24,934 matches
-
Kitsch și evidențiabil numaidecât în portret, constituie un aliaj imperfect dintre decorativismul Jugendstil cu pictura unei état d'âme simboliste. De asemenea, aceeași artificialitate a feeriilor sale, care fac vizibil atât un eclectism, cât și un omagiu prea apăsat față de pictura maeștrilor săi simboliști, devine doar în parte manieră, în parte constituind un propriu al picturii simboliste, cu încercarea de a crea o realitate paralelă a visului și reveriei. Pictura lui Loghi va oscila între debordanța cromatică și nota de melancolie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei état d'âme simboliste. De asemenea, aceeași artificialitate a feeriilor sale, care fac vizibil atât un eclectism, cât și un omagiu prea apăsat față de pictura maeștrilor săi simboliști, devine doar în parte manieră, în parte constituind un propriu al picturii simboliste, cu încercarea de a crea o realitate paralelă a visului și reveriei. Pictura lui Loghi va oscila între debordanța cromatică și nota de melancolie care vine pe filiera picturii germane, topită încetul cu încetul în lumea pastelată a feriilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vizibil atât un eclectism, cât și un omagiu prea apăsat față de pictura maeștrilor săi simboliști, devine doar în parte manieră, în parte constituind un propriu al picturii simboliste, cu încercarea de a crea o realitate paralelă a visului și reveriei. Pictura lui Loghi va oscila între debordanța cromatică și nota de melancolie care vine pe filiera picturii germane, topită încetul cu încetul în lumea pastelată a feriilor sale. VIII.2. Ștefan Luchian între secesionism și impresionism După cel de-al Doilea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
doar în parte manieră, în parte constituind un propriu al picturii simboliste, cu încercarea de a crea o realitate paralelă a visului și reveriei. Pictura lui Loghi va oscila între debordanța cromatică și nota de melancolie care vine pe filiera picturii germane, topită încetul cu încetul în lumea pastelată a feriilor sale. VIII.2. Ștefan Luchian între secesionism și impresionism După cel de-al Doilea Război Mondial, critica îl recuperează pe Luchian și pe o serie de alți pictori, sub semnul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
așa cum contemporanul lui, D. Anghel, a fost poetul lor"435. Theodor Enescu, Petru Comarnescu 436, Maria Benedict 437 sau Jacques Lassainge 438, pentru a numi doar o parte dintre principalii exegeți ai operei pictorului, scot în evidență tematica socială în picturile lui Luchian, obnubilând aproape complet cealaltă dimensiune a influenței Jugendstil-ului în opera sa, plasând-o într-un registru minor, sau circumscriind-o unei etape tranzitorii a formării sale. Theodor Enescu configurează acest context secesionist cu care Luchian luase contact
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau circumscriind-o unei etape tranzitorii a formării sale. Theodor Enescu configurează acest context secesionist cu care Luchian luase contact prin studiile sale la München, unde pleacă în toamna anului 1889 pentru a se înscrie la Academia de arte frumoase. "Pictură idealizantă cu teme mitologice și fantezii decorative făceau o seamă de artiști, care mai târziu se vor grupa sub numele de secesioniști, printre care și Franz von Stück, înrudit ca viziune cu poeticul Arnold Böcklin, dar cu timpul căzând în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
timp, Jacques Lassainge descrie această experiență ca excesiv de academică și deceptivă, sugerând faptul că mediul francez a avut un impact mult mai mare asupra artistului. Și Theodor Enescu, care își dedică o bună parte din activitatea sa de cercetare studierii picturii lui Luchian și a contextului cultural în care evoluează și se formează pictorul, tinde să minimalizeze această dimensiune a creației sale, caracterizată printr-o manierizare până la Kitsch a Jugendstilului în pictura reprezentanților acestora și epigonilor lor. Jugendstilul, termenul german pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o bună parte din activitatea sa de cercetare studierii picturii lui Luchian și a contextului cultural în care evoluează și se formează pictorul, tinde să minimalizeze această dimensiune a creației sale, caracterizată printr-o manierizare până la Kitsch a Jugendstilului în pictura reprezentanților acestora și epigonilor lor. Jugendstilul, termenul german pentru Art-Nouveau, incorporează Kitschul ca ideal de frumusețe, accesibilizat, precum și senzualitatea unui erotism minat de delicioase ambiguități. Prin urmare, o critică lipsită de parti-pris-urile unor ierarhizări severe, urmărind atât liniile de forță
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Luchian, orientate întru sublinierea originalității artistului. Accentul cade în critica postbelică pe felul în care acesta se disociază ulterior de orice influență pentru a-și descoperi propria sa identitate artistică. Theodor Enescu trasează harta influențelor având centrul de greutate în pictura impresionistă și ca model pe pictorul Manet, evidențiind cu acribie cum, la un moment dat, obiecțiile care i se aduc pictorului român referitoare la abordarea impresionistă a tablourilor sale se regăsesc cu o uimitoare precizie în obiecțiile pe care critica
