24,998 matches
-
ființa umană și timpul său și al altora); ea se realizează cu amândouă mâinile, deosebirea față de animale presupunând inteligență spirituală. Cele trei maimuțe ale înțelepciunii, aranjate în succesiune, trimit spre un simbol al relației dintre microcosmos și macrocosmos, prin acoperirea urechilor, a gurii și a ochilor, cu mâinile. Așa ar trebui să gândească ființele umane: a nu vedea răul, a nu-l asculta și a nu-l transmite, căci astfel ființele umane pot atinge binele. Mâna poate reda frumusețea, armonia și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
fie o manifestare a feței mascată sau nu, iar colorarea obrajilor înregistrează situații agresive (obrajii sunt palizi) ori de rușine (roșeața) ori de oboseală (sprijinirea obrazului în palmă); ceea ce este un emoticon reprezintă o relație cu imaginea esențializată sunt fericit. Urechea este frecată cu mâna, când omul se simte nehotărât, vocea depinde de viteza de vorbire, de ritm lent sau rapid, de volum cu modificare discretă sau cu un ton convingător, ori cu un timbru plăcut sau neplăcut, cu atenție la
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
fi purtate și pe acest deget, precum apare în poezia eminesciană: Pune gura lui fierbinte pe-a ei buze ce suspină, Și inelul scump îl scoate de pe degetul cel mic. Denumirea de auricular trebuie legată, în primul rând, de auricula/ureche”, datorită faptului că acest deget servea la destuparea dopurilor de ceară din urechi. Gestul nu a trecut neobservat de cei vechi, deoarece acest contact frecvent și direct între organul ascultării (urechea) și cel al pipăitului a dus la credința că
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
lui fierbinte pe-a ei buze ce suspină, Și inelul scump îl scoate de pe degetul cel mic. Denumirea de auricular trebuie legată, în primul rând, de auricula/ureche”, datorită faptului că acest deget servea la destuparea dopurilor de ceară din urechi. Gestul nu a trecut neobservat de cei vechi, deoarece acest contact frecvent și direct între organul ascultării (urechea) și cel al pipăitului a dus la credința că degetul cel mic devine un important vehicul al informației, un fel de confident
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de auricular trebuie legată, în primul rând, de auricula/ureche”, datorită faptului că acest deget servea la destuparea dopurilor de ceară din urechi. Gestul nu a trecut neobservat de cei vechi, deoarece acest contact frecvent și direct între organul ascultării (urechea) și cel al pipăitului a dus la credința că degetul cel mic devine un important vehicul al informației, un fel de confident al urechii. La anglo-saxoni, el se numește ear-finger (degetul urechii). De aici derivă și zicala franceză despre omul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
nu a trecut neobservat de cei vechi, deoarece acest contact frecvent și direct între organul ascultării (urechea) și cel al pipăitului a dus la credința că degetul cel mic devine un important vehicul al informației, un fel de confident al urechii. La anglo-saxoni, el se numește ear-finger (degetul urechii). De aici derivă și zicala franceză despre omul care a obținut niște informații dintr-o sursă necunoscută că son petit doigt le lui dit/a aflat de la degetul lui mic, ca și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
acest contact frecvent și direct între organul ascultării (urechea) și cel al pipăitului a dus la credința că degetul cel mic devine un important vehicul al informației, un fel de confident al urechii. La anglo-saxoni, el se numește ear-finger (degetul urechii). De aici derivă și zicala franceză despre omul care a obținut niște informații dintr-o sursă necunoscută că son petit doigt le lui dit/a aflat de la degetul lui mic, ca și zicala asemănătoare englezească my little finger told me
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
me that, susținute probabil și de credința populară că mâncărimea sau furnicătura în degetul mic prevestește ceva pe cale să se întâmple. Poeții celți și preoții druizi, pentru a obține o stare de concentrație maximă și de inspirație profetică, își astupau urechile cu degetele mici de la mână. De aceea, în multe culturi, degetul mic este simbolul dorințelor secrete, al puterilor oculte și al divinației. La populația bambara din Africa, el este fiul celorlalte degete și conține nyama, adică forța vitală a restului
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
