25,673 matches
-
și o învelește cu fire de mătase. Ceilalți aleargă după pradă, o pândesc și apoi sar asupra ei. Păianjenii își sapă vizuini în sol, unii construiesc pânză în formă de tub în care se adăpostesc. Unii construiesc cuiburi din rămășițe vegetale sau cu ajutorul firilor de mătase pentru fixarea și răsucirea frunzelor în formă de tub sau con. Deși păianjenii sunt în general considerați ca carnivori, păianjenul săritor "Bagheera kiplingi" este unic prin faptul că are o dietă în proporție de peste 90
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane și Versanți stâncoși silicatici cu vegetație casmofitică. Acestea adăpostesc o gamă diversă de floră rară și faună sălbatică specifică lanțului muntos al Carpaților Meridionali. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), molid ("Picea
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
uși, mese de altar, piese de mobilier, policandre, sfeșnice, lumânări, cruci, cărți, vase liturgice, odăjdii, clopote. Remarcăm în unele biserici documente vechi, diplome, fotografii, tablouri și chiar arhive parohiale sau private. Să nu uităm prosoapele în scoarțe vechi și culori vegetale, covoarele și broderiile în care stau veacuri de muncă de mână în poalele femeilor românce. În lemnul bisericilor sunt încrustate o paletă complexă și variată de simboluri și motive decorative, menite să dialogheze cu credincioșii și să le înobileze viața
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
petrolului de peste 50-60$ pe baril. Actualmente în Africa de Sud o mare parte din combustibil este asigurat pe această cale. La fel în SUA și China există astfel de instalații. Aceste procedee contribuie intens la emisia de CO. Prin hidrogenare, în uleiurile vegetale, se saturează legăturile duble din moleculele acizilor grași cu hidrogen. Procesul are loc în prezența catalizatorului din nichel la 120-180 °C și o presiune de 6-7bar. Moleculele rezultate au un punct de topire mai înalt și ca urmare produsul rezultat
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
Ele nu au fost cultivate pe terenuri organice și nici nu au fost supuse procedeelor naturale, fără substanțe chimice pentru obținerea produsului final. Produsele certificate BIO au minim 95% ingrediente naturale, din care minim 95% ingrediente BIO din totalul celor vegetale si minim 10% din totalul ingredientelor. Produsele certificate ECO au minim 95% ingrediente naturale, din care minim 50% ingrediente BIO din totalul celor vegetale si minim 5% din totalul ingredientelor. Organismele de certificare bio-organică sunt numeroase, unele dintre cele mai
Alimente organice () [Corola-website/Science/308113_a_309442]
-
certificate BIO au minim 95% ingrediente naturale, din care minim 95% ingrediente BIO din totalul celor vegetale si minim 10% din totalul ingredientelor. Produsele certificate ECO au minim 95% ingrediente naturale, din care minim 50% ingrediente BIO din totalul celor vegetale si minim 5% din totalul ingredientelor. Organismele de certificare bio-organică sunt numeroase, unele dintre cele mai cunoscute la nivel european în domeniul industriei cosmetice fiind "BDIH" (Germania), "Ecocert Greenlife" (Franța), "Soil Association" (UK), "ICEA" (Italia) și "Cosmebio" (Franța) care au
Alimente organice () [Corola-website/Science/308113_a_309442]
-
din 1975). Este membru titular al Academiei Naționale de Stiinte Ecologice, membru titular al Academiei Internaționale de Stiinte Ecologice și Securitate a Vietii cu sediul la Sankt-Petersburg, membru al Societății Europene de Fiziologie a Plantelor, membru al Societății de Fiziologie Vegetală din Federația Rusă, președinte al Societății de Fiziologie și Biochimie Vegetală din Republică Moldova, redactor-șef al revistei Știință agricolă. A fost distins cu titlul de „Om emerit”, decorat cu Ordinul „Drapelul Roșu de Muncă”, cu 2 ordine „Insignă de
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
membru titular al Academiei Internaționale de Stiinte Ecologice și Securitate a Vietii cu sediul la Sankt-Petersburg, membru al Societății Europene de Fiziologie a Plantelor, membru al Societății de Fiziologie Vegetală din Federația Rusă, președinte al Societății de Fiziologie și Biochimie Vegetală din Republică Moldova, redactor-șef al revistei Știință agricolă. A fost distins cu titlul de „Om emerit”, decorat cu Ordinul „Drapelul Roșu de Muncă”, cu 2 ordine „Insignă de Onoare”, cu Medalia „Academicianul N. I. Vavilov”, cu Medalia de Aur „Henri
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
chiar în incinta fermei. Se aplicau tehnologiile agricole cele mai avansate pentru acea vreme, inclusiv semințe și soiuri de calitate. Țăranii desfășurau o activitate continuă pe întregul an calendaristic și asigurau de lucru întregii familii; astfel, femeile lucrau la cultura vegetală, bucătărie, croitorie, țesătorie și alte activități gospodărești specifice, în timp ce copiii participau la muncile mai ușoare, inclusiv îngrijirea animalelor. Orice probleme erau privite și rezolvate că într-o mare familie, iar supravegherea și controlul calității muncii erau asigurate de personal cu