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alegerea unor teme sociale. În contextul acestei interpretări sociologizante, amprentate ideologic, accentul cade asupra felului în care opera reprezintă biografia, asupra modului în care ea se constituie în protest social, asupra preluării unor motive rustice sau bucolice. Influența benefică a picturii lui Grigorescu, recunoscută plenar de poet, Grigorescu este ales ca simbol al secesioniștilor români, pentru deschiderea estetică curajoasă operată de pictura sa -, este incorporată creator de pictor. În inventarul artistic aflat la baza acestei recuperări umanist-socialiste a lui Luchian se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modului în care ea se constituie în protest social, asupra preluării unor motive rustice sau bucolice. Influența benefică a picturii lui Grigorescu, recunoscută plenar de poet, Grigorescu este ales ca simbol al secesioniștilor români, pentru deschiderea estetică curajoasă operată de pictura sa -, este incorporată creator de pictor. În inventarul artistic aflat la baza acestei recuperări umanist-socialiste a lui Luchian se află lucrări precum: Popas în pădure (1899), Bătrân cerșetor, La împărțitul porumbului (1904), Moș Niculae (1905), Cobzarul, Safta Florăreasa (1901), Sfârșit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
urbane, Mahalaua Dracului (1898), Ghereta din Filantropia etc. Theodor Enescu demonstrează că o parte dintre aceste tablouri se află sub influența unui simbolism difuz care, le disociază de scenele de pitoresc urban sau de intențiile evident polemice, specifice, mai degrabă, picturilor unui Octav Băncilă. Pictorul nu face propriu-zis critică socială, iar periplul său prin mahalalele Bucureștiului găsește în el sensibilitatea observației, fără ictusul vaticinar al militantului socialist. Într-un tablou precum Popas în pădure, figurile personajelor, un bătrân însoțit de un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
om de o excepțională generozitate și de o mare naturalețe. Virgil Cioflec, care s-a aflat mai des în preajma pictorului, a menționat nu numai extrema sensibilitate a acestuia, dar și o serie de considerații privitoare la relația dintre natură și pictură în concepția pictorului. Chiar dacă respinge artificialitatea, pictorul nu este partizanul transcrierii naturii în tablou, ci filtrării ei printr-o "état d'âme". Theodor Enescu face un portret al artistului la tinerețe prezentându-l ca funciar antiteoretic, urmându-și propriile instincte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
partizanul transcrierii naturii în tablou, ci filtrării ei printr-o "état d'âme". Theodor Enescu face un portret al artistului la tinerețe prezentându-l ca funciar antiteoretic, urmându-și propriile instincte: "eu fac ce simt și mă căznesc să înțeleg", "pictura nu se face cu idei, se face cu emoție". Estetica și practica picturală la Luchian întrețin, în opinia criticului, o relație aproape simbiotică, de unde și riscul ca opera sa să fie supusă "unui empirism primejdios". Theodor Enescu îl plasează în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iar criticul asimilează Decadentismul noului termen care se impune odată cu manifestul lui Moréas aplicat ulterior și artelor plastice. Foarte adesea, primul este utilizat de criticii de artă ai perioadei fin de siècle pentru a caracteriza anumite nuanțe și afilieri în pictura românească. Pentru cuprinderea operei lui Luchian este mai eficientă utilizarea alternativă a termenilor, cu preoponderență a celui de simbolism, acolo unde el face loc unor nuanțări și accente necesare. "Cei doi termeni nu trebuie separați de contextul în care ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Maiorescu pentru a sublinia dulcegăria unei anumite maniere, fără a utiliza termenul de "decadent". Afinitățile lui Luchian nu ar urma astfel de sensiblerii, "mievrerii", ci s-ar focaliza către un strat profund al trăirilor pe cale de a fi eliberate în pictura sa ca tensiune adevărată și tragică a actului creator. Ca și în cazul decadentismului, criticii comit aceeași greșeală, subliniind versantul negativ: nota de superficialitate, înlocuirea profunzimii cu abilitățile tehnice, manierismul și moda cu ușurătățile ei constitutive. Cu siguranță că Luchian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
număr al revistei Ileana, predilecția sa pentru figurile feminine fiind considerată și de Theodor Enescu printre alții ca o trăsătură specifică Art Nouveau-ului pe care-l practică pictorul în această perioadă. "În simbolism a existat o continuă, reciprocă osmoză între pictură și literatură, într-un sens cu totul nou decât în timpul romantismului, și deseori pictorii (numeroase exemple ar putea fi invocate) simțeau nevoia unei culturi literare și chiar a unui exercițiu literar, ce nu era numai un simplu "violon d'Ingres