e extrem de simplă: se naște un băiețel neamț, se însoară, se face doctor, are un copil care-i moare. Intră foarte devreme în SS și merge în lagăre, ca doctor. Ucide. Nemții pierd războiul, eroul scapă de ruși ca prin urechile acului, fuge în Portugalia și se îmbarcă cu destinația Ellis Island. Își schimbă mereu identitatea. Odată devenit cetățean american, trăiește cu spaima că va fi descoperit. Moare în final (începutul cărții) paralizat pe un pat de spital. În această clipă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt cât se poate de britanici, amândoi. E lucrul esențial pentru mine. Dar am și o altă viziune, fiindcă am fost crescută în afara hotarelor Angliei. Nici că se putea o combinație mai fericită. Pentru a folosi chiar imaginea lui Lessing, urechea ei a perceput din primii ani de viață muzica lui Chopin pentru pian acompaniată de tobele africane: Am crescut într-o fermă din Africa, am avut o copilărie extraordinară. O ascultam pe mama cântând Beethoven și Chopin la pian pe când
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că Lodge a început cu un pumn de nuvele care, la un moment dat, se intersectează oarecum forțat. Pentru un începător e o carte fermecătoare, care învăluie lectorul într-o lume credibilă. * * * Ginger, You're Barmy (Ginger, ești într-o ureche, 1962) e al doilea roman publicat de David Lodge. Autorul amestecă neorealismul și comicul într-un text care se citește fără efort. Romancierul mărturisește în introducere: La fel ca naratorul, Jonathan Browne, și eu am fost recrutat de Royal Armoured
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
persoana întâia. Eroul principal e într-un capitol proaspăt recrut, iar în următorul mai are puțin până la eliberare. Titlul e un vers dintr-un cântec hazos care nu se adeverește, fiindcă tot romanul e despre armată: Ginger ești într-o ureche, N-ai să ajungi în armată, N-ai să fii cercetaș, Cu cămașa ieșită din pantaloni, Ginger, ești într-o ureche. Si Jonathan și fostul lui coleg, Mike, fac de fapt armata. Istoria e simplă și bine narată. Mike e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vers dintr-un cântec hazos care nu se adeverește, fiindcă tot romanul e despre armată: Ginger ești într-o ureche, N-ai să ajungi în armată, N-ai să fii cercetaș, Cu cămașa ieșită din pantaloni, Ginger, ești într-o ureche. Si Jonathan și fostul lui coleg, Mike, fac de fapt armata. Istoria e simplă și bine narată. Mike e un irlandez impulsiv. El se revoltă împotriva umilirilor din armată, împotriva irosirii a doi ani din viață, și mai ales împotriva
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ia parte activă la distrugerea lui Mike, Jonathan îi ia și iubita, Pauline. Se însoară cu ea și își spune: ... Pauline m-a vrut pe mine, nu pe Mike. Era și normal. Mike nu era erou, era doar într-o ureche și nu-și afla locul nicăieri. Ar putea părea că Jonathan și Pauline sunt centrul romanului, dar ceea ce a avut Lodge probabil în minte în primul rând a fost revolta interioară a oricărei ființe umane care se trezește strivită de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
propria viață. Jon își botează fiul tot Michael. Povestirea încearcă să schițeze un gen de neastâmpăr care nu e ușor de înțeles. Ni se spune doar că Mike n-o să-și afle niciodată menirea sau liniștea. Fiindcă e într-o ureche. Nu știm ce vrea să zică povestitorul prin aceasta. Cert este că timp de trei ani, cât stă Mike la închisoare, Jon îl vizitează lunar, iar pe ultima pagină a romanului Mike e pe punctul de a se elibera în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu un viitor strălucit în cercetare. Armata l-a transformat într-un soț obsedat de complexul vinovăției, care ține prelegeri pentru deținuți. Așa și intenționează să rămână. E prins în capcana propriei seriozități opusă stării de a fi "într-o ureche". E un roman al mediocrității răsturnate. La început Mike pare cel sacrificat, dar irosirea e soarta lui Jon, de fapt. Al doilea roman al lui David Lodge are un fir narativ alert și inspiră o răzvrătire hotărâtă împotriva umilințelor de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pentru un moment și, iată, imprecizia cuvintelor nu mai e o tragedie. E de remarcat în aceste poeme despre pisici (animale pe care se pare că Eliot le-a iubit cu patimă) că rima tradițională e de fapt floare la ureche pentru Eliot. Această pricepere de a rima se întrezărește greu în restul poemelor, unde muzicalitatea lui e prea sofisticată pentru a fi sesizată. De asemenea se observă că Eliot știe să râdă și să-i facă pe alții să râdă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poemul?", "e aceasta cu adevărat poezie?" Muzica nu poate lipsi, și cred că ai dreptate, poemele mele sunt liniștitoare, chiar adormitoare uneori. Ce mi-ar mai plăcea să scriu în ritmuri mai alerte, de jazz, dar ce să fac dacă urechea mea naivă percepe mai degrabă melodia, cântecul? LV. Cum ți se pare reacția criticii la poezia ta? Ce critici îți plac? Cei clari ori cei sofisticați, savanții abordării? Fiindcă prea puțini critici știu îmbina utilul cu plăcutul. MK. Am avut
