25,311 matches
-
Cercetările analizate demonstrează că factorii de mediu pot acționa asupra probabilității declanșării comportamentelor agresive în împrejurări specifice. Motivele pentru care stările "ostile" provocate de un mediu fizic inconfortabil cresc probabilitatea agresivității încă nu sunt cunoscute. Două explicații par totuși plauzibile: ipoteza conform căreia aceste stări declanșează în mod direct o activare fiziologică ce se poate transforma în agresivitate și ipoteza activării unui set de gânduri și idei asociate cu violența atunci când individul se află într-un mediu fizic relativ "ostil". Starea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care stările "ostile" provocate de un mediu fizic inconfortabil cresc probabilitatea agresivității încă nu sunt cunoscute. Două explicații par totuși plauzibile: ipoteza conform căreia aceste stări declanșează în mod direct o activare fiziologică ce se poate transforma în agresivitate și ipoteza activării unui set de gânduri și idei asociate cu violența atunci când individul se află într-un mediu fizic relativ "ostil". Starea afectivă indusă de un mediu puțin confortabil poate facilita sau inhiba inițierea unui comportament agresiv în funcție de modul în care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
șocuri electrice mult mai puternice față de subiecții de sex masculin recompensați sau subiecții de sex feminin. În cazul în care subiecții sunt informați despre consecințele pozitive ale șocurilor puternice asupra învățării, diferențele menționate mai sus dispar. În concluzie, autorul avansează ipoteza conform căreia indivizii reacționează la frustrare prin agresivitate doar în situația în care o astfel de reacție poate pune capăt frustrării, agresivitatea fiind percepută ca răspuns logic la frustrare (Buss, 1966). Un alt studiu efectuat de Burnstein și Worchel (1962
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mult sau mai puțin severe (Ulrich et al., 1962; Azrin, Hutchinson și Hake, 1963 citați de Pahlavan). Dependența de filum în declanșarea comportamentului ofensiv la animalele ce au fost supuse unor stimulări "aversive" i-a determinat pe cercetători să emită ipoteza conform căreia atât la oameni, cât și la animalele există o tendință înnăscută spre agresivitate (Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). O ipoteză contrară afirmă în schimb că comportamentul ofensiv nu trebuie considerat la fel cu cel alimentar, sexual etc.
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ofensiv la animalele ce au fost supuse unor stimulări "aversive" i-a determinat pe cercetători să emită ipoteza conform căreia atât la oameni, cât și la animalele există o tendință înnăscută spre agresivitate (Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). O ipoteză contrară afirmă în schimb că comportamentul ofensiv nu trebuie considerat la fel cu cel alimentar, sexual etc. (Scott, 1958 citat de Pahlavan, 1987). În opinia autorilor ultimei ipoteze, nu există nici un mecanism capabil să suscite în mod spontan un stimul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o tendință înnăscută spre agresivitate (Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). O ipoteză contrară afirmă în schimb că comportamentul ofensiv nu trebuie considerat la fel cu cel alimentar, sexual etc. (Scott, 1958 citat de Pahlavan, 1987). În opinia autorilor ultimei ipoteze, nu există nici un mecanism capabil să suscite în mod spontan un stimul intern care să declanșeze atacul. Acești cercetători consideră că mecanismele fiziologice asociate atacului sunt diferite de cele care declanșează comportamentul alimentar sau alte comportamente analoge. Rezultatele la oameni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ales dacă cei care afișează un astfel de comportament au prejudecăți rasiale. Dar acești indivizi par să fie mult mai agresivi în general, indiferent de apartenența etnică a victimei (Leonard și Taylor, 1981 citat de Baron et al., 1994). Aceste ipoteze au fost parțial validate de studiile empirice. Cu excepția câtorva experimente, rezultatele studiilor scot în evidență joncțiunea unui ansamblu de factori ce determină alegerea victimei aparținând unui grup etnic diferit de cel al agresorului (Leonard et al., 1981). Studiile efectuate de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
considerat rezultatul prelucrări lor ilogice și aleatorii, ci mai degrabă o tentativă de obediență față de presupusa cerere a autorității. În acest gen de experimente, dar și în altele, subiecții sunt întrebați ce cred ei despre experiment și dacă au bănuit ipoteza experimentatorului. Acest demers își propune să identifice și eventual să înlocuiască subiecții suspicioși. O reanalizare aprofundată a experimentelor vizând efectul armelor de foc arată că cercetătorii sunt adesea nevoiți să înlocuiască subiecții din motive de suspiciune (Pahlavan, 1987). Carlson, Marcus-Newhall
