27,128 matches
-
fi a priori spațiul oricărei posibilități de găzduire. Ambiguitatea găzduirii oferite lui Ulise de către feacieni la Scheria ar putea să datoreze unele din trăsăturile ei tensiunii surde privitoare la putere între regină și rege, Arete și Alcinou, pe care o lectură precisă a textului ne lasă s-o ghicim. Necesitatea unei astfel de armonii se găsește totodată în timp, în economia materială și în calitatea legăturii. La Fontaine (Filemon și Baucis, 1685), în traducerea sa liberă îl parafrazează pe Ovidiu și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sa casă. Dacă este frumos să călătorești, în ciuda primejdiilor și furtunilor, întoarcerea se dovedește mult mai dificilă decât s-ar fi putut imagina 172. Nu numai că Itaca apare în Odiseea ca o încercare a timpului, încercare complexă cu multiple lecturi posibile, dar, prin intermediul multiplelor rescrieri ale întoarceii lui Ulise în cultura occidentală, Itaca se transformă de-a lungul timpului și-al secolelor. François Hartog 173 a arătat că pe mare Ulise este nimeni și că o moarte pe mare ar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
voința de a găsi în scris un derivativ la angoasă: " Ideile acestea triste mă urmăreau fără voia mea și îmi făceau călătoria neplăcută [...] Mă gândii să-mi amăgesc visărilor ocupându-mă de un subiect anume". Tema e dată de o lectură care se nimerește să fie foarte potrivită 319. "Lectura mea obișnuită de seara era Biblia și am citit-o în întregime în felul acesta cel puțin de cinci sau șase ori. În seara aceea cum mă prindea somnul, am prelungit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
angoasă: " Ideile acestea triste mă urmăreau fără voia mea și îmi făceau călătoria neplăcută [...] Mă gândii să-mi amăgesc visărilor ocupându-mă de un subiect anume". Tema e dată de o lectură care se nimerește să fie foarte potrivită 319. "Lectura mea obișnuită de seara era Biblia și am citit-o în întregime în felul acesta cel puțin de cinci sau șase ori. În seara aceea cum mă prindea somnul, am prelungit lectura până tărziu și am citit toată cartea ce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care se nimerește să fie foarte potrivită 319. "Lectura mea obișnuită de seara era Biblia și am citit-o în întregime în felul acesta cel puțin de cinci sau șase ori. În seara aceea cum mă prindea somnul, am prelungit lectura până tărziu și am citit toată cartea ce se încheie cu Levitul din Efraim și care, dacă nu mă înșel, este cartea Judecătorilor, căci n-am mai deschis-o de atunci. Povestirea aceea mă impresionă mult și o continuam într-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Imagine a unei incorporări, a trecerii de la exterior la interior, de la partea izolată la întreg. Despre acest corp la corp al ospitalității, Gustave Flaubert ne dă un bun exemplu în rescrierea pe care o face legendei Sfântului Iulian a cărei lectură atentă ne arată că aceasta este o poveste despre distanță, pipăit și piele. Dar nu este vorba de o poveste oarecare ci de cea a unui sfânt pentru care lucrurile nu pot fi trăite decât în absolut. In povestirea sa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de enunțuri verosimile și de enunțuri neverosimile introduc o distanță ironică între o optică voit "naivă" și cea a cititorului modern "luminat" preocupat de verosimil și sceptic 345, aruncă o îndoială constantă asupra evenimentelor miraculoase. Cititorul este condus la o lectură dublă, una identificatoare, cealaltă critică operând într-o distanță mistificatoare, fără ca echilibru între cele două să fie afectat. Ironia lui Flaubert se găsește la toate nivelurile: în detalii mărunte (ca piticul care apare dintr-o prăjitură), în pastișarea lui Chateaubriand
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Mediu și despre arta vânătoarei. Aflu detalii superbe și noi; cred că pot realiza o culoare amuzantă" (1 iunie 1856)351. Detaliul acestor surse a fost îndelung studiat de către critică și nu menționăm decât câteva elemente semnificative din aceste numeroase lecturi (dintre care unele fusesră deja făcute pentru Ispitirea Sfântului Anton). A citit Mesnagier de Paris, studiile lui Maury, Credințe și legende ale Evului mediu, Credințe și legende ale Antichității, dar și o lucrare de Maury, Halucinații hipnagpgice sau teroarea simțurilor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o origine pierdută nu este decât un miraj contribuind la o dezorientare generală, fiindcă exilul în afara ținutului natal nu poate rezolva dilema eroului, nici să împiedice împlinirea teribilei profeții. Dar miraj este și ansamblul poveștii care poate fi obiectul unor lecturi contradictorii. Fiindcă mai multe puncte de vedere sunt posibile între explicația pur rațională pe care Flaubert o sugerează și punctul de vedere intern, propriu mentalității medievale. Profețiile auzite de către tată și de către mamă oscilează între obiectivitate și subiectivitate. Ele sunt