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o țintă precisă. În metrou era mai cald decât în iad, trenurile nu aveau aer condiționat la vremea când a fost construit, și erau asurzitoare. Dacă erai pe peron când huruia trenul, puteai să urli cât te țin puterile la urechea celui ce te însoțește, că tot nu te auzea. Giuliani, primul nostru primar republican după foarte multă vreme, a pus ordine în toate. N-am idee ce-a făcut cu oamenii străzii, poate i-a mutat la New Jersey. Simt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe lector, dar îl și regenerează, îi dă vlagă. Ești un poet prin excelență vital. Care sunt rădăcinile vitalității tale? Firea, harul, faptul că ai supraviețuit unui infern în care mulți s-au prăbușit, ai scăpat de comunism ca prin urechile acului? GS. Nu pot decât să sper că am vitalitate. O simt, însă nu am certitudinea că o și comunic. Nu sunt câtuși de puțin un poet șaman; pe de altă parte mi se pare semn rău să vorbesc de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu-și găsește poziție antalgică, este evidentă la bolnavii cu infarct acut de miocard. Faciesul bolnavului este influențat de boala cardiacă, după cum urmează: faciesul cu pete „cafe au lait” apare în endocardita bacteriană; faciesul de „elf” (sprâncene groase, nas ascuțit, urechi implantate inferior, buze groase) apare în stenoza aortică congenitală; faciesul bronzat apare în hemocromatoză; faciesul speriat, ce exprimă durere de intensitate crescută, apare în infarctul de miocard; "frumusețea mitrală", paloarea tegumentului feței ce contrastează cu cianoză buzelor, pomeților, bărbiei și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mai importantă parte a examenului fizic cardiac doarece furnizează informații care nu au putut si dobândite prin examenele fizice anterioare. Ascultația poate fi efectuată prin două metode: mediată, cu ajutorul stetoscopului; imediată, ce nu mai este folosită astăzi, prin plasarea pavilionului urechii la nivelul peretelui anterior toracic. Ascultația trebuie să se realizeze în liniște deplină, într-o încăpere cu o temperatură de confort. Stetoscopul cu membrană, precum și apăsarea capsulei fără membrană la nivelul peretelui toracic înlătură frecvențele joase. Inițial, se reperează vârfului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nu dădea greș în competiția cu timpul. Produși chimici, licori, mirodenii, bandaje, uleiuri, totul era folosit cu grijă și pricepere în dorința înveșnicirii. Inima, organ central, situat în spațiul sufletului și vital prin excelență, se bucura de o atenție deosebită. Urechea, receptoare a mesajelor cosmice, concentra preocupări specializate. Misterele gândirii, fiind create de creier, se acorda acestuia o atenție și curiozitate particulare. într-un papirus îi sunt descrise meningea, circumvoluțiunile, vasele scoarței cerebrale. În papirusul Ebers sunt citați ca specialiști curatori
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Roterdam. Spiritului reformator paracelsian i se asociază cel al medicului filosof și matematician, Cardanus (Girolamo Cardano, 1501 - 1576). El este considerat unul din marii savanți ai Renașterii căruia i se datorează rezolvarea ecuațiilor de gradul 3. în 1560, aprofundând studiul urechii, detectează percepția osoasă a sunetului și susține posibilitatea educării surdo-muților. Preocupat de natura și cauzalitatea criminalității, Cardanus conturează o concepție psihiatrică asupra acesteia, delimitând nevrozele în psihopatologia generală. În 1536, distinge erupția de tifos de alte erupții ca cea din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al timpului său. El unește cunoașterea anatomică cu chirurgia. A fost un medic complex, specializat în anatomia capului, abdomenului, aparatului uro-genital, cu rezultate excelente în chirurgia ulcerelor, tumorilor, luxațiilor. În anatomia creierului a rămas foarte cunoscut Constant Varole; în studiul urechii Eustache. La Paris Charles Etienne, în 1545, publică „De disectione“, în Spania Jean Valverde de Amusco publică „Istoria compoziției organismului uman“, carte de succes internațional. Odată cu Renașterea învățământul anatomic direct, prin disecții, devine o realitate în toată Europa. UN CHIRURG
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]