24,747 matches
-
ce se săvârșesc aproape în fiecare noapte, vizează tocmai aceste valori. Autorii sunt întotdeauna în haina militară română sau germană. Măsuri luate: S'a interzis intrarea în Ghettou tuturor militarilor români sau germani Niciun vehicol militar nu are voie să pătrundă în Ghettou fie ziua fie noaptea, decât numai cu autorizație specială S'au înființat patrule de poliție tari și bine înarmate cari au ordin să aresteze, iar în caz de opoziție să facă uz de armă orice militar sau mașină
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
români pe toți locuitorii din Bucovina, Transilvania, Banat, Basarabia, Dobrogea Nouă, fără vreo altă formalitate. Prin această încetățenire în masă, s'a deschis evreilor drum larg de infiltrațiune în toate ramurile de activitate ale țării românești. Această infiltrațiune persistentă și pătrunzând tot mai adânc în organismul Statului Român, a trezit o rezistență naționalistă românească din ce în ce mai accentuată. Reacțiunile însă erau stânjenite de starea legislativă în țară, de spiritul democratic din Europa și de oarecare carență a partidelor politice. Întronarea unui regim național-socialist
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
departe, încât au lansat versiunea că guvernul "va româniza și munca de interes obștesc". * d). În concluzie: La măsurile luate contra evreilor, riposta lor a fost rezistența și intervenții în toate direcțiile, iar acolo unde au găsit frontul slab, au pătruns și și-au ajuns scopul. Marele Cartier General sesizat de toate aceste nereguli a luat măsuri succesive, care au îndreptat în mare parte lucrurile, iar de experiența făcută, se va profita în viitor. S'a dovedit că evreii, ca să scape
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Vă spune descrierea unei stări de fapt, unele momente care clarifică problema de care este vorba. Am făcut-o, conștienți de datoria populațiunii evreiești a acestui oraș de a contribui, cu toate puterile ei, la exigențele Statului, am făcut-o, pătrunși de spiritul acestei populațiuni, care este dornică de a dovedi spiritul ei de devotament și lealitatea ei prin jertfele celei mai mari. Cutezăm a crede că Excelența Voastră, cunoscătorul tuturor problemelor ce interesează Bucovina, va binevoi a admite aceste expuneri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
bună decît condiționarea comerțului de emigrare. În acest caz, Jackson ar fi pierdut teren. Mai mult decît atît, insistențele lui ar fi stîrnit oprobriul multor congresmeni care voiau să înlăture deficitul comercial al Americii, dînd președintelui instrumentele necesare pentru a pătrunde pe piețe mai largi. Pe 15 martie, Kissinger s-a întîlnit cu Jackson și Ribicoff. Jackson voia ca Moscova să garanteze în scris că va elibera 100.000 de vize de emigrare anual. Kissinger știa că sovieticii nu aveau să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ambasadorul Barnes, care i-a arătat raportul pe care-l întocmise ambasada, în primăvară, privind statutul ungurilor în România. Una din principalele plîngeri ale acestora se referea la foamea culturală. Bucureștiul limitase numărul de cărți și reviste ungurești care puteau pătrunde în țară. Deși admitea adevărul acestor spuse, Barnes argumenta în raportul său că restricțiile se datorează faptului că Bucureștiul vede în publicațiile ungurești o cale de promovare a unei poziții prosovietice în politica externă și de încurajare a revanșismului 1823
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aduce dovada faptului că a însănătoșit oameni bolnavi. Nu avem însă documente care să ateste faptul că a primit „autorizație” de la o altă instanță, în afară de Dumnezeu. Iubirea divină pe care o avea El a radiat o forță vitală ce a pătruns în corpul, mintea și spiritul celor ce i-au cerut ajutorul, activând un răspuns vindecător în fiecare celulă. Reflexologia n-ar trebui supusă restricțiilor umane. Este o metodă naturală pe care oricine o poate folosi pentru sine sau pentru alții
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
vom concentra asupra zonei care guvernează urechile. Să începem cu urechea externă și să urmăm vibrațiile sonore până la creier. Revedeți harta zonelor reflexe de la pagina 44. Zona 5 continuă până în vârful degetului mic și corespunde urechii externe, locul prin care pătrund vibrațiile sonore. Zona 4 urmează vârful degetului inelar, care reprezintă o cale prin care energia vitală ajunge la ureche. Zona 3 trece prin degetul mijlociu și este canalul care amplifică unda sonoră și o duce până la timpan. Zona 2 începe
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