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din motive de suspiciune (Pahlavan, 1987). Carlson, Marcus-Newhall și Miller (1990) au efectuat o meta-analiză a 57 de studii având ca temă efectul armelor de foc, întrebându-se dacă nu cumva efectul armelor este rezervat doar subiecților care au intuiția ipotezelor experimentatorului. Concluzia autorilor sugerează că prezența atributelor agresivității favorizează actele agresive numai la subiecții care au afirmat că nu bănuiau ipotezele experimentatorului, pentru că subiecții suspicioși, ghicind care sunt ipotezele, au decis să nu colaboreze cu experimentatorul (Carlson et al., 1990
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
temă efectul armelor de foc, întrebându-se dacă nu cumva efectul armelor este rezervat doar subiecților care au intuiția ipotezelor experimentatorului. Concluzia autorilor sugerează că prezența atributelor agresivității favorizează actele agresive numai la subiecții care au afirmat că nu bănuiau ipotezele experimentatorului, pentru că subiecții suspicioși, ghicind care sunt ipotezele, au decis să nu colaboreze cu experimentatorul (Carlson et al., 1990). Pentru Sabini (1992) aceste rezultate nu sunt în totalitate concludente. Se poate crede că subiecții care au recunoscut că sunt suspicioși
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nu cumva efectul armelor este rezervat doar subiecților care au intuiția ipotezelor experimentatorului. Concluzia autorilor sugerează că prezența atributelor agresivității favorizează actele agresive numai la subiecții care au afirmat că nu bănuiau ipotezele experimentatorului, pentru că subiecții suspicioși, ghicind care sunt ipotezele, au decis să nu colaboreze cu experimentatorul (Carlson et al., 1990). Pentru Sabini (1992) aceste rezultate nu sunt în totalitate concludente. Se poate crede că subiecții care au recunoscut că sunt suspicioși în timpul experimentului erau tocmai subiecții mai puțin cooperanți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În cel de-al doilea experiment, subiecții își exprimau agresivitatea față de provocator imediat după încheierea exercițiului fizic. Rezultatele experimentelor au arătat că identificarea exactă a cauzelor activării și disiparea stării de activare diminuează agresivitatea manifestată de subiecți. Aceste rezultate contrazic ipoteza conform căreia activarea fiziologică dinamizează orice comportament în derulare, chiar și pe cel agresiv. * Erotismul și transferul de activare Rezultatele altor experimente contrazic poziția lui Zillmann. O jumătate dintre subiecții care au participat la un experiment realizat de Baron și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
îi îndepărtează pe subiecți de cauza furiei, diminuând astfel eventualitatea ripostei. Totuși acest gen de efect nu se produce decât în cazul unei provocări moderate, pentru că subiectul foarte furios nu va imagina, ci se va răzbuna. Pentru a-și verifica ipotezele, Zillmann a folosit, pentru jumătate dintre subiecți, un film erotic, iar pentru cealaltă jumătate, diapozitive erotice. În paralel, unii subiecții au fost foarte tare provocați, alții mai puțin. Subiecții care au văzut filmul erotic s-au răzbunat mult mai tare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
arătat că efectul este cu atât mai puternic cu cât copilul este în mod obișnuit mai agresiv, ceea ce ne face să credem că filmul violent îi declanșează copilului expresia propriei sale agresivități. Thomas, Horton, Lippincott și Drabman (1977) au verificat ipoteza conform căreia violența televizată îi face pe oameni indiferenți la violența cotidiană. Autorii au împărțit un grup de copii cu vârste între 8 și 10 în două. O jumătate de grup a fost lăsată să urmărească un extras dintr-un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ce duce la dezinhibarea agresivității printr-un proces de dezindividualizare. În afara anonimatului, autorul identifică și alți factori: pierderea simțului responsabilității, activarea fiziologică, stimularea senzorială intensă și confruntarea cu o situație nouă. Experimentul pe care l-a realizat i-a confirmat ipotezele în ceea ce privește efectele așteptate. Studentele ce se pregăteau pentru licență au fost conduse în grup la laborator. Ele trebuiau să îmbrace bluze de laborator foarte largi (pentru a ascunde propriile haine) și să-și acopere fața cu o mască. Alți subiecți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de ușurința cu care americanii își pot procura arme de foc. În țările în care accesul la armele de foc este strict reglementat, frecvența actelor criminale este mult mai redusă. În opinia autorilor, ar mai putea exista și o altă ipoteză care să ne facă să înțelegem mai bine rata crescută de violență în SUA, cu precădere această tendință a americanilor de a căuta soluții agresive pentru rezolvarea conflictelor interpersonale. Archer și McDaniel (1995) au efectuat un studiu internațional ale cărui
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