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
personal cu pregătire de specialitate. Bărbații aveau de lucru pe întreaga perioadă a anului, incepand cu transportul gunoiului de grajd pe terenurile agricole care avea loc, în general iarnă, îngrijiri de livezi și păduri, îngrijitori de animale, lucrări specifice culturii vegetale: arăt, grăpat, semănat, prăsit, cosit, recoltat, transportat, etc. Ca urmare a mării diversități a activităților desfășurate, disciplina era riguros respectată, orice abatere fiind aspru pedepsită. Desigur că pedeapsa aplicată nu se referă la corecții de natură fizică (fără îndoială că
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
Pretinsa reforma din 1945, care s-a bazat doar pe criterii de ordin juridic și social, la care se adaugă măsurile pompieristice ale comuniștilor, a făcut ca România să ajungă codașa Europei în ceea ce privește producția agricolă pe hectar la majoritatea culturilor vegetale, dar și la alți indicatori economici specifici activităților agricole. a avut în primul rând un scop propagandistic pentru a atrage masele largi, în mare parte neștiutori de carte, dar care reprezentau circa 80-85% din totalul populației, de partea comuniștilor. Dovadă
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
înalță zidurile și împodobește construcția cu elegantul foișor de pe latura de nord. Înălțându-se din balustrada elegantă, zece coloane îl împodobesc pe cele trei laturi. Coloane de piatra tare dintr-o singura bucată, împodobite la capitel și bază cu ornamente vegetale. Două din cele zece coloane, aflate la extremități, sunt încastrate în zidul clădirii si au capitelurile împodobite cu vulturul bicefal, însemnul familiei Cantacuzino. Susținând arcuri de cărămidă în semicerc, cele zece coloane dau o notă de o deosebită frumusețe întregii
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
Fitopatologia, sau patologia vegetală, este o ramură a biologiei care studiază factorii primari, atât biotici cât și abiotici, care produc boli la plante, bolile propriu-zise ale plantelor și al metodele de prevenire și combatere a acestora. Fitopatologia se subîmparte în câteva capitole importante, și
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
au răspândit împreună cu plantele. În general, plantele de cultură sunt mai sensibile la boli decât rudele lor sălbatice din cauza că ele sunt silite să se dezvolte în condiții care diferă de cele naturale din patria de origine. Schimbul de produse vegetale, inclusiv material săditor, a favorizat răspândirea agenților patogeni dintr-o zonă geografică în alta. Astfel, odată cu diferite plante de cultură au fost introduși în Europa și paraziții lor, cum a fost mana cartofului (Phytophthora infestans) 1845 -1846 din America de Sud; mana
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
să includă: măsuri legislative și de carantină fitosanitară; ameliorarea și cultivarea soiurilor rezistente; măsuri de igienă culturală; metode și mijloace fizico-mecanice; măsuri și metode culturale (agrofitotehnice); măsuri biologice de combatere a bolilor; combaterea chimică; măsuri de prognoză și avertizare. Patologia vegetală a devenit știință de sine stătătoare abia în a doua jumătate a secolului XIX, cu toate că unele boli ale plantelor au fost semnalate cu câteva mii de ani în urmă. Convențional istoria dezvoltării patologiei vegetale poate fi împărțită în cinci ere
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
măsuri de prognoză și avertizare. Patologia vegetală a devenit știință de sine stătătoare abia în a doua jumătate a secolului XIX, cu toate că unele boli ale plantelor au fost semnalate cu câteva mii de ani în urmă. Convențional istoria dezvoltării patologiei vegetale poate fi împărțită în cinci ere. Era I - era antică, de la apariția culturii plantelor până la căderea Imperiului Roman (476 d. Hr.). Era II - era medievală 476 - 1600. Era III - era premodernă 1600 - 1850. Era IV - era modernă 1850 - 1905. Era
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
Bătrân", în lucrarea "Historia naturalis" a descris bolile grâului, a recomandat ca măsuri de protecție dezmiriștirea și rotația culturilor, a descris unele boli neinfecțioase cauzate de temperaturi anormale ale aerului. Pe parcursul erei medievale, ca și în alte științe, în patologia vegetală se observă un regres evident. Bolile și calamitățile cauzate de ele se explicau prin dogme creaționiste, iar înlăturarea lor încercau să o facă prin descântece și vrăji. Totuși, pot fi menționate lucrările savantului arab "Ibn al Avam Ibn" "Sina" ("lat
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