în jos. Puneți degetul mijlociu în spatele lobului, spre gât, și veți simți o adâncitură. Acesta este un punct reflex special, care va fi probabil dureros la apăsare. Folosiți mișcări ușoare de rotire, presând încet, pentru a permite energiei vindecătoare să pătrundă în canalele urechii interne. Problemele de auz pot avea o varietate de cauze, cum ar fi dezechilibre ale urechii interne, alergii, inflamații sau congestia sinusurilor. Problemele urechilor se mai pot declanșa datorită unei glicemii prea ridicate sau prea scăzute ori
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
care face legătura între esofag și stomac. Acesta este cunoscut sub numele de orificiu hiatal. Când partea superioară a stomacului se dilată, inelul hiatal de la intrarea în stomac nu mai funcționează normal și rămâne puțin deschis, permițând sucului gastric să pătrundă în esofag. Acest lucru provoacă o senzație de arsură lângă inimă și uneori chiar în brațul stâng, ca în cazul simptomelor de infarct. Stimulați punctul reflex al diafragmei, aflat în centrul fiecărei palme. Activați și zona reflexă a V-ului
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de autoritățile statele. O ultimă constatare, menită să puncteze epilogal acest capitol introductiv. În pofida respectării practicii devoalante a prezentării sinopsisului, care dezvăluie din capul locului tainele teoretico-metodologice ale lucrării de față, păstrăm speranța că cititorul care se va încumeta să pătrundă în hățișul textual care se întinde înaintea lui va fi răsplătit pentru efortul său. Alte surprize conceptuale îndosite în paginile volumului stau a fi descoperite. * * * Același imperativ moral al aducerii aminte apasă și asupra autorului cărții de față. Asumându-mi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
educațională, unificare comunicațională etc.) s-a produs doar în intervalul 1870-1914, când forțele modernizării au contribuit din plin la integrarea societală. Printre cele mai importante forțe integratoare care au creat Franța națională se numără sistemele educaționale și juridice care au pătruns întreg teritoriul țării, rețeaua de drumuri și căi ferate care au facilitat comunicarea internă, și instituirea serviciului militar univeral. Rezultatul conjugat al acestor procese tranformatorii, prin care provinciile rurale ale Franței au fost colonizate național, a constat în conversia identitară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
arbitrariul unor interese exogene politicile curții austriece de a-și extinde autoritatea imperială, în contra puterii nobiliare maghiare și a celorlalte națiuni politice a căror uniune dădeau alcătuirea status quo-ului politic transilvănean, prin convertirea la catolicism a românilor ortodocși. Reforma protestantă, pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat unitatea de credință catolică ce îi solidariza pe dominatorii politici ai Transilvaniei împotriva plebei valahe alcătuită în covârșitoarea sa majoritate din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile confesionale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încât, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, întregul discurs istoric va fi turnat în jgheaburi naționaliste. Până și rivalul său doctrinar, comunismul, care a debutat în forță prin etalarea unui antinaționalism manifest, s-a lăsat, în cele din urmă, pătruns de "duhul naționalist". De două veacuri, conștiința identitară a românilor, precum și conștiința lor istorică, șed sub semnul ideii naționale. Acesta este motivul pentru care memoria colectivă a românilor nu poate fi înțeleasă decât inspectată prin optica evoluției doctrinei naționalismului. Construind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fie utilizată limba maternă. Câteva concluzii preliminare trebuie desprinse în acest punct al relatării, cu privire la procesul de etatizare a învățământului anterior confesional de către statul habsburgic. Reformele educaționale inițiate de împărăteasa Maria Tereza și continuate de Iosif al II-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor de stat. Curtea de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de a întemeia iubirea către dânsa pe ura altor țări, nu se mai potrivesc cu vremea în care trăim. Patriotismul din vremea de acum trebuie unit cu iubirea de omenire [...] (p. 41). Speranța lui Aaron este că "acela care este pătruns de această iubire sfântă [iubirea omenească prescrisă de creștinism], își va iubi și patria și nația sa, deși nu cu chipul acela esclusiv ca cetățenii vechi" (p. 40). Patriotismul, etalând o virtute civică