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și olfactive asemănătoare ("suflul nărilor ei avea dulceața trandafirilor; un nor de tămâie se ridica din cămin, valurile cântau") țin de un delir halucinatoriu care a fost alimentat de către mentalitatea religioasă supersițioasă, deschisă către supranaturalul Evului Mediu, ca și de lecturile mai contemporane din Viețile Sfinților și Florile Sfinților. Totuși Flaubert nu ia nici o atitudine și, mulțumindu-se de relateze o poveste, născută ea însăși dintr-un vitraliu (poveste nemișcată, imobilizată, pietrificată în sticlă) îl lasă pe cititor să aprecieze el
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu darul său de a pândi, se ivește pe neașteptate "sosind de nu se știe unde), aceeași vechime (gazda este îmbrăcată cu aceeași haină de modă veche, are un pistol din secolul trecut), aceeași privire mândră, sumbră și bănuitoare, aceleași lecturi anacronice (în bibliotecă are cărți vechi cu caractere din secolul al XVII-lea, "vechi cronici regionale în latină și în italiană"), cărți bogat legate, împodobite cu blazoane) caracterizează aceste ființe fantastice care par să fi scăpat timpului. Iar atașamentul naratorului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a mai pune la socoteală maladiile nervoase care ating pe oamenii rătăciți de către pasiuni tulburi în forme paroxistice, în care este privilegiată viața claustrată, cu schelete sale în dulap, sau mai degrabă cu moartele sale în cavou, au grile de lectură bine stabilite de către o familiară intertextualitate. Exceptând faptul că un cavou este totodată o închisoare dar și o pivniță cu praf de pușcă! Cu o fină ironie, Landolfi ne lasă să reflectăm la cât de explozive sunt profunzimile întunecate și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de pagini pentru ziua a patra și o sută cincizeci pentru a cincia. O asemenea progresie ce seamănă cu baterea pasului pe loc a lui K. în sat atestă împotmolirea diegetică care arată că, cu cât înaintezi mai mult în lectură, cu atât se petrec mai puține lucruri, sau că mai degrabă că, cu cât sunt mai multe fapte notabile, cu atât mai puțin progresăm, ca și cum abundența cuvintelor ar acoperi vanitate și puținătatea actelor. Faptul cel mai remarcabil pare a fi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
intelectuale dezvoltate (fruntea mare) în detrimentul altor facultăți (și în special instinctul) sau situația evreului oprimat precum și cea a unui vampir care se apleacă spre prada sa. Dar și mai mult este evocat Moise de Michelangelo (cu ecouri probabil dintr-o lectură de Freud)584. Puterea terifiantă a figurii în căutare de stăpânire trimite fără nici o îndoială la ideea de tată arhaic, a imaginii tatălui pe patul de moarte copleșit de propria sa greutate. Un alt "portret", fiindcă atât de mult descrierea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aceea el notează în Jurnal (16 noiembrie 1910), în timp ce citește Ifigenia în Taurida: "Ceea ce merită cu adevărat admirație este această limbă uscată în gura unui adolescent pur [Oreste]. Fiecare cuvânt este dus de către vers în fața cititorului în clipa însăși a lecturii, la o înălțime unde rămâne într-o lumină gingașă poate dar pătrunzătoare". Desigur, Kafka nu repune niciodată în cauză faptul de a scrie în germană, care este limba sa, în ciuda unei stranietăți legate de un germanism de împrumut. K., arpentorul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cineva ar deschide acum ușa și mi-ar pune o întrebare? Nu aș fi oare eu însumi ca cineva care vrea să-și păstreze secretul?"638 Concluzii Când dorința de ospitalitate se confundă cu dorința de literatură Pentru că actul de lectură este în mod fundamental un act de ospitalitate pe care textele însăși l-au descris din plin, arătând destinul rezervat acestui cuvânt străin, sub forma primirii volumului, pe care îl lăsăm să intre nu fără curioasă nerăbdare în casă și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sau sub un copac, sau în orice alt loc prielnic liniștii, retras, după ce s-a golit de tot ce îl înconjoară, îndepărtând orice sursă de zgomot exterior și păstrând această căldură indispensabilă actului pasiv și imobil pe care îl constituie lectura și izolarea ei. Astfel Guy de Malivert, din povestirea lui Théophile Gautier, Spirite, este, la începutul romanului, așezat "într-un excelent fotoliu aproape de cămin, unde ardea un foc bun". El a luat toate măsurile pentru a petrece acasă o seară