circa 500 de ani, a predominat dogma creaționistă și concepția "autogenitistă" despre originea bolilor plantelor. Conform acestei concepții, microorganismele de pe plantele bolnave erau considerate ca o urmare a bolii, ci nu drept cauza lor. În perioada renașterii (1600 - 1700) patologia vegetală încearcă să se elibereze de dogmele medievale. În manualele de agricultură încep a fi descrise și bolile plantelor de cultură. "Leonardo da" "Vinci," renumit pictor, sculptor, arhitect, matematician, a studiat dinamica uscării caisului și a încercat să combată boala prin
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
În lucrările lui "Fontana "(1767), "Fabricius" (1774) se menționează prezența în țesuturile atacate a unor microorganisme autonome, capabile să producă îmbolnăvirea plantelor, cu toate că noțiunea de parazit a fost introdusă în biologie mai târziu. În această perioadă, în patologia vegetală continuă să predomine concepția autogenitistă despre originea bolilor. Ca importantă poate fi menționată lucrarea învățatului austriac" Unger “Exantemele plantelor” "(1833)." " Esența concepției autogenitiste elaborată de" Unger" consta în aceea că bolile apar datorită alterării sevei plantelor, iar microorganismele din leziuni
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
sclerotiorum, Pythium de""Baryanum".""'I. Kuhn" în publicat tratatul clasic de fitopatologie, în care acordă o mare atenție măsurilor de combatere a bolilor, inclusiv prin metoda chimică. În Anglia, "Berkeley" a publicat o serie de lucrări fundamentale în domeniul patologiei vegetale, fiind considerat drept fondatorul fitopatologiei engleze. În Rusia, "Mihail Voronin" a studiat ciclurile biologice ale ciupercilor "Plasmodiophora brassicae" și ", a menționat pentru prima dată că bacteriile pot provoca boli" la plante. Către sfârșitul secolului XIX mana, făinarea și filoxera viței
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
publică tratatul “"Les maladies de la vigne"”, iar "Prillioux" un tratat despre bolile pomilor fructiferi. În anii 1880-1884 savantul american "Burrill "a descoperit prima bacterioză la plante - arsura bacteriană a merilor și perilor - Erwinia amylovora. Apare o nouă ramură a patologiei vegetale, numită fitobacteriologia. Dezvoltarea de mai departe a bacteriologiei vegetale se datorește lucrărilor unor așa savanți renumiți ca "E. Smith, Iacevski, Krasilnikov, Bergey, Săvulescu" etc. În anul 1881 savantul italian "Saccardo" a început publicarea unei lucrări fundamentale, numită “"Sylloge fungorum omnium
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
tratat despre bolile pomilor fructiferi. În anii 1880-1884 savantul american "Burrill "a descoperit prima bacterioză la plante - arsura bacteriană a merilor și perilor - Erwinia amylovora. Apare o nouă ramură a patologiei vegetale, numită fitobacteriologia. Dezvoltarea de mai departe a bacteriologiei vegetale se datorește lucrărilor unor așa savanți renumiți ca "E. Smith, Iacevski, Krasilnikov, Bergey, Săvulescu" etc. În anul 1881 savantul italian "Saccardo" a început publicarea unei lucrări fundamentale, numită “"Sylloge fungorum omnium cognitorum"”, în 26 de volume în care a descris
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
patogen al mozaicului tutunului nu este o bacterie, deoarece trece prin filtrele bacteriene. În ". Beijerinck" menționează că mozaicul tutunului este provocat de un parazit acelular, pe care l-a numit „"contagium vivum fluidum"”. A apărut o nouă direcție în patologia vegetală - "fitovirusologia". Dezvoltarea de mai departe a acestei direcții se datorește lucrărilor unor așa savanți ca "Holmes, Gibbs, Smith, Bawden, Suhov, Rîjkov, Verderevscaia". În era contemporană fitopatologia a devenit știință de sine stătătoare. În această perioadă au fost redescoperite legile lui
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
În ultimele decenii ale secolului XX au fost descoperite câteva grupe noi de agenți patogeni ai bolilor plantelor: "micoplasmele" în 1967 ("Asuyama, Doi, Yora"), "viroizii "în" "1971 ("T. Dienner"), "rickettsiile "în 1972 ("Windsor și Black"). Și în spațiul românesc patologia vegetală a apărut și s-a dezvoltat datorită necesității de a reduce pierderile cauzate de boli. Unele mențiuni scrise despre bolile plantelor datează din secolul XIX. În primele decenii ale secolului XX au fost publicate lucrări de micologie și fitopatologie ("I.
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
implementa în semenologie metode eficiente de control fitopatologic al rezistenței soiurilor la boli; a întemeiat Serviciul de protecție a plantelor din Republica Moldova și a contribuit la pregătirea teoretică și practică a multor generații de specialiști și savanți în domeniul patologiei vegetale și protecției plantelor.
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]