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
loc din tapiseria vegetală. Desenele acuarelate, servind drept antract panourilor decorative, relevă finețea compozițiilor, punând în evidență virtuozitatea liniei și capacitatea pictorului de a lucra pe suprafețe întinse. Desenul alunecă spre o "scriitură artistă", tendință cultivată de Art Nouveau, conferind picturii virtuozitatea scriiturii decorative, fapt care duce la asimilarea panourilor decorative ale lui Luchian cu rococo-ul. Luchian primește o comandă, urmând să execute câteva panouri decorative pentru Palatul Societății Funcționarilor Publici construit cu elemente decorative în stil Art Nouveau de către
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și abilități "meșteșugărești". Dintre poeți, Arghezi își va trasa poetica așezând talentul sub semnul meșteșugului și nu al inspirației, al construcției meticuloase vizând o similitudine cu manualitatea artizanatului. Secesionismul vienez aduce și reabilitarea artelor socotite meșteșugărești, Klimt însuși va integra picturii sale elemente care țineau de orfevrerie, îmbrăcându-și personajele în metale prețioase. Theodor Enescu îl citează pe Albert Aurier, apropiindu-l de decorativismul Art Nouveau așa cum este acesta ilustrat la sfârșitul secolului XIX. Fără să greșească, Theodor Enescu situează aceste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interesat de aceste linii unduitoare, de aceste imagini elegante și gracile, de profunzimea de plante răvășite și întrețesute, de flori luxuriante, de tot acest naturism și cult al imaginii feminine"452. Figurile feminine, așa cum observa și Theodor Enescu, predomină în pictura lui Luchian. Pictorul va alege ilustrarea tipologiei "ingénue" a cărei ipostază privilegiată rămâne Ofelia și nu pe cea a femeilor fatale (Salomeea, Judith, Mesalina, Dalila etc.) din picturile unui Gustav Klimt, Franz von Stück, Jean Delville, Edvard Munch etc. Ne-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imaginii feminine"452. Figurile feminine, așa cum observa și Theodor Enescu, predomină în pictura lui Luchian. Pictorul va alege ilustrarea tipologiei "ingénue" a cărei ipostază privilegiată rămâne Ofelia și nu pe cea a femeilor fatale (Salomeea, Judith, Mesalina, Dalila etc.) din picturile unui Gustav Klimt, Franz von Stück, Jean Delville, Edvard Munch etc. Ne-a rămas un desen intitulat Ofelia, un chip de fată care pare să plutească cu ochii închiși pe apa unui vis sau a unei reverii. Emblematic pentru personajul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
flori în păr, într-o atitudine gânditoare. Tabloul este străbătut de o creangă precum o nervură fină, o vascularizare a sa, iar două treimi din spațiul pânzei este invadat de flori. Rochia formează, la rândul ei, un spațiu floral. În pictura simbolistă întâlnim acest motiv al grădinii, al parcului în care se află inserată o prezență feminină. Există în această perioadă un permanent exercițiu al desenului, o reală disponibilitate și o aparentă lejeritate. Ulterior, ea nu va mai fi regăsită, fiind
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care Luchian îl construia cu mijloacele Art Nouveau-ului, sub semnul unui simbolism integrator. VIII.3. Cecilia Cuțescu-Storck ecouri prerafaelite Câteva pasaje din volumul de memorii al Ceciliei Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, fac referire la posibile surse de inspirație pentru pictura sa, la o serie de teme care vor deveni recurente în opera sa plastică. Fisurile, accidentele datorate delabrării vechilor clădiri provoacă apariția unor figuri în imaginația pictoriței, figuri surprinse în diferite postúri și compoziții alegorice. Cecilia Cuțescu- Storck pictează cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pungă: grupuri de personagii în tot felul de mișcări ce le făuream în imaginația mea, din atâtea schițe răsăreau la urmă compoziții decorative"454. O altă sursă de inspirație o constituie frescele din bisericile ortodoxe vizitate alături de Costică Orășanu. Descoperirea picturii bizantine constituie un moment decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o recuperare a unei tradiții care stimula, cum am văzut, teoretizarea unui revival bizantin în artele decorative, sub impactul Art Nouveau-lui. Influența artei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o recuperare a unei tradiții care stimula, cum am văzut, teoretizarea unui revival bizantin în artele decorative, sub impactul Art Nouveau-lui. Influența artei bizantine este "recuperabilă" din pictura ei, atât la nivel formal, cât și la nivel tematic, argumente în acest sens fiind prezente în decorațiunile exterioare și interioare ale casei construite de arhitectul Clavel după indicațiile artiștilor Cecilia Cuțescu-Storck și Fritz Storck, casă în care soții Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]