temperată de moralitatea legii creștine, devine astfel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fiecărui cetățean, sunt un bold însuflețitor pentru duhul patriotic" (p. 48). Implicându-i pe cetățeni în viața publică, făcându-i parte constitutivă a corpului politic, statul republican își formează indivizi "gata a face orice jertfă" (p. 51). Asemenea cetățeni, pătrunși de un nobil patriotism, dau și jertfesc tot pentru patrie, pentru că ei sunt încredințați că tot ce au, de la patrie au; și că ei nu dăruiesc patriei, ci plătesc o datorie către dânsa, și aceasta este una din cele mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deosibit, cu tăria brațului său celui nebiruit, și cu statornicia sufletului său celui mare a oprit vitejește potopul puterii turcești, de a nu se întinde asupra Europii dela Apus și de a nu se lăți barbaria în locurile pe unde pătrundea el. De când turcii Osmani au înfipt picior statornic la Răsăritul Europii și au îngrozit toată partea aceasta de lume, națiile creștine, pe care poziția geografică sau politică le făcu să tremure de puterea lor, n-au avut afară de Ioan Corvinu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Teodor, 1970, p. 90). Prin mixul de continuitate și inovare în raport față de moștenirea patrimoniului Școlii Ardelene, despre Aaron se poate spune că el a fost cel care a deschis ecluzele erudiției istoriografice cantonată în iluminismul transilvănean prin care a pătruns reflecția însuflețită de spiritul romantic. Opera istorică a lui Florian Aaron, în ciuda certelor pulsații naționaliste, rămâne totuși încastrată registrului provincial, fiind scrisă din perspectiva istorică a Țării Românești. Însă, lansând în circulație idei manifest naționaliste care revendicau refacerea unității politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și a se duce întralt loc unde putea să fie scutiți de toate necazurile acelea. Așa dar puinduse în fruntea lor un prinț Radul Negru care era Domn în pământul Făgărașului și al Omlașului, a trecut munții dincoaci și a pătruns în Romania, la anul 1290" (Aaron, 1839, pp. 38-39). Prin aceasta, ortodoxia este încorporată în însăși genetica statală a Țării Românești. Statalitatea devine o modalitate de prezervare a ortodoxiei, una din rațiunile de a fi ale statului fiind aceea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
referință definit de coordonate mistice înlăuntrul căruia se va desfășura discursul său, Delavrancea își formulează miezul interogativ la care va aduce un răspuns exaltant: "Copii, ce e Patria, ce e patriotismul?". "Ce este" se întreabă mai departe cărturarul, încercând să pătrundă mai adânc în vălurile care înfășoară acest fenomen enigmatic "acest sentiment care răscolește toate puterile unui om, și în anumite clipe, îl ridică mai presus de existența lui și-l face să moară de bună voie pentru liniștea și mărirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Smîrdan. Spiritualitatea. Pe planul spiritualității românești, ideea diriguitoare sub specia căreia se organizează valențele spirituale ale poporului român este cea de creștinator al barbarilor. Premisa necesară a acesteia este, desigur, ideea creștinismului genetic al românilor, potrivit căreia creștinismul răsăritean a pătruns în miezul identitar al românilor în timpul formării naționalității acestora încă din primele secole după Hristos. Teza creștinismului incipient a fost lansată de Samuil Micu în 1805, care a susținut că doctrina creștină a fost îmbrățișată de romanii așezați în Dacia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
convingerea blagiană a "fatalității etnice" (Crainic, 1929, p. 6). Această imperioasă pecete etnică definește coordonatele ontologice ale sufletului românesc, imprimându-se implacabil pe fiecare expresie a culturii autohtone. Națiunea etnică este inescapabilă. Născut în marele organism al neamului de sânge pătruns de cheagul conștiinței unității de destin istoric care este națiunea, individul va muri ineluctabil în matca neamului său care i-a dat viață. "Cum cineva nu poate sări peste umbra lui, de asemenea, nu va putea ieși din sfera influențelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-o se apropie de a fi o cacofonie în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea unei copleșitoare atitudini chietiste, pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al expresiei". Aceasta apasă și mai greu când obiectul expresiei devine însăși filosofia lui Blaga. Singura rută de scăpare din acest impas pare a fi soluția de a-i da cuvântul filosofului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]