normal, probabilitatea agresivității pare să scadă. Comparând diferitele rezultate ale raportului, Meyer-Bahlberg (1981) ajunge la concluzia că nu există nici o demonstrație concludentă care să dovedească influența anomaliilor cromozomiale X sau Y asupra creșterii sau diminuării agresivității. Există de asemenea câteva ipoteze legate de cromozomul X suplimentar (XXX) sau sub-numeric (XO). Femeile codate XO se consideră a fi mai agresive decât cele având structura XXX sau XX. Analiza efectuată de Meyer-Bahlberg (1981) demonstrează contrariul, chiar dacă autorul constată că femeile XO sunt mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Meyer-Bahlberg (1981) demonstrează contrariul, chiar dacă autorul constată că femeile XO sunt mai puțin pașnice, în timp ce numărul de femei cu un cromozom X în plus este mai mare în instituțiile psihiatrice, spitalizarea lor neavând însă nici o legătură cu agresivitatea. O altă ipoteză legată de cromozomul X se referă la bărbații cu un număr mai mare de cromozomi X (XXY). Ca și în cazul celor cu un număr mai mare de cromozomi Y, aceștia suferă mai degrabă de o anumită deficiență mentală, fapt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
genetic, un nivel în care stimulii au semnificație afectivă în funcție de trăirile emoționale și afective ale individului și, în sfârșit, un nivel de elaborare cognitivă în care este luat în calcul, dincolo de experiențele personale, contextul sociocultural și de mediu al individului. Ipoteza existenței unui centru nervos al agresivității a fost pusă la îndoială și totalmente refuzată. Totuși unele structuri cerebrale pot avea un rol esențial în declanșarea reacțiilor agresive ca răspuns la stimuli "ostili". Două părți ale sistemului nervos se pare că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sistemului limbic, fie prin întreruperea comenzilor provenind de la cortex. În opinia autorilor, comenzile sunt rezultatul unui proces de învățare, proces care intervine în organizarea microstructurilor creierului după naștere, în funcție de informațiile obținute în urma experiențelor personale (comportamentale, culturale și familiale). Cercetătorii emit ipoteza conform căreia procesul de învățare creează în anumite creiere o sensibilitate mai mare în perceperea amenințărilor. Sistemul limbic este în acest caz mult mai solicitat. Activarea fiziologică și agresivitatea Comportamentul agresiv este legat de asemenea de activarea sistemului nervos simpatic
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că activarea fiziologică crește probabilitatea agresivității, pe când altele sugerează contrariul. * Activarea fiziologică influențează agresivitatea Imaginați-vă că alergați. La un moment dat vă opriți pentru a-i vorbi unui prieten, iar el vă răspunde cu obrăznicie. Cum ați reacționa? În conformitate cu ipoteza care stabilește o corelație între activare și agresivitate, ar trebui să ne așteptăm ca Dvs. să vă agresați prietenul pentru că activitatea fizică întreprinsă precede provocarea. Creșterea activării fiziologice în timpul unei competiții, a unui exercițiu fizic intens, expunerii la un sunet
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Marschall și Gramzow, 1996 citat de Tagney, 2001). Rușinea mai este uneori asociată cu frica, care motivează evitarea sau fuga, provocând paralizia și, în consecință, absența mobilității musculare necesare agresivității. Comportamentul agresiv și stările afective pozitive Unii cercetători au propus ipoteza conform căreia emoțiile negative nu sunt singurele în a influența comportamentul agresiv. Emoțiile pozitive precum empatia sau simpatia față de o persoană ar putea diminua sau chiar împiedica agresivitatea. Vederea victimei suferinde poate induce o reacție "vicariantă" (retrăirea experienței unui eveniment
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
După exemplul mecanismelor de formare a reflexelor condiționate, succesul acestor reacții va produce formarea obișnuințelor. În opinia lui Hull (1943), reacțiile astfel obținute sunt măsurabile, parametrii lor reflectând starea afectivă a organismului. Dollard, Miller, Doob, Mowrer și Sears (1939) avansează ipoteza conform căreia întreruperea reacțiilor în timpul executării creează organismului o stare afectivă denumită "frustrare". Starea afectivă astfel declanșată s-ar traduce, în opinia autorilor, printr-o tendință specifică de a face rău altuia (provocarea agresivității). În acest sens, toate acțiunile ulterioare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
șanse ca acesta să o agreseze pe surioara lui mai mică decât să agreseze o altă învățătoare. Mai multe puncte enunțate de Miller i-au intrigat pe cercetători, mai ales din cauza unor ambiguități. Zillmann (1979), de exemplu, atrage atenția asupra ipotezei conform căreia inhibarea agresivității ar fi mult mai slabă decât provocarea acesteia. Zillman consideră că argumentele lui Miller se bazează pe studiile experimentale asupra animalelor, referindu-se la un studiu în care animalul în căutare de hrană primește la capătul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se referă la evaluarea potențialelor ținte ale agresivității sau la evaluarea țintelor și la compararea acestora cu agentul de frustrare. Oricare n-ar fi situația, mai rămâne nerezolvată problema dimensiunii evaluării. Este vorba despre dimensiunea fizică, semantică sau alta? Criticii ipotezei frustrare-agresivitate au început prin a analiza lucrarea publicată de către unul dintre autori. Miller (1948) credea că frustrarea provoacă un set de comportamente, incluzând și comportamentul agresiv. Astfel ideea conform căreia frustrarea provoacă întotdeauna agresivitate a fost treptat abandonată chiar de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]