acetilcolină, latența REM la pacienții depresivi a scăzut într-un mai mare grad decât la pacienții sănătoși. La începutul anilor '60 psihiatrii britanici urmăreau legătura dintre bolile afective și neurotransmițătorul serotonină. Ipoteza aceasta consideră apariția și menținerea depresiei ca urmare a deficitului de serotonină la nivelul neurotransmițătorilor centrali. Primele antidepresive eficiente au urmărit stimularea de serotonină și noradrenalină în creier. Există câteva dovezi care susțin rolul deficitului de serotonină în cazul depresiei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se completează reciproc: anomalii genetice pot cauza tulburări afective prin distrugerea neurobiolgică. În această secțiune, vom aduce dovezi ale contribuției genetice în cazul depresiei și maniei. În al doilea rând vom evidenția rolul neurotransmițătorilor. În al treilea rând, vom explora ipotezele conform cărora, sistemul neuroendocrinologic, care reglează hormonii în întreg organismul, se dereglează în cazul tulburărilor afective. În al patrulea rând, vom examina o varietate de anomalii neurofiziologice care au fost descoperite la oameni suferind de tulburări afective. Rolul geneticii în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
neurotransmițători. Altă teorie este aceea că terapia prin lumină scade nivelul melatoninei, un hormon secretat de glanda epifiză. Descreșterea nivelului melatoninei duce la creșterea nivelului de serotonină și norepinefrină, astfel reducând simptomele depresiei. Alte studii au eșuat în a demonstra ipoteza potrivit căreia melatonina joaca un rol central în SAD. În final, studii mai recente sugerează că expunerea la lumină puternică poate crește nivelul de serotonină, astfel ameliorând depresia. Oricare ar fi mecanismul său, terapia prin lumină pare a fi o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
motivațional, deficite emoționale (anxietate, depresie) cu implicații psihosomatice, deficite de gândire. Cercetările actuale relevă că în cazul situațiilor incontrolabile oamenii nu cedează devenind apatici ori neinteresați, ci se comportă ca niște oameni de știință în abordarea realității, depun rezistență, testează ipoteze, se implică cognitiv sau încearcă un control secundar al evenimentelor, fără să învețe neajutorarea. Teoria neajutorării reformulată atribuțional La trei ani după elaborarea inițială a teoriei (1978), datorită evoluției cercetărilor s-au constatat anumite inconveniente ale teoriei ceea ce a stârnit
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
teoria psihodinamică, însă autorul ulterior devine nemulțumit de explicația psihanalitică asupra depresiei descoperind în depresie pe lângă reprimarea ostilității, gândurile negative legate de sine, lume și viitor. Studiind teoria constructelor personale elaborată de George Kelly potrivit căreia oamenii înțeleg realitatea elaborând ipoteze pe care le testează sau predicții, asemenea unor oameni de știință (Knight, B.G., Kelly, G. & Gatz, M., 1992)188, Beck a fost atras de această concepție, valorificând-o în elaborarea teoriei sale. Beck consideră că pacienții depresivi interpretează realitatea într-
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
știință (Knight, B.G., Kelly, G. & Gatz, M., 1992)188, Beck a fost atras de această concepție, valorificând-o în elaborarea teoriei sale. Beck consideră că pacienții depresivi interpretează realitatea într-un mod distorsionat, fără să se bazeze pe "testare de ipoteze" ori "predicții" asupra realității fapt care nu justifică și nu confirmă interpretarea. Mai mult, el susține că interpretările persoanei depresive asupra propriei experiențe sunt influențate nu atât de realitatea experimentată, ci de emoțiile sale legate de respectiva experiență. Beck sugerează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
modificările afective și fizice, ca și alte trăsături asociate ale depresiei, sunt consecințe ale disfuncțiilor cognitive (Beck, 1979)197. Variabile de la un ins la altul, disfuncțiile cognitive constau într-un mod particular de interpretare a realității, în funcție de schemele și respectiv ipotezele cognitive subiacente. Denumite și erori sistematice ale procesului de gândire, disfuncțiile cognitive scapă examenului clinic de rutină al pacientului, dar sunt foarte bine identificate în cursul psihoterapiei. Distorsionările cognitive evidențiate de Beck în depresie sunt: * inferențele arbitrare: subiectul trage o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai mare vulnerabilitate genetică spre depresie, aceasta nu pare să fie legată de gen. În plus, femeile nu par să aibă un număr mai mare de anormalități neurobiologice, care să ducă la depresie, cum ar fi insuficiențele nivelului de serotonină. Ipoteza că vulnerabilitatea femeilor la depresie este legată de hormoni (ovarieni, estrogenul și progesteronul) este susținută de ideea că femeile sunt mai predispuse la depresie în timpul perioadelor premenstruale, postnatale, la menopauză dar și la pubertate. Există perioade în care nivelul de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]