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o perlă unică de dragoste. Nu se pune problema de a da o extensie metaforică exagerată noțiunii de ospitalitate. Dacă am ales exemplul romanului lui Gautier, este pentru că el pune în abis (dar o fac și multe altele) actul de lectură ca ospitalitate, cu diferitele sale ingrediente, astfel încât, cititorul, Guy de Malivert devine scriitor el însuși, narând sub un dicteu supranatural viața Laviniei d'Aufideni. Astfel noi, cititori ai lui Gautier, găzduim o carte, un personaj, Malivert care și el găzduiește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
noi, nu este nici accidental, nici contingent faptul că una dintre primele cărți fondatoare ale literaturii occidentale, Odiseea, are ca centru și cheie de boltă chestionarea ospitalității și că de la Cervantes la Kafka, revin neobosit și obsesiv în literatură problema lecturii și scriiturii ca fantomă a ei (Benveniste a putut să sublinieze proximitatea semantică dintre Gast și Ghost).643 Ni se pare că unul dintre răspunsurile la această întrebare ține de esențiala intertextualitate a oricărei scriituri. Fiindcă nu există text decât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sine interoghează la nesfârșit exterioritatea și dorința de identitate, a unei identități întotdeauna incomplete și care îl reclamă pe celălalt pentru a se desăvârși ca punct de perspectivă și punct de fugă. În Adio lui Emmanuel Levinas, Derrida face o lectură din Totalitate și infinit și semnalează unul din paradoxurile care îi pare foarte straniu ale ospitalității: " Pentru a îndrăzni să spunem bun venit, insinuăm, poate, că suntem acasă, că știm ce înseamnă aceasta, să fii acasă și că acasă primești
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Textul e plin de citate și de aluzii, la Baudelaire, de exemplu. Mandiargues scrie, "după" Literatură. Acest joc permite un umor elegant în care păstrarea unei anumite distanțe rămâne regula "(Iwona Tokarska, "André Pierre de Madiargues, pièges et plaisirs de la lecture", în Lendemain, 91 /92, 1998, p. 53). 270 Ospitalitatea ca un conținător ne poate face să ne gândim la Nașterea-Originea lumii de Courbet care pune în scenă un sex căscat. 271 Claude Leroy, "La parade du montreur du textes", în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dacă inima e tratată mai bine decât trupul", *trad. rom. III, p. 359 (nota trad.). 315 Pléiade, II, 80. 316 Pléiade, II, 81. 317 Confesiuni, Pléiade, I, 354. 318 Pe drum fuseseră prinși de o ploaie strașnică. 319 Această "ultimă lectură înainte de plecare" îi pare "destul de potrivită" cu vederile lui: "[Ea] îmi oferea ceva intermediar între starea în care mă aflam și cea în care puteam să ajung, puteam din când în când să mă las pradă gândurilor negre și apoi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care, de la Cervantes la Flaubert și la Calvino, a alimentat multe creații romanești și a constituit obiectul a numeroase studii; vezi Wolfgang Iser, Der Akt des Lesens: Theorie äthetischer Wirkung, München, fink, 1976; A. Montandon (ed.), Le Lecteur et la lecture dans l'oeuvre, Presses Universitaires Blaise Pascal, Clermont-Ferrand, 1982; Michel Picard, La lecture comme jeu, Minuit, 1986; vezi, de asemenea, de același autor, Lire le temps, Minuit, 1989 și La lecture littéraire (ed. Michel Picard), Clancier-Guenaud, 1987. 641 Gérard Genette
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și a constituit obiectul a numeroase studii; vezi Wolfgang Iser, Der Akt des Lesens: Theorie äthetischer Wirkung, München, fink, 1976; A. Montandon (ed.), Le Lecteur et la lecture dans l'oeuvre, Presses Universitaires Blaise Pascal, Clermont-Ferrand, 1982; Michel Picard, La lecture comme jeu, Minuit, 1986; vezi, de asemenea, de același autor, Lire le temps, Minuit, 1989 și La lecture littéraire (ed. Michel Picard), Clancier-Guenaud, 1987. 641 Gérard Genette, Seuils, Editions du Seuil, 1987. 642 Este oare nevoie să mai spunem că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fink, 1976; A. Montandon (ed.), Le Lecteur et la lecture dans l'oeuvre, Presses Universitaires Blaise Pascal, Clermont-Ferrand, 1982; Michel Picard, La lecture comme jeu, Minuit, 1986; vezi, de asemenea, de același autor, Lire le temps, Minuit, 1989 și La lecture littéraire (ed. Michel Picard), Clancier-Guenaud, 1987. 641 Gérard Genette, Seuils, Editions du Seuil, 1987. 642 Este oare nevoie să mai spunem că și alte texte ar fi putu fi invocate, de la Cervantes la Jabès, de la Shakespeare la Dickens, de la Thomas
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]